Reforma salarizării în sectorul bugetar întârzie, iar sindicatele cer mai multă claritate. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova solicită autorităților să prezinte cât mai curând proiectul de lege privind modificarea sistemului de salarizare la stat și să înceapă consultările publice.

CNSM a transmis demersuri către președinta Maia Sandu și prim-ministrul Alexandru Munteanu, în care își exprimă îngrijorarea față de lipsa unor progrese vizibile în procesul de reformare a sistemului de salarizare din sectorul bugetar.

Pe scurt, proiectul care ar trebui să schimbe modul în care sunt plătiți angajații de la stat încă nu a fost prezentat pentru consultări publice.

Reforma este prevăzută în Nota de concept privind reforma sistemului de salarizare din sectorul bugetar și în Planul de implementare pentru perioada 2026–2032. Scopul acesteia este o salarizare mai echitabilă și o motivare mai bună a angajaților din sectorul bugetar.

Potrivit CNSM, Ministerul Finanțelor a anunțat anterior că noile măsuri de politică salarială urmau să fie aplicate începând cu 1 septembrie 2026. Între timp, de la începutul anului, doar o parte mică dintre bugetari a beneficiat de majorarea valorii de referință de la 2.200 la 2.400 de lei.

Sindicatele atrag atenția că perioada rămasă până la vacanța parlamentară este limitată. Iar o reformă care vizează mii de angajați are nevoie de discuții reale, timp suficient și transparență, nu de decizii luate în grabă.

„O reformă eficientă care să garanteze sporirea reală a motivației salariaților și să conducă la o echitate veritabilă în domeniul salarizării, în raport cu valoarea, complexitatea și responsabilitatea muncii depuse, nu poate fi realizată în grabă, netransparent sau prin ignorarea partenerilor sociali. Or, nerespectarea termenelor pentru implementarea majorărilor salariale poate genera tensiuni sociale în cadrul colectivelor de muncă”, se arată în comunicatul CNSM.

În acest context, Confederația solicită intervenția conducerii țării pentru ca proiectul de lege să fie prezentat cât mai curând la consultări publice, cu respectarea principiilor dialogului social și a angajamentelor asumate față de salariații din sectorul bugetar.

CNSM mai spune că este gata să participe la discuții și să contribuie cu propuneri pentru modernizarea sistemului de salarizare și creșterea nivelului de protecție socială a angajaților din sectorul bugetar.

Dacă ești student sau pur și simplu vrei să faci niște bani vara asta, avem o veste bună: ANOFM a publicat lista angajatorilor care oferă locuri de muncă pentru tineri în perioada estivală, valabilă la data de 15 iunie 2026. Ofertele sunt raportate direct de agenții economici și înregistrate în baza de date a instituției.

Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, sunt disponibile joburi potrivite inclusiv pentru studenți, tineri aflați la început de drum profesional sau persoane care vor să capete experiență de muncă în timpul verii.

Unde sunt cele mai multe oportunități? În domenii precum industria prelucrătoare, confecțiile, HoReCa, agricultura și transportul. Angajatorii incluși în top declară că oferă condiții decente de muncă și salarii competitive pentru sezonul estival.

ANOFM spune că scopul acestei inițiative este să îi ajute pe tineri să găsească mai ușor informații despre locurile de muncă disponibile și, în același timp, să promoveze companiile care oferă șanse reale de dezvoltare și acumulare a experienței profesionale.

Dacă te interesează un job de vară, poți:

• aplica direct pentru un loc de muncă pe portalul angajat.md;
• crea un profil vocațional pe cariera.anofm.md pentru a vedea ce meserii ți se potrivesc;
• depune online cererea pentru înregistrarea cu statut de șomer pe e-ISS ANOFM.

Pentru mai multe informații, cei interesați pot merge la subdiviziunile teritoriale ale ANOFM, pot suna gratuit la 0800 01000 sau pot consulta platforma angajat.md.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 132,8 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 11,4 miliarde de lei față de anul precedent, potrivit Raportului de audit al Curții de Conturi privind managementul datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat.

Raportat la populație, datoria de stat a crescut de la 29,6 mii de lei pe locuitor în 2021 la 55,8 mii de lei pe locuitor în 2025.

Din totalul datoriei de stat, 52 de miliarde de lei reprezintă datorie internă, iar 80,8 miliarde de lei – datorie externă.

Curtea de Conturi arată că, în 2025, Republica Moldova a semnat 11 acorduri noi de finanțare și un acord de majorare a unui împrumut contractat anterior, în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro.

Totodată, au fost debursate împrumuturi externe de stat de 12,2 miliarde de lei. Din această sumă, 9,3 miliarde de lei au mers pentru susținerea bugetului de stat, iar 2,9 miliarde de lei pentru proiecte investiționale.

Auditorii atrag atenția că orientarea împrumuturilor externe mai mult spre susținerea bugetului, și mai puțin spre investiții, poate transforma datoria externă dintr-un instrument de dezvoltare într-un mecanism de acoperire a cheltuielilor curente.

La finalul anului 2025, datoria sectorului public a constituit 138,5 miliarde de lei, cu 12,9 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Ponderea acesteia în PIB a ajuns la 39,2%, sub plafonul de 60% prevăzut de Tratatul de la Maastricht.

Curtea de Conturi mai menționează că pentru serviciul datoriei de stat au fost utilizate circa 4,3 miliarde de lei, dintre care 2,5 miliarde de lei pentru datoria internă și 1,8 miliarde de lei pentru datoria externă.

Potrivit auditului, autoritățile trebuie să monitorizeze strict datoria sectorului public și să aplice politici prudente, pentru ca finanțele publice să rămână sustenabile pe termen mediu și lung.

Programul „Prima Casă” a rămas una dintre principalele forme prin care statul îi ajută pe moldoveni să își cumpere o locuință. Potrivit Raportului de audit al Curții de Conturi privind executarea bugetului de stat pentru anul 2025, statul avea la finalul anului trecut garanții de 4,5 miliarde de lei pentru creditele ipotecare acordate prin acest program.

Cu alte cuvinte, statul a rămas garant pentru o parte din creditele luate de moldovenii care și-au cumpărat o casă sau un apartament prin „Prima Casă”.

În total, garanțiile de stat au însumat aproximativ 6,5 miliarde de lei, iar cea mai mare parte revine programului „Prima Casă”. Alte două miliarde de lei țin de un împrumut contractat de Energocom pentru securitatea energetică a țării.

Curtea de Conturi atrage atenția că aceste garanții trebuie gestionate prudent, deoarece, în cazul în care obligațiile nu sunt onorate, presiunea poate ajunge asupra bugetului public.

Raportul mai arată că soldul datoriei de stat a Republicii Moldova a ajuns la 132,8 miliarde de lei la finalul anului 2025.

Tot mai puține blocuri noi ajung să fie finalizate în Republica Moldova. Potrivit unei analize realizate de expertul economic Veaceslav Ioniță și prezentate de IDIS „Viitorul”, numărul locuințelor date în exploatare a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 70 de ani.

După un vârf atins în 2021, când au fost finalizați aproximativ 899 de mii de metri pătrați de locuințe, piața a intrat într-un declin accentuat. În 2025, volumul a scăzut la 333 de mii de metri pătrați, iar în primele trei luni din 2026 s-au dat în exploatare doar 17 mii de metri pătrați, arată analiza lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

Cu alte cuvinte, dacă ritmul actual se păstrează, anul 2026 ar putea deveni cel mai slab an pentru construcția de locuințe din istoria recentă a Republicii Moldova.

Problema este și mai vizibilă în Chișinău, oraș care concentrează cea mai mare parte a pieței imobiliare. În primul trimestru al acestui an, în capitală au fost date în exploatare doar 5 mii de metri pătrați de locuințe, un minim istoric.

„Niciodată în ultimii 70 de ani nu s-a dat în exploatare atât de puțin. Avem un blocaj pe piața imobiliară”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că printre cauze se numără mai puține autorizații de construcție, încetinirea activității în sector și dificultăți în procesul de dare în exploatare a locuințelor.

Și numărul apartamentelor noi scade puternic. Dacă în 2021, în Chișinău, erau finalizate aproximativ 6.700 de apartamente, în 2026 ritmul actual indică doar în jur de 1.000 de apartamente anual.

Un alt semnal de alarmă vine din investiții. În 2025, construcțiile rezidențiale au reprezentat doar 1,4% din PIB-ul Moldovei, comparativ cu 3% în România și aproximativ 5% media Uniunii Europene.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, fără măsuri care să simplifice autorizarea și finalizarea proiectelor imobiliare, deficitul de locuințe noi ar putea continua să crească în următorii ani.

Tot mai mulți oameni din întreaga lume creează aplicații, site-uri și instrumente digitale fără să fie programatori. Un nou raport publicat de Lovable – The Build Economy arată că Republica Moldova s-a clasat pe locul 99 la nivel mondial după activitatea de construire a software-ului în 2026.

Datele vin din analiza activității utilizatorilor platformei Lovable în perioada ianuarie 2025 – mai 2026 și dintr-un sondaj realizat în rândul a peste 14.300 de utilizatori în luna mai 2026.

Raportul arată că barierele tradiționale pentru a crea software s-au redus semnificativ. Dacă în trecut dezvoltarea unui produs digital necesita cunoștințe de programare, bani sau acces la echipe tehnice, astăzi tot mai mulți oameni își transformă ideile în produse funcționale cu ajutorul instrumentelor bazate pe inteligență artificială.

Potrivit studiului, pe platformă au fost create deja peste 50 de milioane de proiecte, iar aproximativ 1 milion de proiecte noi apar în fiecare săptămână. În fiecare lună, proiectele create pe Lovable generează circa 720 de milioane de vizite.

Un detaliu care iese în evidență: 4 din 5 utilizatori ai platformei nu au profil tehnic. Cei mai mulți sunt fondatori de startup-uri, freelanceri, oameni din marketing, vânzări, operațiuni sau consultanță, care folosesc experiența din domeniul lor pentru a construi produse digitale.

Mai mult, 2 din 3 persoane care construiesc software provin din afara industriei tech, din domenii precum educație, retail, sănătate, media, finanțe sau imobiliare.

Pentru mulți, scopul este clar economic. Studiul arată că mai mult de jumătate dintre utilizatori construiesc o afacere, iar 3 din 5 intenționează să monetizeze proiectele create.

Statele Unite conduc clasamentul global al activității pe platformă, urmate de Brazilia, Marea Britanie, Olanda și Germania. Republica Moldova ocupă locul 99, într-un clasament care include aproape toate țările recunoscute la nivel mondial.

Autorii raportului spun că fenomenul sugerează o schimbare mai amplă: crearea de software nu mai este rezervată doar marilor centre tehnologice sau dezvoltatorilor profesioniști, iar tot mai multe idei pot fi transformate în produse digitale indiferent de țară sau profesie.

Dacă ai o afacere, lucrezi ca freelancer sau administrezi contabilitatea unei companii, merită să verifici agenda lunii iunie. Potrivit  Serviciului Fiscal de Stat, 25 iunie 2026 este termenul-limită pentru prezentarea mai multor dări de seamă fiscale aferente lunii mai și pentru achitarea obligațiilor fiscale corespunzătoare.

Până la această dată trebuie depuse și achitate obligațiile aferente impozitului pe venit (inclusiv formele IPC21 și IU17), TVA și accizelor (TVA12 și ACZ09), precum și taxelor în fondul de susținere a populației (TFSP20).

Tot până pe 25 iunie trebuie declarate și achitate obligațiile legate de taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (POLMED25), în cazul contribuabililor vizați de legislație.

În aceeași zi expiră și termenul pentru achitarea primelor de asigurare medicală obligatorie și contribuțiilor sociale aferente plăților salariale.

Pentru antreprenorii independenți și freelanceri, 25 iunie este și termenul de achitare a impozitului unic pentru luna mai 2026, în baza avizului de plată recepționat de la Fisc.

Tot atunci expiră și termenul de achitare a impozitului pe venit în rate pentru trimestrul II al anului curent.

Iunie vine însă cu încă o dată importantă. Până la 30 iunie 2026, persoanele fizice trebuie să achite impozitul pe bunurile imobiliare pentru proprietățile dobândite până la 31 martie 2026 inclusiv.

Ca să nu scapi vreun termen, lista completă a obligațiilor fiscale poate fi verificată în  calendarul fiscal.

Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4% în primul trimestru din 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut. Tehnic, este o creștere. Economic însă, ritmul arată mai degrabă o aproape stagnare, potrivit unei analize semnate de expertul economic Marin Gospodarenco, în baza datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

Expertul atrage atenția că problema nu este doar cifra mică, ci și structura acestei creșteri. Valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%, iar PIB-ul a fost menținut pe plus inclusiv datorită impozitelor nete pe produse.

Pe înțelesul tuturor, asta înseamnă că economia reală nu a produs semnificativ mai mult. Deși statistica arată un mic plus, baza productivă rămâne slabă.

Un alt semnal important vine din zona investițiilor. Potrivit analizei, formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de minus 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Asta înseamnă mai puține investiții în capacități noi de producție, modernizare, tehnologii și extinderea afacerilor.

Iar fără investiții, economia are mai puține șanse să crească sănătos în următorii ani. Investițiile sunt cele care pot aduce, în timp, locuri de muncă mai bune, productivitate mai mare și salarii mai competitive.

Au scăzut și câteva sectoare importante. Construcțiile s-au redus cu 12,9%, informațiile și comunicațiile cu 8,1%, iar tranzacțiile imobiliare cu 7,8%.

În special scăderea din sectorul informațiilor și comunicațiilor este îngrijorătoare, notează expertul, pentru că vorbim despre un domeniu care ar trebui să ducă economia înainte, nu să o tragă în jos.

Totuși, au existat și evoluții pozitive. Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, comerțul cu 2,7%, iar exporturile de bunuri și servicii cu 10,8%.

Aceste sectoare au ajutat economia să rămână pe plus și au salvat primul trimestru de la o imagine și mai slabă.

Potrivit lui Marin Gospodarenco, economia Moldovei continuă să se bazeze prea mult pe consum și prea puțin pe investiții, productivitate și valoare adăugată înaltă. Iar consumul, de unul singur, nu poate construi o economie puternică.