Pentru mulți angajați, responsabilitățile nu se termină odată cu programul de muncă. Unii au grijă de copii, de părinți, de parteneri sau de alți membri ai familiei care au nevoie de sprijin. Pentru aceste situații, Codul muncii ar putea fi completat cu o nouă noțiune: salariat cu responsabilități familiale, anunță Parlamentul Republicii Moldova.

Proiectul de lege a fost examinat în cadrul Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie și prevede garanții suplimentare pentru angajații care au responsabilități familiale.

Potrivit documentului, salariatul cu responsabilități familiale este persoana care îngrijește, întreține sau oferă asistență ori sprijin financiar unui membru al familiei. În această categorie intră și angajații care au în grijă o persoană cu dizabilități aflată la întreținere.

Prin introducerea acestei noțiuni în legislație, autoritățile vor să ofere mai multă protecție juridică în raporturile de muncă și în domeniul protecției sociale.

Proiectul vine în contextul promovării ratificării Convenției Organizației Internaționale a Muncii privind egalitatea de șanse și de tratament pentru lucrătorii cu responsabilități familiale.

Documentul aduce și reguli noi pentru munca pe timp de noapte. Astfel, părinții singuri care au copii de până la 16 ani vor putea fi implicați în ture de noapte doar cu acordul lor scris.

În prezent, această protecție se aplică angajaților care au copii de până la 4 ani sau copii cu dizabilități.

O altă modificare se referă la concediul paternal. Perioada acestuia ar urma să fie inclusă în stagiul de cotizare, luat în calcul la stabilirea drepturilor sociale.

După adoptare, noile prevederi vor intra în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

Guvernul ar putea aduce cel puțin 1 miliard de lei în plus la buget, fără să majoreze TVA la medicamente și produse alimentare. Economisul Veaceslav Ioniță susține că banii pot fi găsiți printr-o reformă mai coerentă a accizelor pentru produsele cu nicotină.

Analiza vine în contextul discuțiilor despre Politica Bugetar-Fiscală pentru 2027, care a stârnit îngrijorări în mediul de afaceri. Una dintre propuneri vizează majorarea TVA pentru unele produse esențiale, inclusiv medicamente și produse alimentare.

Ioniță spune că o astfel de abordare ridică o întrebare firească: de ce să fie scumpite produsele de bază, dacă există alte rezerve fiscale?

Economistul amintește că, în Uniunea Europeană, tendința este de a aplica cote reduse sau chiar cote zero de TVA pentru produse esențiale, precum medicamentele, alimentele și produsele pentru sănătate. În opinia sa, Republica Moldova, fiind una dintre cele mai sărace țări aflate pe drumul aderării la UE, nu ar trebui să meargă în direcția opusă.

Un exemplu este piața produselor din tutun. Potrivit lui Ioniță, în 2009, bugetul încasa aproximativ 130 milioane de lei din accizele la țigări. În 2026, încasările totale din produsele de tutun ar urma să ajungă la circa 6,3 miliarde de lei, dintre care 5 miliarde de lei din accize și 1,3 miliarde de lei din TVA.

Pentru comparație, toate impozitele pe proprietate din Republica Moldova aduc sub 600 milioane de lei, iar toate taxele locale colectate de primării și consiliile raionale sunt sub 1 miliard de lei. Cu alte cuvinte, produsele din tutun au devenit una dintre cele mai importante surse fiscale ale statului.

Totuși, Ioniță spune că actualul sistem de taxare a produselor cu nicotină are mai multe dezechilibre. Țigările clasice sunt încă subimpozitate, ceea ce menține diferența de preț față de România și poate stimula contrabanda. În același timp, tutunul încălzit este suprataxat, iar asta îi împinge pe unii consumatori să cumpere produsele din afara țării.

Un alt exemplu ține de pliculețele cu nicotină, care se extind rapid pe piață, dar nu sunt accizate comparabil cu alte produse care conțin nicotină. Astfel, o piață în creștere rămâne aproape în afara regimului fiscal aplicat produselor similare.

Soluția propusă de Veaceslav Ioniță este o reformă care să includă majorarea accizelor la produsele subimpozitate, introducerea accizelor acolo unde există goluri legislative, reducerea suprataxării unde taxele sunt deja prea mari și armonizarea întregului sistem de accizare pentru produsele cu nicotină.

Potrivit economistului, o asemenea abordare ar putea aduce cel puțin 1 miliard de lei anual la buget, fără să pună presiune suplimentară pe medicamente și pe produsele alimentare consumate de fiecare familie.

Ioniță subliniază că nu este vorba despre încurajarea fumatului, ci despre o politică fiscală mai echilibrată, care protejează produsele esențiale, urmărește obiective de sănătate publică și elimină dezechilibrele din sistem.

Tot mai multe companii sunt atente nu doar la profit, ci și la modul în care au grijă de mediu, de oameni și de regulile interne de guvernanță. În acest context, 20 de asociații de afaceri din Republica Moldova, inclusiv din stânga Nistrului, au semnat o declarație comună prin care își asumă susținerea și promovarea principiilor ESG – Mediu, Social și Guvernanță, scrie mold-street.com.

Inițiativa este susținută de PNUD, Uniunea Europeană, Suedia și Marea Britanie și are scopul de a ajuta mediul de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului să se alinieze la standardele internaționale de raportare privind sustenabilitatea.

Pentru companii, raportarea de sustenabilitate înseamnă mai multă transparență și mai multă încredere din partea investitorilor, partenerilor, clienților și instituțiilor financiare. Practic, o companie arată cum gestionează impactul asupra mediului, cum își tratează angajații și comunitatea, dar și cât de corect și responsabil este condusă.

PNUD arată că aplicarea principiilor ESG poate aduce companiilor acces mai bun la finanțări verzi, poate stimula inovarea și poate ajuta afacerile locale să intre mai ușor în lanțurile valorice europene.

Deocamdată, în Republica Moldova, puține companii publică rapoarte de sustenabilitate. Cele mai multe sunt entități cu capital din state occidentale sau companii listate la bursă. Tocmai de aceea, campania „ESG pentru afaceri puternice” își propune să explice mai clar avantajele acestor practici pentru mediul de afaceri.

Secretarul de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Oleg Bivol, spune că adoptarea principiilor ESG poate oferi companiilor un avantaj competitiv tot mai important, într-o economie globală în schimbare.

La rândul său, președintele Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc, afirmă că agenda ESG este importantă și pentru sectorul bancar, deoarece ajută la o guvernanță mai bună, la gestionarea prudentă a riscurilor și la orientarea finanțărilor către proiecte sustenabile.

Inițiativa va contribui la dezvoltarea ecosistemului ESG din Republica Moldova prin dialog public-privat, evaluarea necesităților companiilor și elaborarea unor instrumente practice de sprijin, inclusiv exerciții pilot de raportare ESG și ghiduri pentru afaceri.

Recent, cu sprijinul UE și PNUD, pe pagina Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării a fost creată și o secțiune dedicată ESG, unde companiile pot găsi informații utile despre acest domeniu.

Economia Moldovei are de acum un fel de termometru lunar. Expert-Grup a lansat „Termometrul Economic al Moldovei”, un indicator care arată mai rapid în ce direcție merge economia: spre creștere, stagnare sau declin.

Noul indicator oferă o imagine anticipată a economiei, cu aproximativ 1–2 trimestre înainte ca datele oficiale despre PIB să fie publicate. Cu alte cuvinte, ajută să vedem mai devreme dacă economia prinde viteză, încetinește sau bate pasul pe loc.

Pentru aprilie 2026, citirea Expert-Grup arată că economia Republicii Moldova este în stagnare. Indicatorul lunar este de +0,07σ, iar media mobilă pe trei luni este de +0,04σ, valori care plasează economia aproape de zona neutră.

Indicatorul este construit din șase date publicate de BNS și BNM: producția industrială, comerțul cu amănuntul, exporturile, masa monetară M3, rata creditelor neperformante și diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază a BNM.

Partea bună vine din economia reală. Expert-Grup notează că industria a crescut cu 10,6% față de anul trecut, iar comerțul cu amănuntul a urcat cu 12,3% în termeni reali. Și exporturile au avut o contribuție pozitivă.

Totuși, aceste vești bune sunt temperate de presiunile din zona financiară. Cea mai mare contribuție negativă vine din creșterea primei de risc pe piața titlurilor de stat, iar un alt semnal mai slab vine din înrăutățirea portofoliilor bancare, prin creșterea ratei creditelor neperformante.

Expert-Grup arată că, în ultimii ani, indicatorul a surprins principalele episoade economice: criza bancară din 2014–2015, șocul pandemic din 2020, redresarea din 2021, dar și efectele crizei energetice și ale războiului din Ucraina.

În prezent, tabloul este mixt: comerțul, industria și exporturile trag economia în sus, însă riscurile financiare o țin aproape de zero. Indicatorul va fi actualizat lunar și poate fi urmărit într-un format interactiv, cu grafice și descompunerea pe componente.

Dacă ai efectuat în 2025 tranzacții cu persoane afiliate, trebuie să prezinți până pe 25 iunie 2026 Informația privind prețurile de transfer. Serviciul Fiscal de Stat reamintește că nerespectarea termenului poate atrage răspundere fiscală.

Documentul se depune online, prin serviciul „Declarația electronică”, disponibil în Cabinetul personal al contribuabilului. Pentru transmitere ai nevoie de semnătură electronică sau mobilă.

Obligația se aplică în condițiile prevăzute de legislația fiscală și vizează contribuabilii care au avut tranzacții cu persoane afiliate.

Mai multe detalii găsești pe pagina Serviciului Fiscal de Stat, la compartimentul prețuri de transfer.

Cartelele SIM preplătite vor putea fi activate doar după identificarea utilizatorului în baza unui act de identitate. Măsura este prevăzută într-un proiect de lege examinat de Comisia economie, buget și finanțe, care urmează să fie propus spre aprobare în plenul Parlamentului.

Scopul principal al modificărilor este reducerea fraudelor, escrocheriilor și altor infracțiuni comise prin intermediul numerelor anonime. Autoritățile spun că astfel de cartele sunt folosite frecvent în scheme de înșelăciune, apeluri false, phishing sau crearea de conturi false pe platforme precum Viber, WhatsApp și Telegram.

Dacă proiectul va fi adoptat, cetățenii Republicii Moldova vor trebui să prezinte datele din actul de identitate: numele, prenumele și IDNP-ul. Informațiile vor fi verificate prin Registrul de stat al populației.

În cazul cetățenilor străini, va fi necesar un act de identitate emis de statul de origine, iar furnizorul de servicii mobile va păstra o copie a documentului, cu respectarea legislației privind protecția datelor personale.

Identificarea va putea fi făcută în mai multe moduri: la punctele de vânzare, online, prin semnătură mobilă sau prin alte metode digitale. Până la finalizarea identificării, cartela SIM va putea fi folosită doar pentru servicii esențiale, cum ar fi apelurile la 112 și accesul la portalul de identificare.

Datele colectate vor fi păstrate pe durata utilizării serviciului și încă 12 luni după încetarea acestuia, pentru ca utilizatorii să poată fi identificați în cazul unor investigații.

În Republica Moldova sunt active aproape 1,6 milioane de cartele SIM preplătite, ceea ce reprezintă 42,7% din totalul conexiunilor mobile. Autoritățile susțin că anonimatul acestor numere complică identificarea persoanelor implicate în fraude sau apeluri abuzive.

În 2025, au fost înregistrate 1.190 de alerte false cu bombă și apeluri abuzive către serviciile de urgență. Din cauza dificultăților de identificare a autorilor, doar unul din 29 de cazuri a ajuns în instanță.

În ultimii cinci ani, escrocheriile financiare și campaniile de phishing, inclusiv schema cunoscută drept „ruda implicată în accident”, au provocat prejudicii estimate la până la 100 de milioane de lei.

Noile prevederi vor intra în vigoare la 12 luni după publicarea în Monitorul Oficial, pentru ca operatorii să aibă timp să își adapteze sistemele și să dezvolte soluții de identificare la distanță.

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat ieri, 23 iunie, că proiectul politicii fiscale pentru 2027 va fi ajustat după reacțiile apărute în spațiul public. Clarificările vor viza inclusiv prevederile legate de TVA, impozitarea locuințelor și sumele primite la evenimente de familie.

Una dintre cele mai discutate teme ține de domeniul sănătății. Ministerul Finanțelor susține că scopul reformei nu este reducerea accesului la medicamente sau servicii medicale, ci o direcționare mai eficientă a resurselor.

Autoritățile spun că vor analiza suplimentar măsurile propuse și nu vor insista asupra unor prevederi dacă acestea pot genera efecte negative sau dacă nu pot fi aplicate fără riscuri.

Clarificări sunt pregătite și pentru vânzarea locuinței de bază sau a unei locuințe folosite de familie. Subiectul a provocat îngrijorări, iar Ministerul Finanțelor urmează să vină cu precizări pentru ca prevederile să nu afecteze majoritatea familiilor.

Un alt punct sensibil ține de sumele primite la evenimente de familie, cum ar fi nunțile sau ceremoniile. Ministerul explică faptul că scopul inițial era prevenirea situațiilor în care bani fără justificare clară puteau fi declarați drept donații.

În urma consultărilor, autoritățile iau în calcul fie stabilirea unui plafon mai mare, fie eliminarea acestei prevederi, astfel încât evenimentele de familie să nu fie afectate.

Proiectul politicii fiscale pentru 2027 rămâne în analiză, iar Ministerul Finanțelor anunță că ajustările vor fi făcute în urma discuțiilor cu societatea și cu mediile vizate de schimbări.