Din 2027, regulile pentru titularii de patentă ar putea deveni mai stricte. Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor prevede că patenta va putea fi eliberată sau prelungită doar dacă solicitantul a desfășurat activitate în baza patentei cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni, scrie contabilsef.md.

Modificarea vizează completarea Legii privind patenta de întreprinzător și are scopul de a introduce o condiție suplimentară pentru cei care vor să obțină sau să prelungească patenta.

Proiectul face parte din pachetul de modificări privind simplificarea legislației fiscale și poate fi consultat public până pe 25 iunie, pe platforma particip.gov.md.

Când se vorbește despre reforma TVA, una dintre primele griji este legată de prețuri: dacă TVA ajunge la 20%, vor crește automat și prețurile cu 20%? Economistul Dumitru Vicol explică, într-o postare publică, de ce lucrurile nu funcționează chiar așa.

Potrivit acestuia, reforma fiscală ridică două întrebări importante pentru oameni: câți bani vor rămâne în mână la final de lună și cu cât ar putea crește coșul de consum. Prima poate fi verificată cu ajutorul calculatorului de salarii pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor, iar a doua ține de modul în care se aplică TVA în practică.

Vicol precizează că prognozele oficiale privind inflația sunt responsabilitatea Băncii Naționale a Moldovei. Totuși, economistul arată că impactul asupra prețurilor nu trebuie calculat mecanic, prin simpla adăugare a 20% peste prețul actual.

El explică faptul că, deși cota standard de TVA este de 20%, coșul real de consum al unei familii include produse și servicii cu cote diferite. Astfel, TVA-ul mediu aplicat coșului este de circa 13%, iar reforma ar urma să aducă la cota standard doar unele categorii care astăzi au cote reduse.

Un alt detaliu important este că TVA se aplică pe valoarea adăugată, nu pe întreg prețul produsului de la zero. De exemplu, un producător care intră în sistemul TVA poate deduce taxa achitată pentru materialele cumpărate, ceea ce reduce presiunea asupra prețului final.

În exemplul oferit de Vicol, un produs vândut astăzi cu 130 de lei nu ar ajunge automat la 156 de lei. După deducerea TVA pentru materiale, prețul ar putea urca la 132 de lei, adică o creștere de aproximativ 1,5%, nu de 20%.

Economistul mai spune că scumpirile nu se transmit întotdeauna integral către cumpărător. În funcție de concurență, o parte din cost poate fi absorbită de vânzători.

Potrivit lui Vicol, o cotă de TVA mai uniformă ar putea reduce optimizările fiscale și scurgerile dintre categorii. Cu mai puține excepții, sistemul devine mai simplu, iar statul poate colecta mai bine taxele fără să majoreze cota pentru cei care deja plătesc corect.

Aceeași logică se aplică și în cazul apartamentelor. Materialele de construcție includ deja TVA, iar dezvoltatorii care vor putea deduce această taxă nu ar trebui să transfere automat în preț creșteri de 20–30% sau mai mult.

Potrivit datelor invocate de economist, coșul mediu de consum în 2025 a fost de aproape 5.000 de lei lunar pe persoană. Partea din coș care ar trece la cota standard ar putea duce la o scumpire de aproximativ 2,5% pe întreg coșul, adică în jur de 125 de lei pe persoană.

Vicol susține că, pentru salariați, creșterea venitului net ar urma să fie mai mare decât acest impact estimat asupra coșului de consum, astfel încât puterea de cumpărare nu ar trebui să scadă.

Dacă vrei să îți deschizi o afacere, alegerea și verificarea denumirii companiei ar putea deveni mai simplă și mai ieftină. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune eliminarea taxei pentru verificarea denumirii firmelor și introducerea unui serviciu gratuit de verificare online. Potrivit Contabil-șef.md⁠, măsura este inclusă în proiectul de lege privind promovarea economiei digitale și a comerțului electronic.

În prezent, cei care doresc să înregistreze o companie trebuie să achite 71 de lei pentru verificarea și rezervarea denumirii pe o perioadă de până la șase luni. Taxa se aplică pentru fiecare încercare de rezervare, ceea ce înseamnă costuri suplimentare atunci când denumirea aleasă nu este disponibilă.

Autorii proiectului susțin că actualul mecanism generează cheltuieli repetate și proceduri administrative inutile pentru antreprenori. În lipsa unui instrument gratuit de verificare preliminară, solicitanții sunt nevoiți să testeze mai multe variante de denumire contra cost.

Noile prevederi propun ca viitorii antreprenori să poată verifica gratuit, online, pe portalul oficial al Agenției Servicii Publice, dacă denumirea dorită este disponibilă, distinctă și respectă normele lingvistice. Taxa pentru rezervare va fi percepută doar dacă solicitantul decide să rezerve efectiv denumirea.

Potrivit proiectului, persoanele care depun documentele pentru înregistrarea companiei vor trebui să verifice disponibilitatea denumirii înainte de depunerea actelor.

Inițiativa face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri care urmăresc simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri și reducerea costurilor suportate de antreprenori.

Concediile ar putea fi calculate în zile lucrătoare, nu în zile calendaristice, începând cu 1 ianuarie 2027. Schimbarea face parte dintr-un pachet de reforme prezentat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor.

Una dintre cele mai importante modificări vizează concediile suplimentare acordate pentru vechime în muncă în sectorul public. Acestea ar urma să fie eliminate pentru unele categorii de angajați, inclusiv funcționari publici, militari, polițiști, ofițeri anticorupție, ofițeri de informații, procurori, judecători și alte categorii similare.

În prezent, unele categorii de personal pot primi, în funcție de vechime, până la 15–20 de zile suplimentare de concediu anual.

În același timp, nu toate concediile suplimentare dispar. Acestea se vor păstra pentru părinții care au doi sau mai mulți copii de până la 14 ani sau un copil cu dizabilități, pentru persoanele cu dizabilități de vedere severe, pentru salariații care lucrează în condiții vătămătoare, pentru tinerii de până la 18 ani și pentru alte categorii prevăzute în contracte sau convenții colective.

Reforma mai prevede trecerea concediului anual de la zile calendaristice la zile lucrătoare. Pentru salariații care activează în baza Codului muncii, concediul ar urma să fie de 22 de zile lucrătoare, în loc de 28 de zile calendaristice, cum este în prezent.

Autoritățile spun că schimbarea va face regulile mai clare și mai uniforme. În prezent, același concediu de 28 de zile calendaristice poate însemna, în practică, perioade diferite de odihnă efectivă, în funcție de felul în care este luat concediul.

Durata concediului va fi diferită în funcție de categoria profesională. Funcționarii publici ar urma să aibă 28 de zile lucrătoare, procurorii – 30 de zile lucrătoare, judecătorii – 32 de zile lucrătoare, iar cadrele didactice din universități, colegii și licee – 49 de zile lucrătoare.

Zilele de concediu deja acumulate vor putea fi folosite în continuare, potrivit regulilor actuale.

Noile reguli ar urma să fie aplicate din 1 ianuarie 2027.

Transferurile MIA din maibank pot fi făcute acum și prin IBAN, nu doar prin numărul de telefon, anunță maib.

Noua opțiune îți oferă mai multă libertate atunci când trimiți sau primești bani. Poți folosi numărul de telefon atunci când transferi bani prietenilor sau familiei, iar IBAN-ul atunci când vrei să transmiți date bancare mai potrivite pentru alte situații.

Banii ajung instant în contul ales de tine, dacă acesta este activat pentru transferuri prin IBAN. Activarea și setările se fac direct din aplicația maibank.

Prin noua funcționalitate, poți primi bani instant în contul selectat, poți trimite bani prin MIA folosind IBAN-ul beneficiarului și poți activa mai multe conturi pentru primirea transferurilor prin IBAN.

Ai și control asupra setărilor: le poți modifica oricând din maibank, în funcție de contul în care vrei să primești banii.

Serviciul poate fi folosit doar pentru conturile active în lei moldovenești.

Pentru activare, deschizi aplicația maibank, intri în meniul Setări P2P/MIA, alegi conturile pe care vrei să le activezi pentru primirea transferurilor instant prin IBAN și confirmi opțiunea.

Astfel, poți primi bani prin MIA fie cu numărul de telefon, fie direct prin IBAN, în contul pe care îl alegi.

Republica Moldova continuă să achite din bugetul de stat datoriile generate de „furtul miliardului”, iar în 2025 costurile au depășit 956 de milioane de lei, potrivit unei analize publicate de Mold-Street.

În total, din octombrie 2016 și până la sfârșitul anului 2025, de la buget au fost achitate circa 7,75 miliarde de lei pentru plata dobânzilor și răscumpărarea obligațiunilor de stat emise în urma crizei bancare.

Suma este echivalentă cu aproximativ 2% din PIB-ul estimat al Republicii Moldova pentru 2026 sau cu circa 10% din veniturile planificate la bugetul de stat în acest an.

Datoria a apărut după ce, pe 4 octombrie 2016, au fost emise obligațiuni de stat în valoare de 13,34 miliarde de lei, pe un termen de până la 25 de ani. Acestea au fost transmise în contul Băncii Naționale a Moldovei, pentru acoperirea obligațiilor rezultate din garanțiile de stat acordate în anii 2014–2015 pentru trei bănci implicate în frauda bancară: Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

Prin acest mecanism, creditele de urgență garantate de stat au fost transformate în datorie publică pe termen lung, care este rambursată anual din bugetul de stat.

În primul an, pentru perioada octombrie 2016 – noiembrie 2017, statul a achitat 668 de milioane de lei. Din această sumă, 50 de milioane de lei au mers pentru răscumpărarea obligațiunilor, iar peste 618 milioane de lei au reprezentat dobânzi.

În perioada noiembrie 2024 – noiembrie 2025, costurile au ajuns la peste 956 de milioane de lei, dintre care 360 de milioane de lei au fost pentru răscumpărarea obligațiunilor, iar peste 591 de milioane de lei pentru plata dobânzii.

Pentru anul curent, estimările arată că plățile vor ajunge la 976 de milioane de lei. Din această sumă, 390 de milioane de lei ar urma să fie direcționate pentru răscumpărarea obligațiunilor, iar peste 586 de milioane de lei pentru dobânzi.

Costurile vor continua să crească. Potrivit estimărilor citate de Mold-Street, în anul 2029 plățile vor depăși un miliard de lei.

Achitările urmează să continue până la sfârșitul anului 2041. Până atunci, statul mai are de plătit circa 16,78 miliarde de lei, o sumă echivalentă cu aproximativ 5% din PIB-ul Republicii Moldova din 2025.