Peste 11 mii de moldoveni și-au găsit un loc de muncă de la începutul anului 2026, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Mai exact, prin subdiviziunile teritoriale ale instituției au fost plasate în câmpul muncii 11.003 persoane aflate în căutarea unui job.

Dintre acestea, 3.417 erau șomeri, iar 227 erau șomeri-zilieri sau persoane angajate pe o perioadă determinată de până la 3 luni.

Printre cei care și-au găsit un loc de muncă se numără 4.537 de femei, 2.079 de persoane cu vârsta de 55 de ani și peste, 190 de persoane cu dizabilități, 51 de moldoveni reveniți de peste hotare și 21 de persoane de etnie romă.

Cele mai multe angajări au fost făcute în domeniul serviciilor colective, sociale și personale, cu o pondere de 38,8%. Urmează agricultura, cu 14,9%, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu 14,2%, industria, cu 8,1%, și construcțiile, cu 5,6%.

Au mai fost angajări în administrația publică, sănătate și asistență socială, învățământ, dar și în transporturi, depozitare și comunicații.

Când prețurile la apartamentele noi cresc, scumpirea ajunge rapid și pe piața locuințelor vechi. Deși, la prima vedere, materialele de construcție mai scumpe ar trebui să influențeze doar apartamentele noi, efectul se vede și în prețurile apartamentelor vechi.

Legătura dintre cele două piețe este explicată într-o analiză realizată de economistul Veaceslav Ioniță, care arată că piața primară și piața secundară sunt conectate prin cel puțin doi factori importanți.

„Scumpirea apartamentelor noi duce la scumpirea apartamentelor vechi”, spune Ioniță, menționând că această concluzie se bazează pe evoluția prețurilor din ultimii 30 de ani.

Primul factor ține de moldovenii care vor să-și îmbunătățească condițiile de trai. Mulți vând un apartament vechi pentru a cumpăra unul nou, iar aici apare ceea ce economistul numește coeficientul de conversie.

În ultimii ani, acest raport s-a stabilizat la aproximativ 1,35. Asta înseamnă că, pentru a cumpăra 1 metru pătrat într-un apartament nou, trebuie să vinzi în jur de 1,35 metri pătrați într-un apartament vechi.

De aceea, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii de locuințe vechi ridică și ei prețurile. Altfel, nu ar mai putea păstra același raport pentru a face trecerea spre o locuință nouă.

Al doilea factor ține de comportamentul cumpărătorilor. Când apartamentele noi se scumpesc brusc, o parte dintre oameni renunță la ideea de a cumpăra locuință nouă și se orientează spre apartamentele vechi. Asta crește cererea pe piața secundară și pune presiune pe prețuri.

„Dacă un apartament nou se scumpește cu 10%, cel vechi se poate scumpi cu 12%, 13%, chiar 14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Analiza arată că fenomenul funcționează și invers. Când prețurile la apartamentele noi se stabilizează sau scad ușor, o parte dintre cumpărători revin spre piața primară, iar prețurile apartamentelor vechi se temperează mai vizibil.

Economistul mai spune că percepția de scumpire vine și din faptul că banii și-au pierdut valoarea în timp. „Nu apartamentele s-au scumpit, ci banii pe care îi ținem în buzunar nu mai valorează ceea ce valorau cândva”, susține Ioniță.

Potrivit acestuia, un apartament de 70 de metri pătrați în Chișinău a costat, cu mici excepții, aproximativ echivalentul unui kilogram de aur. Diferența este că banii de azi nu mai au aceeași putere de cumpărare ca acum 10 sau 15 ani.

Astfel, analiza lui Veaceslav Ioniță arată că prețurile apartamentelor noi influențează direct piața apartamentelor vechi, iar în perioadele de șoc, mișcările pot fi chiar mai puternice pe piața secundară.

Moldovenii continuă să țină mai mulți bani în bănci. În luna mai 2026, soldul depozitelor bancare a ajuns la 145,7 miliarde de lei, cu 1,6% mai mult față de aprilie, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Creșterea vine atât din depozitele în lei, cât și din cele în valută. Depozitele în moneda națională s-au majorat cu 1,3%, iar cele în valută au crescut mai rapid, cu 2,4% față de luna precedentă.

În același timp, masa monetară M3, adică banii aflați în circulație, în conturi și în depozite, a ajuns la 198,2 miliarde de lei. Indicatorul a crescut cu 1,4% comparativ cu aprilie, ceea ce arată că în sistemul financiar au circulat mai mulți bani.

BNM mai anunță că a crescut și soldul cererilor față de economie, care include în principal creditele și alte finanțări acordate de bănci. Acesta a ajuns la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% mai mult decât în luna precedentă.

Finanțările în lei au crescut cu 2%, iar cele în valută, exprimate în lei, s-au majorat cu 1,7%. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au constituit 1,33 miliarde EUR, fiind cu 2,2% mai mari decât în aprilie.

Și baza monetară a fost pe plus. În luna mai, aceasta a constituit 84,2 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de aprilie.

Per total, datele pentru mai arată o creștere moderată a banilor din sistemul bancar, a depozitelor și a finanțării economiei. Pentru moldoveni, asta înseamnă că economiile păstrate în bănci au continuat să crească, iar activitatea financiară a rămas pe plus.

Din 2027, regulile pentru titularii de patentă ar putea deveni mai stricte. Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor prevede că patenta va putea fi eliberată sau prelungită doar dacă solicitantul a desfășurat activitate în baza patentei cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni, scrie contabilsef.md.

Modificarea vizează completarea Legii privind patenta de întreprinzător și are scopul de a introduce o condiție suplimentară pentru cei care vor să obțină sau să prelungească patenta.

Proiectul face parte din pachetul de modificări privind simplificarea legislației fiscale și poate fi consultat public până pe 25 iunie, pe platforma particip.gov.md.

Când se vorbește despre reforma TVA, una dintre primele griji este legată de prețuri: dacă TVA ajunge la 20%, vor crește automat și prețurile cu 20%? Economistul Dumitru Vicol explică, într-o postare publică, de ce lucrurile nu funcționează chiar așa.

Potrivit acestuia, reforma fiscală ridică două întrebări importante pentru oameni: câți bani vor rămâne în mână la final de lună și cu cât ar putea crește coșul de consum. Prima poate fi verificată cu ajutorul calculatorului de salarii pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor, iar a doua ține de modul în care se aplică TVA în practică.

Vicol precizează că prognozele oficiale privind inflația sunt responsabilitatea Băncii Naționale a Moldovei. Totuși, economistul arată că impactul asupra prețurilor nu trebuie calculat mecanic, prin simpla adăugare a 20% peste prețul actual.

El explică faptul că, deși cota standard de TVA este de 20%, coșul real de consum al unei familii include produse și servicii cu cote diferite. Astfel, TVA-ul mediu aplicat coșului este de circa 13%, iar reforma ar urma să aducă la cota standard doar unele categorii care astăzi au cote reduse.

Un alt detaliu important este că TVA se aplică pe valoarea adăugată, nu pe întreg prețul produsului de la zero. De exemplu, un producător care intră în sistemul TVA poate deduce taxa achitată pentru materialele cumpărate, ceea ce reduce presiunea asupra prețului final.

În exemplul oferit de Vicol, un produs vândut astăzi cu 130 de lei nu ar ajunge automat la 156 de lei. După deducerea TVA pentru materiale, prețul ar putea urca la 132 de lei, adică o creștere de aproximativ 1,5%, nu de 20%.

Economistul mai spune că scumpirile nu se transmit întotdeauna integral către cumpărător. În funcție de concurență, o parte din cost poate fi absorbită de vânzători.

Potrivit lui Vicol, o cotă de TVA mai uniformă ar putea reduce optimizările fiscale și scurgerile dintre categorii. Cu mai puține excepții, sistemul devine mai simplu, iar statul poate colecta mai bine taxele fără să majoreze cota pentru cei care deja plătesc corect.

Aceeași logică se aplică și în cazul apartamentelor. Materialele de construcție includ deja TVA, iar dezvoltatorii care vor putea deduce această taxă nu ar trebui să transfere automat în preț creșteri de 20–30% sau mai mult.

Potrivit datelor invocate de economist, coșul mediu de consum în 2025 a fost de aproape 5.000 de lei lunar pe persoană. Partea din coș care ar trece la cota standard ar putea duce la o scumpire de aproximativ 2,5% pe întreg coșul, adică în jur de 125 de lei pe persoană.

Vicol susține că, pentru salariați, creșterea venitului net ar urma să fie mai mare decât acest impact estimat asupra coșului de consum, astfel încât puterea de cumpărare nu ar trebui să scadă.

Dacă vrei să îți deschizi o afacere, alegerea și verificarea denumirii companiei ar putea deveni mai simplă și mai ieftină. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune eliminarea taxei pentru verificarea denumirii firmelor și introducerea unui serviciu gratuit de verificare online. Potrivit Contabil-șef.md⁠, măsura este inclusă în proiectul de lege privind promovarea economiei digitale și a comerțului electronic.

În prezent, cei care doresc să înregistreze o companie trebuie să achite 71 de lei pentru verificarea și rezervarea denumirii pe o perioadă de până la șase luni. Taxa se aplică pentru fiecare încercare de rezervare, ceea ce înseamnă costuri suplimentare atunci când denumirea aleasă nu este disponibilă.

Autorii proiectului susțin că actualul mecanism generează cheltuieli repetate și proceduri administrative inutile pentru antreprenori. În lipsa unui instrument gratuit de verificare preliminară, solicitanții sunt nevoiți să testeze mai multe variante de denumire contra cost.

Noile prevederi propun ca viitorii antreprenori să poată verifica gratuit, online, pe portalul oficial al Agenției Servicii Publice, dacă denumirea dorită este disponibilă, distinctă și respectă normele lingvistice. Taxa pentru rezervare va fi percepută doar dacă solicitantul decide să rezerve efectiv denumirea.

Potrivit proiectului, persoanele care depun documentele pentru înregistrarea companiei vor trebui să verifice disponibilitatea denumirii înainte de depunerea actelor.

Inițiativa face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri care urmăresc simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri și reducerea costurilor suportate de antreprenori.

Concediile ar putea fi calculate în zile lucrătoare, nu în zile calendaristice, începând cu 1 ianuarie 2027. Schimbarea face parte dintr-un pachet de reforme prezentat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor.

Una dintre cele mai importante modificări vizează concediile suplimentare acordate pentru vechime în muncă în sectorul public. Acestea ar urma să fie eliminate pentru unele categorii de angajați, inclusiv funcționari publici, militari, polițiști, ofițeri anticorupție, ofițeri de informații, procurori, judecători și alte categorii similare.

În prezent, unele categorii de personal pot primi, în funcție de vechime, până la 15–20 de zile suplimentare de concediu anual.

În același timp, nu toate concediile suplimentare dispar. Acestea se vor păstra pentru părinții care au doi sau mai mulți copii de până la 14 ani sau un copil cu dizabilități, pentru persoanele cu dizabilități de vedere severe, pentru salariații care lucrează în condiții vătămătoare, pentru tinerii de până la 18 ani și pentru alte categorii prevăzute în contracte sau convenții colective.

Reforma mai prevede trecerea concediului anual de la zile calendaristice la zile lucrătoare. Pentru salariații care activează în baza Codului muncii, concediul ar urma să fie de 22 de zile lucrătoare, în loc de 28 de zile calendaristice, cum este în prezent.

Autoritățile spun că schimbarea va face regulile mai clare și mai uniforme. În prezent, același concediu de 28 de zile calendaristice poate însemna, în practică, perioade diferite de odihnă efectivă, în funcție de felul în care este luat concediul.

Durata concediului va fi diferită în funcție de categoria profesională. Funcționarii publici ar urma să aibă 28 de zile lucrătoare, procurorii – 30 de zile lucrătoare, judecătorii – 32 de zile lucrătoare, iar cadrele didactice din universități, colegii și licee – 49 de zile lucrătoare.

Zilele de concediu deja acumulate vor putea fi folosite în continuare, potrivit regulilor actuale.

Noile reguli ar urma să fie aplicate din 1 ianuarie 2027.