Republica Moldova continuă să achite din bugetul de stat datoriile generate de „furtul miliardului”, iar în 2025 costurile au depășit 956 de milioane de lei, potrivit unei analize publicate de Mold-Street.

În total, din octombrie 2016 și până la sfârșitul anului 2025, de la buget au fost achitate circa 7,75 miliarde de lei pentru plata dobânzilor și răscumpărarea obligațiunilor de stat emise în urma crizei bancare.

Suma este echivalentă cu aproximativ 2% din PIB-ul estimat al Republicii Moldova pentru 2026 sau cu circa 10% din veniturile planificate la bugetul de stat în acest an.

Datoria a apărut după ce, pe 4 octombrie 2016, au fost emise obligațiuni de stat în valoare de 13,34 miliarde de lei, pe un termen de până la 25 de ani. Acestea au fost transmise în contul Băncii Naționale a Moldovei, pentru acoperirea obligațiilor rezultate din garanțiile de stat acordate în anii 2014–2015 pentru trei bănci implicate în frauda bancară: Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

Prin acest mecanism, creditele de urgență garantate de stat au fost transformate în datorie publică pe termen lung, care este rambursată anual din bugetul de stat.

În primul an, pentru perioada octombrie 2016 – noiembrie 2017, statul a achitat 668 de milioane de lei. Din această sumă, 50 de milioane de lei au mers pentru răscumpărarea obligațiunilor, iar peste 618 milioane de lei au reprezentat dobânzi.

În perioada noiembrie 2024 – noiembrie 2025, costurile au ajuns la peste 956 de milioane de lei, dintre care 360 de milioane de lei au fost pentru răscumpărarea obligațiunilor, iar peste 591 de milioane de lei pentru plata dobânzii.

Pentru anul curent, estimările arată că plățile vor ajunge la 976 de milioane de lei. Din această sumă, 390 de milioane de lei ar urma să fie direcționate pentru răscumpărarea obligațiunilor, iar peste 586 de milioane de lei pentru dobânzi.

Costurile vor continua să crească. Potrivit estimărilor citate de Mold-Street, în anul 2029 plățile vor depăși un miliard de lei.

Achitările urmează să continue până la sfârșitul anului 2041. Până atunci, statul mai are de plătit circa 16,78 miliarde de lei, o sumă echivalentă cu aproximativ 5% din PIB-ul Republicii Moldova din 2025.

Din 1 iulie 2026, salariile șoferilor de taxi vor fi impozitate după regulile generale aplicate veniturilor salariale, anunță Serviciul Fiscal de Stat.

Schimbarea îi vizează pe angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi. Practic, companiile vor calcula, declara și achita impozitele aferente salariilor șoferilor la fel ca pentru alți angajați.

Până acum, pentru această categorie de salariați se aplica un regim fiscal special. Acesta va fi abrogat începând cu 1 iulie 2026.

Luna iunie este ultima perioadă fiscală pentru care se mai aplică regimul special de impozitare. SFS precizează că raportarea prin darea de seamă TAXI18 pentru luna iunie a avut termenul stabilit pentru 25 mai 2026.

Asta înseamnă că, în luna iunie, angajatorii din domeniul taxi nu trebuie să prezinte o nouă dare de seamă TAXI18.

Există totuși o excepție: dacă după 25 mai 2026 au fost angajați șoferi noi, până la sfârșitul lunii iunie, angajatorii trebuie să țină cont de această obligație de raportare.

Din iulie, angajatorii din taxi trebuie să aplice regimul fiscal general pentru plățile salariale ale conducătorilor auto.

Republica Moldova pregătește extinderea schimbului automat de informații privind conturile financiare. Un proiect de lege în acest sens urmează să fie examinat de Parlament în prima lectură, la propunerea Comisiei pentru economie, buget și finanțe.

Documentul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor, împreună cu Serviciul Fiscal de Stat, și vine în contextul angajamentelor internaționale asumate de Moldova în domeniul transparenței fiscale.

Noile reguli vor include mai multe categorii de date despre titularii conturilor și despre conturile raportabile. Aceste informații vor putea fi transmise automat între autoritățile competente, în baza acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte.

Măsura are scopul de a ajuta autoritățile fiscale să urmărească mai bine informațiile financiare relevante și să reducă riscurile de ascundere a veniturilor.

Proiectul vizează și domeniul serviciilor de plată și al monedei electronice. Mai exact, societățile emitente de monedă electronică vor putea transmite către Serviciul Fiscal de Stat informațiile prevăzute de tratatele internaționale, fără ca acest lucru să fie considerat o încălcare a secretului profesional.

Noile norme ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar entitățile vizate vor începe să raporteze informațiile conform cerințelor actualizate din 2028.

Republica Moldova este membră a Forumului Global OCDE din 2016 și și-a asumat aplicarea standardelor internaționale privind transparența și schimbul de informații fiscale. Acordul privind schimbul automat de date a fost ratificat în 2022.

În prezent, 122 de țări sunt membre ale Forumului Global OCDE.

CNPF a găsit mai multe încălcări în contractele unor bănci și prestatori de servicii de plată, în urma unui control tematic desfășurat în perioada decembrie 2025 – iunie 2026, potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Controlul a vizat 10 bănci și 8 prestatori nebancari de servicii de plată din Republica Moldova. Autoritatea a verificat contractele de credit pentru consum, dar și contractele-cadru aferente serviciilor de plată oferite clienților.

Una dintre problemele depistate ține de pierderile suportate de client în cazul pierderii sau furtului cardului. CNPF spune că unele bănci au stabilit în contracte că persoana poate suporta pierderi de până la 2.500 de lei, deși plafonul legal maxim este de 500 de lei.

Au fost găsite și situații în care prestatorii au prevăzut comisioane pentru investigarea reclamațiilor, inclusiv în cazuri ce puteau viza operațiuni neautorizate. CNPF amintește că, în asemenea situații, investigarea este obligația legală a prestatorului.

În zona creditelor, autoritatea a identificat formule eronate de calcul al dobânzii. De exemplu, unele instituții au raportat anul bisect 2024 la 365 de zile, nu la 366. CNPF a cerut recalcularea sumelor și returnarea dobânzilor încasate neconform pentru 645 de contracte de credit ipotecar.

O altă problemă ține de modul în care era prezentată Dobânda Anuală Efectivă, adică DAE. În cazul unei bănci, CNPF a interzis o practică prin care DAE era calculată pe baza unei rate promoționale pentru toată durata contractului. Asta putea crea impresia că un credit este mai ieftin decât era în realitate.

CNPF a mai constatat că unele contracte reduceau termenul în care clientul putea contesta tranzacțiile neautorizate. În loc de termenul legal de până la 13 luni de la debitarea contului, clienții erau obligați să reclame tranzacțiile în termene mult mai scurte, de la 3 zile până la 2 luni.

Autoritatea a semnalat și cazuri de taxare abuzivă la închiderea serviciilor. O bancă solicita clienților care închideau anticipat un pachet de servicii să achite toate taxele lunare rămase până la împlinirea unui an, chiar dacă serviciul nu mai era prestat.

În plus, unele bănci aveau clauze care le permiteau să blocheze carduri sau aplicații bancare la propria decizie. CNPF precizează că blocarea instrumentelor de plată poate avea loc doar din motive obiective, cum ar fi suspiciuni de fraudă, probleme de securitate sau risc major de neplată.

Au fost depistate și tarife neclare. Un prestator afișa comisioane pentru transferuri în numerar doar prin cifre, fără să precizeze dacă era vorba despre lei, procente sau valută străină.

CNPF spune că majoritatea entităților controlate au manifestat deschidere pentru remedierea problemelor și au informat deja despre modificarea contractelor. Autoritatea a cerut instituțiilor să revizuiască situațiile în care au aplicat clauze neconforme și, dacă oamenii au fost prejudiciați financiar, să ramburseze sumele conform legii.

CNPF avertizează că, în cazul repetării practicilor comerciale incorecte și a clauzelor abuzive, va aplica sancțiuni severe.

Cât e normal să cheltui la o primă întâlnire? Asta i-am întrebat pe cititorii bancamea în sondajul publicat pe site, iar răspunsurile arată că, pentru mulți, suma contează mai puțin decât omul cu care ieși.

Potrivit rezultatelor sondajului, 50% dintre respondenți spun că nu contează suma, ci persoana. Alți 25% consideră că o primă întâlnire ar trebui să coste până la 200 de lei.

În același timp, 13% dintre respondenți spun că e normal să cheltui între 500 și 1.000 de lei, iar alți 13% preferă o primă întâlnire fără cheltuieli. Varianta „peste 1.000 de lei” nu a acumulat voturi.

Rezultatele arată că prima întâlnire nu trebuie neapărat să fie despre localuri scumpe sau note mari de plată. Pentru cititorii bancamea, pare să conteze mai mult conexiunea, atmosfera și felul în care te simți cu omul de lângă tine.

Pe bancamea publicăm săptămânal sondaje despre bani, obiceiuri financiare și alegeri de zi cu zi. Te îndemnăm să răspunzi la întrebările active atunci când accesezi site-ul bancamea.md, răspunsul tău ne ajută să înțelegem mai bine cum gândesc și cum își gestionează banii cititorii noștri.

Politica fiscală pentru 2027 este criticată intens în spațiul public, însă consolidarea fiscală era inevitabilă, consideră expertul economic Stas Madan, într-o postare publicată pe rețelele sociale.

Potrivit lui, o parte dintre cei care critică noile măsuri fiscale sunt aceiași oameni care cer pensii mai mari, salarii mai bune, servicii publice de calitate și, în același timp, se arată îngrijorați de datoria publică a Republicii Moldova.

Expertul spune că realitatea este simplă: dacă vrem să nu împovărăm excesiv generațiile viitoare cu datorii, statul are nevoie de venituri mai mari la buget.

„Dacă vrem educație și sănătate de calitate, salarii mai mari pentru angajații din sectorul public, drumuri mai bune și sprijin pentru cei vulnerabili, trebuie să plătim un nivel corespunzător de impozite”, notează  Madan.

Acesta amintește că, potrivit estimărilor, modificările propuse în politica fiscală pentru 2027 ar urma să aducă la buget venituri suplimentare nete de circa 6 miliarde de lei.

Totuși,  Madan susține că schimbările nu sunt doar despre colectarea mai multor bani, ci și despre o direcție de dezvoltare economică. În opinia lui, statul ar trebui să se concentreze mai puțin pe cote reduse de TVA pentru anumite produse sau sectoare și mai mult pe crearea unor oportunități prin care oamenii să aibă venituri mai mari.

Potrivit expertului, dacă va fi aprobată în forma actuală, politica fiscală pentru 2027 va merge pe trei direcții: colectarea mai multor bani din taxarea consumului, cu sprijin țintit pentru persoanele vulnerabile; susținerea investițiilor; taxarea ceva mai redusă a muncii și simplificarea regimurilor fiscale.

Madan precizează însă că are și rezerve față de unele măsuri propuse, pe care urmează să le explice separat.

El mai spune că amânarea consolidării fiscale ar putea duce, în timp, la costuri mai dureroase pentru stat și pentru cetățeni. În opinia sa, faptul că revizuirea fiscală este făcută preventiv este un lucru necesar.

Expertul atrage atenția și că în spațiul public circulă multe exagerări și cifre umflate despre impactul măsurilor propuse, motiv pentru care autoritățile ar trebui să explice mai clar ce se schimbă și de ce.

Salariul minim din Moldova va fi evaluat cel puțin o dată pe an, iar Guvernul va trebui să se uite și la un reper concret: 50% din salariul mediu lunar. Prevederea se regăsește într-un proiect de lege votat în a doua lectură de 72 de deputați.

Asta nu înseamnă că salariul minim va deveni automat egal cu jumătate din salariul mediu. Pragul de 50% va fi folosit ca reper, ca autoritățile să poată vedea dacă salariul minim ține pasul cu salariile din economie și cu realitatea de zi cu zi.

Necesitatea modificării salariului minim va fi analizată anual de Guvern, împreună cu patronatele și sindicatele. Cu alte cuvinte, decizia nu ar trebui să mai fie luată doar ocazional, ci verificată periodic, după reguli mai bine stabilite.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și transpune în legislația națională prevederi europene privind salariile minime adecvate.

Autorii spun că scopul este ca salariul minim să reflecte mai bine costul vieții, productivitatea și evoluția salariilor. Miza este reducerea sărăciei în muncă și o protecție mai bună pentru angajați.

Documentul încurajează și negocierile colective, astfel încât în unele domenii sau companii salariile să poată fi stabilite peste minimul legal, în funcție de condițiile economice reale.

Noile prevederi vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Cetățenii și companiile ar urma să beneficieze de un sistem financiar mai sigur și mai bine protejat împotriva schemelor ilegale, după ce Guvernul a aprobat consolidarea cadrului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

Noile măsuri au scopul de a ajuta autoritățile să identifice mai rapid riscurile, tranzacțiile suspecte și fluxurile financiare care pot indica activități ilegale.

Una dintre principalele schimbări ține de instruirea persoanelor responsabile de verificarea acestor riscuri. Va fi introdus un certificat de instruire în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului.

Asta înseamnă că specialiștii din domeniu vor fi pregătiți după reguli clare și unitare, nu diferit de la o instituție la alta. Scopul este ca legea să fie aplicată mai eficient și mai coerent.

Un rol mai important va avea și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Instituția va putea organiza instruiri, va elabora materiale practice și va coordona o platformă națională de instruire pentru entitățile care au obligația de a raporta activități suspecte.

Proiectul mai prevede instituirea funcției de ofițer de informații financiare în cadrul Serviciului. Totodată, vor fi făcute ajustări interne, astfel încât instituția să funcționeze mai eficient.

Potrivit ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, Serviciul trebuie să aibă instrumente clare, personal specializat și capacitatea necesară de intervenție. El a menționat că instituția devine principalul centru de expertiză și coordonare în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului.

Autoritățile spun că modificările sunt necesare pentru ca Republica Moldova să aibă un sistem funcțional, credibil și capabil să prevină mai eficient riscurile financiare.