Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4% în primul trimestru din 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut. Tehnic, este o creștere. Economic însă, ritmul arată mai degrabă o aproape stagnare, potrivit unei analize semnate de expertul economic Marin Gospodarenco, în baza datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

Expertul atrage atenția că problema nu este doar cifra mică, ci și structura acestei creșteri. Valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%, iar PIB-ul a fost menținut pe plus inclusiv datorită impozitelor nete pe produse.

Pe înțelesul tuturor, asta înseamnă că economia reală nu a produs semnificativ mai mult. Deși statistica arată un mic plus, baza productivă rămâne slabă.

Un alt semnal important vine din zona investițiilor. Potrivit analizei, formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de minus 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Asta înseamnă mai puține investiții în capacități noi de producție, modernizare, tehnologii și extinderea afacerilor.

Iar fără investiții, economia are mai puține șanse să crească sănătos în următorii ani. Investițiile sunt cele care pot aduce, în timp, locuri de muncă mai bune, productivitate mai mare și salarii mai competitive.

Au scăzut și câteva sectoare importante. Construcțiile s-au redus cu 12,9%, informațiile și comunicațiile cu 8,1%, iar tranzacțiile imobiliare cu 7,8%.

În special scăderea din sectorul informațiilor și comunicațiilor este îngrijorătoare, notează expertul, pentru că vorbim despre un domeniu care ar trebui să ducă economia înainte, nu să o tragă în jos.

Totuși, au existat și evoluții pozitive. Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, comerțul cu 2,7%, iar exporturile de bunuri și servicii cu 10,8%.

Aceste sectoare au ajutat economia să rămână pe plus și au salvat primul trimestru de la o imagine și mai slabă.

Potrivit lui Marin Gospodarenco, economia Moldovei continuă să se bazeze prea mult pe consum și prea puțin pe investiții, productivitate și valoare adăugată înaltă. Iar consumul, de unul singur, nu poate construi o economie puternică.

O nouă rundă de subscriere a valorilor mobiliare de stat este disponibilă în perioada 15–28 iunie 2026, prin platforma eVMS.md. Ministerul Finanțelor anunță că persoanele fizice își pot investi economiile online, într-un instrument financiar considerat sigur și ușor de accesat.

Prin această rundă, moldovenii pot cumpăra obligațiuni de stat cu maturități între 1 și 4 ani. Valoarea nominală a unei obligațiuni este de 100 de lei, iar dobânda este transferată semestrial, direct în contul bancar al investitorului.

Pentru obligațiunile cu maturitatea de 1 an, rata anuală a dobânzii este de 7,45%. Pentru cele cu maturitatea de 2 ani, dobânda este de 7,55%.

Cei care aleg să investească pe termen mai lung pot opta pentru obligațiuni cu maturitatea de 3 ani, la o dobândă anuală de 7,65%, sau pentru obligațiuni cu maturitatea de 4 ani, la o dobândă de 7,85% anual.

Valorile mobiliare de stat sunt instrumente prin care cetățenii împrumută statul, iar statul le plătește dobândă pentru suma investită. Pentru oamenii care vor să pună banii la lucru, dar preferă o variantă mai conservatoare, acestea pot fi o alternativă la păstrarea banilor în cont curent sau „la saltea”.

Subscrierea se face integral online, prin platforma eVMS.md. Acolo pot fi consultate și condițiile de participare, prospectul emisiunii și pașii necesari pentru investiție.

Detalii suplimentare sunt disponibile pe platforma www.evms.md și pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor.

Fraudele telefonice și online devin tot mai frecvente în Republica Moldova, iar autoritățile caută soluții pentru a proteja mai bine oamenii și banii lor. Subiectul a fost discutat în cadrul unor audieri publice organizate la Parlament, pe platforma Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică și a Comisiei pentru economie, buget și finanțe.

Datele prezentate de instituțiile responsabile arată că, în perioada 2023–2025, numărul escrocheriilor telefonice și online a crescut constant. În primele cinci luni ale anului 2026, numărul sesizărilor a fost cu aproximativ 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai frecvente fraude raportate în perioada ianuarie–mai 2026 au fost cele legate de falsa securitate bancară, cu 515 cazuri. În astfel de situații, oamenii sunt contactați de persoane care pretind că reprezintă banca sau o instituție oficială și încearcă să obțină date bancare, parole sau coduri de confirmare.

Alte scheme des întâlnite au fost investițiile frauduloase, cu 310 cazuri, și actualizările false de contracte sau servicii telecom, cu 230 de cazuri.

Potrivit datelor prezentate la audieri, fenomenul nu mai înseamnă doar cazuri izolate. Tot mai des este vorba despre rețele organizate, inclusiv transnaționale, care folosesc call-centere și platforme fictive pentru a convinge oamenii să transfere bani sau să ofere acces la conturi.

Cele mai multe cazuri sunt înregistrate în municipiul Chișinău, unde se concentrează peste jumătate din totalul fraudelor raportate. Autoritățile spun că persoanele de peste 66 de ani sunt printre cele mai vulnerabile, mai ales în cazul fraudelor legate de securitatea bancară. Persoanele cu vârste între 56 și 65 de ani sunt vizate mai des de scheme investiționale false.

În prezent, Poliția gestionează 754 de dosare privind fraudele telefonice. În unele cauze penale investigate recent, prejudiciile ajung la milioane de lei.

La audieri au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Poliției, Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, dar și reprezentanți ai sectorului bancar, operatorilor de telecomunicații și altor instituții responsabile.

Participanții au discutat despre cooperarea dintre Poliție, Banca Națională a Moldovei, băncile comerciale și operatorii de telecomunicații, pentru schimb rapid de informații, blocarea apelurilor și mesajelor frauduloase și raportarea mai eficientă a infracțiunilor cibernetice.

Potrivit datelor prezentate, peste 80% dintre tentativele de fraudă raportate la Serviciul 112 au fost dejucate.

Autoritățile spun că este nevoie de reguli mai clare și proceduri mai rapide pentru blocarea fondurilor suspecte, raportarea fraudelor și combaterea apelurilor înșelătoare.

După audieri, Comisia de anchetă pentru examinarea fenomenului escrocheriilor telefonice, financiare și digitale a desfășurat o ședință în care au fost sintetizate informațiile prezentate. În baza concluziilor, comisia urmează să elaboreze recomandări și soluții pentru protejarea cetățenilor.

Comisia de anchetă a fost creată de Parlament pe 4 iunie 2026 și este condusă de deputatul Lilian Carp.

Republica Moldova rămâne vulnerabilă economic pentru că produce, dar nu reușește să valorifice suficient ceea ce produce, susține Igor Munteanu, conferențiar universitar, fost director executiv al IDIS Viitorul și ex-ambasador al Republicii Moldova în SUA, într-o analiză publicată pe Facebook.

Potrivit lui, problemele economice ale țării nu țin doar de lipsa resurselor, ci mai ales de modul în care statul, sectoarele strategice și instituțiile publice gestionează valoarea creată în economie.

Igor Munteanu enumeră șase cauze care, în opinia sa, explică de ce Moldova rămâne săracă: energia, agricultura, exporturile de vin, educația, creditarea și funcționarea statului.

Prima problemă ține de energie. Munteanu afirmă că, în timpul zilei, panourile solare din Republica Moldova pot produce mai multă energie decât consumă țara, însă surplusul este vândut ieftin sau chiar la prețuri negative. Seara, energia este cumpărată înapoi la prețuri mult mai mari.

În opinia sa, soluția ar fi dezvoltarea capacităților de stocare, astfel încât energia produsă ziua să poată fi folosită atunci când consumul crește.

A doua problemă ține de agricultură. Munteanu spune că Republica Moldova exportă tot mai multă materie primă, în special semințe de floarea-soarelui, în loc să proceseze producția în țară. Astfel, alte state cumpără materia primă mai ieftin, o procesează și vând mai scump produsele finite.

El susține că subvențiile agricole ar trebui condiționate de livrarea unei părți din recoltă către procesatorii locali, pentru ca fabricile din Republica Moldova să fie repornite și să producă bunuri cu valoare adăugată mai mare.

O problemă similară este semnalată și în sectorul vinicol. Potrivit lui Munteanu, Moldova exportă cantități mari de vin în vrac, deși vinul îmbuteliat aduce venituri mai mari. Același litru de vin vândut în sticlă, cu etichetă și brand, poate valora de câteva ori mai mult decât vinul vândut în cisterne.

În acest context, el consideră că fondurile din sectorul vitivinicol ar trebui orientate mai mult spre distribuție, marketing și acces la raft pe piețele externe, în special în Uniunea Europeană.

A patra problemă ține de educație. Igor Munteanu afirmă că Republica Moldova investește mult în educație, însă mulți specialiști formați pe bani publici ajung să lucreze peste hotare. În opinia sa, țara „exportă oameni în vrac”, în timp ce economia locală nu creează suficiente locuri de muncă bine plătite pentru a-i păstra acasă.

El propune ca finanțarea universităților să fie legată mai strâns de parteneriate cu angajatori locali și de programe care să ajute absolvenții să rămână în Republica Moldova.

Una dintre cele mai sensibile probleme este accesul redus la credite pentru companii. Munteanu susține că băncile au lichidități, dar preferă să investească în titluri de stat, nu să crediteze sectorul privat.

În acest fel, întreprinderile mici și mijlocii rămân fără finanțare suficientă, iar economia nu crește la potențialul său.

Soluția propusă de el este introducerea unor garanții de stat țintite pentru creditarea IMM-urilor din sectoare considerate prioritare, precum procesarea agricolă, energia și IT-ul.

Cea de-a șasea problemă, în opinia lui Munteanu, este chiar statul. El afirmă că instituțiile publice se comportă prea des ca o piedică pentru mediul de afaceri, prin controale, reguli schimbătoare, digitalizare incompletă și lipsă de răspundere pentru abuzuri.

Potrivit lui, multe servicii sunt disponibile online doar tehnic, însă platformele nu comunică între ele, iar antreprenorii continuă să piardă timp cu avize, autorizații și proceduri separate.

În concluzie, Igor Munteanu susține că problemele economice ale Republicii Moldova au același numitor comun: un stat care subvenționează fără să condiționeze, controlează fără să răspundă și nu planifică suficient valorificarea producției.

El consideră că Republica Moldova are nevoie nu doar de reforme punctuale, ci de o reformă reală a statului ca instituție, astfel încât valoarea creată în economie să rămână mai mult în țară.

Unele modificări propuse în proiectul politicii fiscale pentru 2027 ar putea pune presiune suplimentară pe cei care vor să cumpere, să vândă sau să închirieze o locuință. Avertizarea vine din partea Uniunii Agențiilor Imobiliare, care susține că noile reguli riscă să afecteze direct piața imobiliară și accesul oamenilor la locuințe.

Reprezentanții sectorului spun că piața imobiliară este deja sub presiune, iar eventualele schimbări fiscale ar putea face tranzacțiile mai dificile și mai costisitoare.

Printre propunerile considerate sensibile se numără anularea scutirii de 50% la impozitarea creșterii de capital și aplicarea unui impozit de 15% asupra diferenței dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare.

De asemenea, Uniunea atrage atenția asupra limitării scutirii pentru locuința de bază, dar și asupra anulării scutirii de TVA pentru livrarea locuințelor și locațiunea acestora.

Potrivit organizației, asemenea măsuri ar putea duce la scumpirea locuințelor, reducerea numărului de tranzacții și blocaje suplimentare pe piață.

„Nu putem accepta ca, într-o perioadă în care piața imobiliară este deja sub presiune, să fie promovate măsuri care pot scumpi locuințele, bloca tranzacțiile și lovi direct în cetățenii care vor să vândă, să cumpere sau să închirieze o locuință”, se arată în poziția Uniunii Agențiilor Imobiliare.

Reprezentanții agențiilor imobiliare cer autorităților consultări reale cu participanții din piață înainte ca aceste modificări să fie adoptate.

Uniunea susține că orice reformă fiscală trebuie să țină cont nu doar de calculele bugetare, ci și de efectele asupra oamenilor și asupra pieței imobiliare.

În opinia organizației, Republica Moldova are nevoie de măsuri care susțin tranzacțiile și dezvoltarea pieței imobiliare, nu de decizii care pot accentua blocajele existente.

Dacă vinzi produse online, prestezi servicii sau faci taxi fără să fii înregistrat legal, riști amendă de până la 4.500 de lei. Doar în luna mai, inspectorii fiscali au sancționat 640 de cazuri de activitate ilicită de întreprinzător, potrivit unui comunicat al Serviciului Fiscal de Stat (SFS).

Cele mai multe cazuri au fost depistate în comerțul cu bunuri, inclusiv prin platforme online, în prestări de servicii și transport de pasageri în regim taxi.

În total, amenzile aplicate în luna mai au ajuns la 1.033.300 lei. Potrivit legislației, persoanele fizice care desfășoară activitate economică fără înregistrare legală pot fi sancționate în baza art. 263 alin. (1) din Codul contravențional, cu amenzi între 1.500 și 4.500 de lei.

Serviciul Fiscal spune că activitățile economice nedeclarate afectează concurența corectă și reduc încasările la buget, bani care ajung ulterior în servicii publice precum sănătatea, educația sau protecția socială.

Autoritatea îi îndeamnă pe cei care desfășoară activități economice să se înregistreze legal și să declare veniturile, pentru a evita sancțiunile și a beneficia de drepturi precum pensia sau protecția socială.

SFS recomandă și cumpărătorilor să evite tranzacțiile nefiscalizate și să ceară bon fiscal pentru produsele sau serviciile achiziționate.

Pentru cei care sunt la început de drum sau vor să își legalizeze activitatea, Fiscul pune la dispoziție mai multe instrumente de informare: ghiduri fiscale, Baza generalizată a practicii fiscale, seminare gratuite, dar și posibilitatea de a propune teme pentru seminare.

Serviciul Fiscal de Stat susține că va continua controalele și, în paralel, va pune accent pe consultanță și sprijin pentru conformarea voluntară a contribuabililor.

Pasagerii care zboară în Uniunea Europeană își păstrează dreptul la despăgubiri dacă zborul întârzie mai mult de trei ore, potrivit unui acord convenit de statele membre ale UE, scrie AGERPRES, citând Reuters.

Compensațiile rămân între 250 și 600 de euro, în funcție de distanța zborului, așa cum prevăd regulile europene în vigoare din 2004.

Decizia este importantă pentru pasageri, inclusiv pentru moldovenii care călătoresc spre sau dinspre țările UE, pentru că menține una dintre cele mai cunoscute forme de protecție în cazul zborurilor întârziate.

Regulile au fost discutate ani la rând. Comisia Europeană propusese ca despăgubirile să fie acordate abia după întârzieri de cel puțin patru ore, iar statele membre au încercat anterior să limiteze suma maximă la 500 de euro. În final, țările UE au decis să păstreze pragul actual de trei ore.

O altă schimbare vizată ține de bagajele de mână. Statele membre propun ca taxele pentru acestea să fie incluse în prețul de bază al biletelor, astfel încât pasagerii să poată compara mai ușor ofertele companiilor aeriene. Cei care nu vor bagaj de cabină ar putea beneficia de reduceri.

Taxele pentru bagajele de mână au fost criticate în mai multe țări europene, mai ales în cazul companiilor low-cost. În Spania, autoritățile pentru protecția consumatorilor au amendat în 2024 mai multe companii aeriene cu 179 de milioane de euro pentru astfel de taxe, însă operatorii au contestat decizia.

Statele UE au păstrat și regula prin care un adult însoțitor trebuie să poată sta lângă un copil fără să plătească o taxă suplimentară. În plus, companiile aeriene nu vor putea obliga pasagerii să descarce o aplicație mobilă pentru a obține cartea de îmbarcare.

Propunerea urmează să ajungă la Parlamentul European, care o va analiza începând de săptămâna viitoare.

Comisioanele pentru conturile de plăți ar putea deveni mai ușor de comparat, iar schimbarea contului de la un prestator la altul ar urma să fie mai simplă. Guvernul a aprobat proiectul de Lege privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază.

Proiectul prevede crearea unei platforme online publice, administrată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Pe această platformă, consumatorii vor putea compara comisioanele percepute de bănci și de alți prestatori de servicii de plată.

Totodată, documentul stabilește reguli mai clare pentru transferul unui cont de plăți de la un prestator la altul. Astfel, dacă vrei să îți schimbi banca sau prestatorul de servicii de plată, procesul ar urma să fie mai ușor de gestionat.

O altă prevedere importantă ține de accesul la conturile de plăți cu servicii de bază. Persoanele fizice vor avea acces garantat la un astfel de cont, prin care vor putea face transferuri, încasa bani și depune numerar.

Autoritățile spun că noile prevederi vor aduce mai multă transparență în privința comisioanelor, vor încuraja concurența între prestatorii de servicii de plată și le vor oferi consumatorilor mai multă flexibilitate în utilizarea serviciilor financiare.

Proiectul are scopul de a facilita accesul populației la servicii financiare moderne și de a consolida protecția consumatorilor.