Dacă ai lansat o afacere sau ești la început de drum în antreprenoriat, poți participa la 3 zile de instruire gratuită dedicate start-up-urilor. Programul va avea loc în perioada 14–16 iulie 2026, la Ungheni, și este destinat antreprenorilor din raioanele Ungheni, Fălești, Nisporeni și Călărași.

Participanții vor avea parte de sesiuni practice, în format offline, susținute de specialiști din domeniul fiscal, vamal și financiar. Instruirile sunt gândite pentru cei care vor să înțeleagă mai bine obligațiile unei afaceri la început de drum și să evite greșelile care pot apărea în activitatea de zi cu zi.

Participarea este gratuită, însă locurile sunt limitate. Înscrierea se face prin completarea formularului disponibil aici.

Programul este organizat cu sprijinul Uniunii Europene, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal și P.P. „Monitorul fiscal FISC.md”.

Uniformizarea TVA propusă pentru anul 2027 ridică întrebări privind impactul asupra familiilor cu venituri mici și asupra afacerilor cu marje reduse. Opinia aparține expertului în politici publice Igor Munteanu, care susține că orice politică fiscală trebuie analizată prin prisma efectelor pe care le produce asupra celor mai mulți oameni.

Potrivit lui Munteanu, cotele reduse de TVA nu sunt o excepție întâmplătoare, ci un instrument prin care statul poate proteja accesul la produse și servicii esențiale, precum alimentele de bază, medicamentele, serviciile culturale și educaționale.

Acesta consideră că eliminarea cotelor reduse poate avea un efect regresiv, adică povara fiscală ar crește mai mult pentru persoanele cu venituri mici, care au o capacitate mai redusă de a suporta scumpirile.

Munteanu atrage atenția și asupra faptului că unele domenii, precum brutăriile, restaurantele sau editurile, ar putea simți direct efectele uniformizării TVA. În același timp, serviciile financiar-bancare, precum creditele, depozitele sau operațiunile cu valori mobiliare, rămân scutite de TVA potrivit Codului fiscal.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să explice mai clar cine câștigă și cine pierde în urma acestei politici fiscale, cu ce impact concret și prin ce mecanisme. Fără o astfel de analiză, reforma riscă să fie percepută mai mult ca o decizie administrativă decât ca o politică publică bine fundamentată.

El mai susține că argumentul alinierii la Uniunea Europeană trebuie prezentat cu atenție, deoarece legislația europeană permite statelor membre să aplice cote reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii esențiale.

Munteanu consideră că simplificarea sistemului fiscal poate avea logică, însă aceasta nu ar trebui făcută în detrimentul celor mai vulnerabili sau al sectoarelor cu marje mici.

TVA la medicamente ar trebui să rămână la nivelul redus de 8%, iar statul ar trebui să fie mai atent la efectele noii politici fiscale asupra oamenilor și mediului de afaceri. Opinia aparține expertului economic Stas Madan, care a analizat proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 și a venit cu mai multe propuneri.

Potrivit expertului, medicamentele nu ar trebui trecute la cota standard de TVA, deoarece în majoritatea statelor Uniunii Europene pentru acestea se aplică TVA redus. Madan susține că, în Moldova, medicamentele sunt deja mai scumpe decât în alte țări din regiune, iar o majorare a taxei ar putea pune presiune mai mare pe cei mai vulnerabili.

O altă propunere vizează unitățile de cazare. Expertul consideră că și în acest caz ar trebui păstrată o cotă redusă de TVA, deoarece o mare parte dintre persoanele cazate în hotelurile din Moldova sunt nerezidenți. În opinia sa, acest lucru înseamnă export de servicii, care nu ar trebui impozitat la nivel maxim.

Stas Madan mai spune că facilitatea privind cota zero la profitul reinvestit sau nedistribuit nu ar trebui aplicată întreprinderilor mari, în special celor din sectorul financiar și comerț. Potrivit lui, aceste companii nu au probleme majore de cash flow, iar statul nu ar trebui să le ofere o amânare la plata impozitelor.

Expertul are rezerve și față de unele modificări legate de impozitul pe bunurile imobiliare. El consideră că stabilirea unor limite minime și maxime pentru autoritățile locale nu ajută la descentralizarea fiscală și la consolidarea primăriilor.

În ceea ce privește locuințele, Madan susține că locuința de bază ar trebui să rămână scutită de impozitul pe creșterea de capital. Expertul consideră că, de regulă, o persoană care își vinde locuința de bază face acest lucru pentru a cumpăra alta, nu pentru a trece în chirie.

Madan dă asigurări că va urmări în continuare avizele și propunerile venite în procesul de consultări publice privind politica fiscală pentru anul 2027.

Din perioada fiscală 2026, apar reguli mai clare pentru administrarea taxei pentru salubrizare. Serviciul Fiscal de Stat anunță că taxa va fi calculată anual de serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor.

Autoritățile locale vor putea stabili cine achită taxa: fie persoanele fizice înregistrate la adresa declarată ca domiciliu, conform situației din 1 martie, fie proprietarii locuințelor, tot conform situației din 1 martie a anului în curs.

Asta înseamnă că primăriile vor alege anual una dintre cele două categorii: taxa poate fi aplicată după numărul persoanelor înregistrate la domiciliu sau după numărul locuințelor deținute în proprietate.

În cazul locuințelor aflate în proprietate comună, subiectul impunerii va fi stabilit de autoritatea publică locală, dacă aceasta a decis ca taxa să fie achitată de proprietarii bunurilor imobile cu destinație locativă.

Perioada fiscală pentru taxa de salubrizare este anul calendaristic, iar termenul-limită de achitare este 25 septembrie.

Avizele de plată vor fi expediate contribuabililor cu cel puțin 15 zile înainte de termenul-limită. Dacă ai întrebări despre avizul primit sau despre informațiile incluse în acesta, SFS recomandă să te adresezi serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei care a emis avizul.

Taxa poate fi achitată online prin MPay sau pe pagina Serviciului Fiscal de Stat. Plata poate fi făcută și în numerar, la ghișeele băncilor sau ale Î.S. „Poșta Moldovei”.

Autoritățile locale pot acorda scutiri suplimentare, amânări sau înlesniri pentru anumite categorii de persoane, inclusiv pentru persoanele social-vulnerabile, dacă fac modificările necesare în bugetul local.

Dacă taxa nu este achitată la timp, se aplică penalitate pentru fiecare zi de întârziere. Majorarea este de 0,0301% pe zi.

Mediul de afaceri cere mai multă claritate, predictibilitate și consultări extinse în procesul de examinare a politicii fiscale și vamale pentru 2027. AmCham Moldova a transmis Ministerului Finanțelor poziția sa privind proiectul de lege care prevede modificarea mai multor acte normative și care este considerat unul dintre cele mai ample exerciții de reformă fiscală și vamală din ultimii ani.

Comunitatea AmCham salută mai multe măsuri incluse în proiect, printre care aplicarea cotei zero la profitul reinvestit, plafonarea taxelor locale, eliminarea contribuțiilor sociale pentru tichetele de masă, extinderea mecanismului de restituire a TVA și diferențierea mai clară a răspunderii pentru încălcările fiscale.

În același timp, reprezentanții mediului de afaceri atrag atenția că termenul acordat pentru consultarea proiectului este foarte scurt, mai ales în condițiile în care modificările pot afecta toate sectoarele economiei. AmCham solicită extinderea perioadei de examinare și un dialog mai aprofundat între autorități și companii.

Printre principalele subiecte care au nevoie de clarificări se numără noul model de impozitare a profitului companiilor, inclusiv conceptele de profit reinvestit, profit distribuit și cheltuieli neeligibile.

AmCham mai atrage atenția asupra regimului fiscal aplicat beneficiilor pentru angajați, reformei impozitării veniturilor salariale, tratamentului fiscal al freelancerilor și activităților independente, dar și modificărilor privind TVA și accizele.

Comunitatea de afaceri spune că o reformă de asemenea amploare trebuie să fie însoțită de evaluări de impact detaliate și consultări reale cu toate părțile interesate. În opinia AmCham, un sistem fiscal competitiv, predictibil și echitabil este important pentru atragerea investițiilor, dezvoltarea companiilor și susținerea parcursului european al Republicii Moldova.

Reforma fiscală pregătită pentru 2027 poate aduce schimbări majore pentru moldoveni, de la TVA unic de 20% până la modificarea impozitului pe venit și facilități pentru profitul reinvestit. Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, Igor Munteanu, conferențiar universitar, fost director executiv al IDIS Viitorul și ex-ambasador al Republicii Moldova în SUA, spune că proiectul trebuie discutat mai larg înainte de a ajunge la vot în Parlament.

Munteanu susține că una dintre cele mai sensibile prevederi este uniformizarea cotei TVA la 20% pentru toate produsele și serviciile. Asta ar însemna eliminarea cotelor reduse aplicate astăzi pentru unele categorii, inclusiv alimente de bază, medicamente, gaze naturale, energie electrică și produse pentru copii.

„O familie însă nu plătește doar alimentele, sau medicamentele, sau factura de energie. Le plătește pe toate, în același timp, în fiecare lună”, scrie Igor Munteanu.

În analiza sa, acesta afirmă că impactul cumulat asupra unei familii ar putea fi mai mare decât estimările oficiale, mai ales dacă sunt luate în calcul toate cheltuielile afectate de majorarea TVA. Munteanu spune că Ministerul Finanțelor vorbește despre un impact de aproximativ 2.500 de lei per cetățean, însă estimările independente ar indica sume mai mari pentru o familie.

O altă critică vizează mecanismele de compensare. Proiectul prevede plăți lunare de până la 500 de lei pentru angajații cu salarii mici, însă Munteanu atrage atenția că în afara acestui mecanism pot rămâne pensionarii, agricultorii mici și lucrătorii din economia informală.

„Compensația există, dar nu acoperă tocmai categoriile cele mai vulnerabile la scumpiri”, afirmă acesta.

Igor Munteanu contestă și argumentul că uniformizarea TVA ar fi cerută de armonizarea cu Uniunea Europeană. El spune că legislația europeană permite cote reduse pentru anumite produse, inclusiv medicamente, iar decizia de a elimina aceste cote ar fi una internă, nu o obligație impusă de UE.

În același timp, Munteanu consideră că reforma mută o parte mai mare din povara fiscală spre consum. Mai exact, în timp ce companiile ar putea beneficia de impozit zero pe profitul reinvestit, moldovenii ar putea resimți mai rapid costurile prin prețuri mai mari la produsele și serviciile de bază.

„Întrebarea centrală nu este dacă sistemul fiscal trebuie reformat. Trebuie. Întrebarea este de ce costul acestei reforme este distribuit astfel încât să apese cel mai greu pe cei care cumpără pâine și medicamente”, scrie Munteanu.

Acesta cere Ministerului Finanțelor să prezinte o analiză de impact mai detaliată, inclusiv modelarea efectelor pe categorii de venit, estimarea impactului asupra familiilor vulnerabile și evaluarea alternativelor, cum ar fi menținerea unor cote reduse pentru medicamente și alimente esențiale.

Reforma fiscală ar urma să ajungă în Parlament, iar autorii proiectului își propun aplicarea acesteia de la 1 octombrie 2026. Munteanu avertizează că, fără mecanisme clare de compensare și fără o analiză completă a efectelor, schimbările pot deveni greu de suportat pentru moldovenii cu venituri mici.

Luna mai a fost una activă pe piața creditelor. Băncile din Moldova au acordat credite noi în valoare de 7,33 miliarde de lei, iar cea mai mare parte a banilor a mers către companii, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Mediul de afaceri a contractat 63,9% din totalul creditelor noi, iar persoanele fizice au luat 36,1%. Altfel spus, din fiecare 100 de lei acordați de bănci, aproape 64 de lei au mers către afaceri, iar 36 de lei către moldoveni.

Pentru persoane fizice, cele mai importante două direcții au fost creditele de consum și creditele imobiliare. Moldovenii au luat credite de consum în lei de 1,736 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 10,66%.

La capitolul locuințe, băncile au acordat credite imobiliare de 903 milioane de lei. Dobânda nominală medie pentru aceste credite a fost de 7,95%. Datele arată că interesul pentru cumpărarea sau finanțarea unei locuințe rămâne ridicat, chiar dacă un credit imobiliar este una dintre cele mai mari decizii financiare pentru o familie.

Cele mai multe credite de consum în lei au fost luate pe termen de 2 până la 5 ani. Volumul acestora a ajuns la 1,57 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 10,55%.

Pentru creditele de consum pe termen de până la 12 luni, volumul a fost de 56 milioane de lei, cu o rată medie de 11,79%. Creditele de consum de la 1 la 2 ani au însumat 85 milioane de lei, cu o dobândă medie de 10,80%, iar cele pe termen de peste 5 ani au fost de 26 milioane de lei, cu o rată de 14,38%.

În cazul companiilor, cele mai mari volume au fost contractate de societățile comerciale nefinanciare. Acestea au luat credite noi de 2,297 miliarde de lei în moneda națională, cu o dobândă medie de 8,38%, și credite în valută de 1,643 miliarde de lei, la o rată medie de 4,73%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 286 milioane de lei în MDL, cu o dobândă medie de 8,91%, și 218 milioane de lei în valută, cu o rată de 5,35%.

Și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător au apelat la finanțare. Acestea au luat credite noi de 108 milioane de lei în moneda națională, cu o dobândă medie de 10,14%, și 2 milioane de lei în valută, cu o rată de 7,53%.