Dacă investești în eficiența energetică a locuinței tale, ai putea beneficia de deduceri fiscale începând cu anul 2027. Ministerul Finanțelor propune extinderea listei cheltuielilor deductibile pentru persoanele fizice, potrivit Monitorul Fiscal FISC.md⁠.

Printre cheltuielile care ar putea fi deduse se numără cele pentru schimbarea geamurilor, renovarea acoperișului, izolarea termică a locuinței sau instalarea bateriilor de stocare a energiei electrice. Autoritățile spun că măsura urmărește să încurajeze investițiile în eficiența energetică, ceea ce ar putea reduce consumul de energie și costurile de întreținere ale locuințelor.

Proiectul mai prevede extinderea cheltuielilor deductibile și pentru organizarea evenimentelor sau ceremoniilor, însă doar în limita veniturilor obținute în urma acestora. Propunerea vine în contextul introducerii impozitării donațiilor bănești primite la astfel de evenimente, cu excepția celor oferite de rude de gradul I sau între soți.

Pentru a simplifica procedura de deducere, Ministerul Finanțelor propune un plafon unic de până la 100.000 de lei pe an pentru toate tipurile de cheltuieli deductibile. Beneficierea de deduceri va fi posibilă doar în baza documentelor justificative, conform regulilor care urmează să fie stabilite de Guvern.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2027 este supus consultărilor publice până pe 19 iunie.

Bursa Internațională a Moldovei a depus la Comisia Națională a Pieței Financiare dosarul pentru obținerea licenței de operator de piață, potrivit unui comunicat publicat de BIMx. Acesta este începutul procesului de autorizare, iar lansarea operațională este estimată pentru luna septembrie 2026.

Dosarul transmis către CNPF include regulile de tranzacționare, procedurile operaționale, politicile interne, planul de afaceri și contractele cu infrastructura pieței. Documentele urmează să fie evaluate de autoritatea de supraveghere.

Noua bursă își propune să devină o platformă prin care companiile, autoritățile publice locale și statul vor putea atrage capital, iar investitorii vor avea acces la noi oportunități de investiții. BIMx spune că activitatea sa va fi aliniată cu Strategia Națională de Dezvoltare a Pieței de Capital 2025–2030 și cu obiectivele de integrare financiară europeană.

Potrivit BIMx, în primii ani de activitate, bursa își propune listarea primilor 2-3 emitenți și atragerea a cel puțin 4 brokeri. Platforma va beneficia de asistența partenerului strategic – Bursa de Valori București.

În perioada următoare, CNPF va examina documentația depusă, iar BIMx va continua pregătirile pentru lansarea estimată la sfârșitul lunii septembrie 2026. Primele emisiuni sunt așteptate din 2026.

BIMx este construită printr-un parteneriat public-privat, care reunește Bursa de Valori București, Agenția Proprietății Publice, Donaris Vienna Insurance Group, maib, Grawe Carat Asigurări, Moldindconbank, MK Kredit Company, OTP Bank Moldova, Moldcell și Premier Energy.

Capitalul social total angajat este de 3 milioane de euro.

Dacă ai o idee care leagă schimbările climatice de egalitatea de gen, poți aplica la un nou program de granturi lansat de Rețeaua Națională pentru Dezvoltare Rurală LEADER, potrivit unui anunț publicat pe CIVIC.MD. Programul va finanța proiecte de bune practici și cercetare aplicată în domeniul Climă și Egalitate de Gen.

Apelul este lansat în cadrul proiectului „LEADERs4greenGEN – Comunitatea de practicieni pentru climă și gen în Moldova”, implementat de RNDRL, în parteneriat cu Institutul Național de Administrație și Management Public. Inițiativa face parte din proiectul PNUD „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor – Faza II”, cu sprijin financiar din partea Suediei și Norvegiei.

În total, vor fi oferite 4 granturi, câte 5.000 de dolari fiecare. Fondul total al programului este de 20.000 de dolari.

Banii vor susține două tipuri de proiecte. Prima direcție vizează cercetarea aplicată: analize despre impactul riscurilor climatice asupra diferitor grupuri, studii de caz și recomandări pentru politici locale. A doua direcție este dedicată proiectelor demonstrative, adică soluții concrete testate la nivel local, modele de implicare a femeilor în procesele de adaptare la schimbările climatice și inițiative care consolidează comunitățile.

Pot aplica persoane fizice, experți independenți, practicieni, organizații ale societății civile, fundații, grupuri de inițiativă și asociații de proprietari în condominiu. Propunerile pot fi depuse individual sau în parteneriat.

Un detaliu important: finanțarea nu va fi transferată direct beneficiarilor. RNDRL va gestiona plățile către furnizorii de bunuri și servicii, în baza bugetului și a planului de implementare aprobate. Beneficiarii vor primi și mentorat metodologic, precum și suport pentru documentarea și promovarea rezultatelor.

Întrebările pot fi transmise până pe 5 iulie 2026, iar termenul-limită pentru depunerea aplicațiilor este 8 iulie 2026. Dosarele se transmit la adresa [email protected].

Dosarul trebuie să includă formularul de aplicare, declarația pe proprie răspundere, actele de identitate sau de înregistrare și un scurt video de prezentare, de 2-3 minute.

Pentru detalii suplimentare, cei interesați pot consulta ghidul aplicantului sau o pot contacta pe Natalia Rotari, manageră de proiect, la adresa [email protected].

Femeile din Republica Moldova alocă mai mult timp muncii casnice și de îngrijire neplătite decât bărbații. În 2025, acestea au dedicat acestor activități 19,1% din timpul zilnic, de peste 1,6 ori mai mult decât bărbații, care au alocat 11,7%, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Pe înțelesul tuturor, este vorba despre lucrurile care țin o casă în picioare, dar care de multe ori nu sunt plătite: gătit, curățenie, spălat, cumpărături, îngrijirea copiilor, a vârstnicilor sau a altor membri ai familiei.

În medie, populația de 15 ani și peste din Moldova alocă 3,8 ore pe zi muncii casnice și de îngrijire neplătite. Cea mai mare parte revine muncii casnice, cu o pondere de 89,5%, iar îngrijirea neplătită reprezintă 10,5%.

Diferențele dintre femei și bărbați sunt vizibile și în programul zilnic. Femeile alocă 23,7% din timpul zilnic muncii neplătite, față de 18,3% în cazul bărbaților. În schimb, bărbații petrec mai mult timp în muncă plătită, aceasta reprezentând 13% din timpul lor zilnic, comparativ cu 9,1% în cazul femeilor.

Și la capitolul timp liber există diferențe. Bărbații au, în medie, mai mult timp pentru activități de relaxare, socializare, agrement, sport sau mass-media. Timpul liber reprezintă 19,2% din programul zilnic al bărbaților, față de 16,7% în cazul femeilor.

Datele mai arată că în mediul rural munca neplătită ocupă o parte mai mare din zi. Persoanele de la sate alocă acestor activități 24,2% din timpul zilnic, față de 17,4% în mediul urban.

În total, aproape jumătate din ziua unei persoane de 15 ani și peste este dedicată îngrijirii personale și întreținerii, adică somnului, igienei, sănătății personale și meselor. Aceste activități ocupă, în medie, 11,6 ore pe zi, adică 48,5% din timpul zilnic.

Comparativ cu anul 2012, oamenii din Moldova alocă mai puțin timp activităților productive, adică muncii plătite și neplătite. Ponderea acestora a scăzut de la 33,4% în 2012 la 31,9% în 2025. În schimb, a crescut timpul pentru activități personale, precum îngrijire, recreere și viață privată.

Cercetarea BNS privind utilizarea timpului a fost realizată în semestrul II al anului 2025, pe populația de 15 ani și peste. La sondaj au participat 6.570 de gospodării.

Banii ținuți de oameni în bănci ar putea fi protejați printr-un plafon mai mare de garantare. Începând cu 1 ianuarie 2028, nivelul de acoperire a depozitelor bancare ar urma să crească de la 200.000 de lei la 500.000 de lei, potrivit unui proiect de lege analizat de Mold-Street.

Pe înțelesul tuturor, plafonul de garantare arată suma maximă pe care o persoană o poate recupera, în anumite condiții, dacă o bancă nu mai poate returna depozitele clienților. În prezent, acest plafon este de 200.000 de lei, adică aproximativ 10.000 de euro.

Proiectul prevede o majorare treptată a plafonului, astfel încât Republica Moldova să se apropie de nivelul aplicat în Uniunea Europeană, unde depozitele sunt garantate până la 100.000 de euro.

Prima etapă ar urma să înceapă la 1 ianuarie 2028, când plafonul de garantare ar crește la 500.000 de lei. Următoarea etapă prevede majorarea acestuia la 1 milion de lei, începând cu 1 ianuarie a anului următor semnării tratatului de aderare la Uniunea Europeană, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2031.

Plafonul de 100.000 de euro, echivalentul a circa 2 milioane de lei, ar urma să fie aplicat din 1 ianuarie a anului următor expirării perioadei de patru ani de la semnarea tratatului de aderare la UE, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2035.

Ministerul Finanțelor, autorul inițiativei, susține că majorarea plafonului de garantare ar contribui la creșterea încrederii oamenilor în sistemul bancar. Totodată, instituția menționează că alinierea la nivelul din UE va necesita un efort financiar suplimentar din partea băncilor, deoarece Fondul de garantare este alimentat în principal din contribuțiile acestora.

Proiectul a fost consultat cu Banca Națională a Moldovei, Asociația Băncilor din Moldova și băncile care activează în Republica Moldova. Potrivit documentului, sectorul bancar a solicitat extinderea termenului de aliniere la plafonul european, iar termenul final a fost stabilit pentru anul 2035.

Pe lângă majorarea plafonului, proiectul mai prevede ajustări de terminologie și alinierea legislației la regulile aplicate în sectorul bancar. De exemplu, noțiunea de „bancă” ar urma să fie înlocuită cu „instituție de credit”, iar „depozit garantat” cu „depozit acoperit”.

La începutul acestui an, Fondul de Acoperire a Depozitelor Bancare acoperea integral aproximativ 96% dintre deponenții eligibili și circa 20% din valoarea totală a depozitelor eligibile.

În timp, plafonul de garantare a depozitelor din Republica Moldova a crescut treptat: de la 4.500 de lei în 2004, la 200.000 de lei în 2025. Dacă proiectul va fi aprobat, următoarea majorare ar urma să fie aplicată din 2028.

Serviciul de Informații și Securitate avertizează cetățenii că datele personale ale moldovenilor ar putea fi folosite în scheme de fraudă, inclusiv pentru furtul banilor de pe carduri sau în numerar.

Potrivit SIS, instituția deține informații despre un proces coordonat de colectare a datelor personale ale cetățenilor Republicii Moldova de către serviciile speciale ale Federației Ruse. Datele ar fi colectate din mai multe surse, inclusiv baze de date vândute ilegal pe Dark Web, baze de date obținute prin spargerea unor servere private, dar și informații colectate anterior de grupul criminal organizat Șor.

SIS precizează că una dintre bazele de date ar conține informații despre circa 145.000 de cetățeni care și-au oferit datele personale. Aceste informații pot include nume și prenume, adrese de e-mail, numere de telefon, adrese de domiciliu, dar și copii ale actelor de identitate.

Riscul este că aceste date pot ajunge la grupuri criminale și pot fi folosite pentru escrocherii. De exemplu, oamenii pot fi sunați sau contactați prin mesaje de persoane care se prezintă drept angajați ai unor instituții, companii sau platforme de investiții și care le cer parole, coduri de confirmare, date bancare sau transferuri de bani.

SIS atenționează că aceste acțiuni nu sunt cazuri izolate, ci fac parte din acțiuni mai ample menite să creeze nesiguranță și neîncredere în societate.

Pentru cetățeni, regula de bază este simplă: nu oferi niciodată parole, coduri de securitate, date de pe card sau copii ale actelor de identitate prin telefon, mesaje sau linkuri primite de la persoane necunoscute.

De asemenea, fii atent la ofertele care promit câștiguri rapide, investiții cu profit garantat sau solicitări urgente de bani. Escrocii folosesc des presiunea, graba și promisiunile prea bune ca să fie adevărate.

Dacă primești un apel suspect sau un mesaj prin care ți se cer bani, coduri ori date personale, oprește discuția și verifică informația din surse oficiale. În situații dubioase, cetățenii sunt îndemnați să sesizeze cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune la 112.