Companiile care oferă servicii de plată, dar nu sunt bănci, vor activa după reguli de supraveghere consolidate. Parlamentul a votat în a doua lectură modificări la Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, anunță Parlamentul Republicii Moldova.

Este vorba despre prestatorii de servicii de plată nebancari, adică entități autorizate să ofere servicii de plată fără să aibă statut de bancă. În această categorie intră, de regulă, societăți de plată, emitenți de monedă electronică și furnizori de servicii poștale care prestează servicii de plată.

În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrați 11 prestatori de servicii de plată nebancari. Aceștia sunt autorizați și supravegheați de Banca Națională a Moldovei.

Modificările votate de Parlament urmăresc să reducă vulnerabilitățile care pot apărea atunci când BNM constată o acțiune concertată sau o dobândire ori majorare, directă sau indirectă, în cadrul acestor companii.

Noile prevederi stabilesc ce măsuri poate lua autoritatea de supraveghere în asemenea situații. Totodată, procedurile privind acțiunea concertată și achizițiile făcute fără aprobarea prealabilă a BNM vor fi apropiate de cele aplicate băncilor licențiate.

Pentru clienți, aceste modificări înseamnă un cadru de supraveghere mai solid pentru companiile din zona plăților, într-un domeniu în care siguranța, controlul și încrederea contează tot mai mult.

Noile prevederi vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Prețurile apartamentelor din Republica Moldova și-au reluat creșterea în primul trimestru din 2026, chiar dacă numărul tranzacțiilor imobiliare a scăzut puternic. Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale, calculat de Banca Națională a Moldovei în baza prețurilor de ofertă, a crescut cu 2,8% față de trimestrul IV din 2025 și cu 10% față de trimestrul I din 2025, scrie mold-street.com.

Pe piața primară, adică locuințele noi, prețurile de ofertă au crescut cu 2,7% față de trimestrul precedent și cu 9,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața secundară, unde sunt incluse locuințele vândute de proprietari, creșterea a fost ușor mai mare: 2,8% față de trimestrul IV din 2025 și 10,3% față de trimestrul I din 2025.

Creșterea prețurilor vine într-un context în care piața imobiliară a fost mai puțin activă. În primul trimestru din 2026, numărul total al tranzacțiilor cu bunuri imobile a scăzut cu 20,7% față de trimestrul precedent și cu 34,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Segmentul rezidențial a înregistrat o scădere de 24,6% față de trimestrul precedent și de 30,9% față de trimestrul I din 2025. Pe segmentul nerezidențial, scăderea a fost și mai accentuată, de 74% față de trimestrul precedent.

Și numărul autorizațiilor de construcție a fost în scădere. În trimestrul I din 2026, au fost eliberate cu 3,5% mai puține autorizații față de aceeași perioadă din 2025 și cu 23,7% mai puține față de trimestrul IV din 2025.

În Chișinău, situația arată diferit pe partea de autorizații rezidențiale. Numărul acestora a crescut cu 8,3% față de trimestrul I din 2025, dar a scăzut cu 14,9% față de trimestrul precedent.

Un alt detaliu important ține de ipoteci. La nivel național, ipotecile au reprezentat 48,8% din tranzacțiile imobiliare de vânzare-cumpărare. În Chișinău, ponderea a fost mult mai mare: 80,9% din totalul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare cu bunuri imobile din municipiu.

Datele mai arată că în Capitală au fost înregistrate 26,8% din totalul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare cu imobile rezidențiale din țară.

În același timp, la Serviciul Fiscal de Stat au fost înregistrate 9.839 de contracte de locațiune în trimestrul I din 2026, cu 2,3% mai puține față de trimestrul precedent, dar cu 31,8% mai multe față de trimestrul I din 2025.

Dacă te interesează investițiile în lei, Ministerul Finanțelor și Banca Națională a Moldovei au coordonat calendarul licitațiilor de vânzare a valorilor mobiliare de stat pentru trimestrul III din 2026.

Licitațiile vor avea loc în perioada 8 iulie – 29 septembrie 2026. În această perioadă, investitorii vor putea cumpăra Bonuri de Trezorerie și Obligațiuni de Stat, adică instrumente prin care statul se împrumută de la cetățeni și companii, iar investitorii primesc dobândă.

Pentru Bonurile de Trezorerie, calendarul include scadențe de 91 de zile, 182 de zile și 364 de zile. Volumele oferite variază, în funcție de termen, de la 50–60 milioane de lei până la 1.300–1.700 milioane de lei.

Pentru cei care vor plasamente pe perioade mai lungi, sunt prevăzute și licitații pentru Obligațiuni de Stat pe termen de 2 ani, 3 ani, 5 ani și 7 ani. Volumele orientative sunt de 30–50 milioane de lei.

Calendarul este aprobat de Ministerul Finanțelor și coordonat cu Banca Națională a Moldovei. Acesta este publicat înainte de începutul trimestrului pentru care este valabil, pe paginile oficiale ale celor două instituții.

Ministerul Finanțelor poate ajusta tipul valorilor mobiliare de stat și volumul oferit, iar publicul trebuie informat cu 5 zile înainte de licitație.

Reforma fiscală și vamală pentru 2027 continuă să împartă opiniile. Într-un sondaj realizat pe bancamea, cititorii au fost întrebați ce părere au despre reforma fiscală pregătită pentru anul viitor.

Cele mai multe răspunsuri arată că oamenii privesc reforma cu rezerve. 38% dintre participanți consideră că măsurile sunt prea dure pentru oameni și afaceri, în timp ce alți 38% spun că sunt de acord cu unele măsuri, dar nu cu toate.

O parte dintre cititori susțin însă că reforma este necesară. 15% dintre respondenți cred că statul are nevoie de mai mulți bani la buget, iar modificările fiscale pot fi o soluție în acest sens.

În același timp, 8% spun că nu înțeleg încă exact ce se schimbă, ceea ce arată că subiectul are nevoie de mai multă explicație, mai ales atunci când vorbim despre taxe, TVA, accize sau reguli vamale care pot influența direct buzunarul oamenilor și activitatea companiilor.

Niciun participant nu a ales varianta „Nu mă interesează”, semn că reforma fiscală pentru 2027 este un subiect urmărit atent de cititorii bancamea.

Te invităm să răspunzi la sondajele bancamea, care se actualizează săptămânal pe site.

Protecția banilor nu ține doar de sisteme și tehnologii, ci și de atenția oamenilor. Energbank susține că monitorizează tranzacțiile suspecte, folosește mecanisme tehnice pentru prevenirea accesului neautorizat și colaborează cu Banca Națională și autoritățile competente, însă una dintre cele mai importante linii de apărare rămâne factorul uman.

Potrivit Marinei Zanoga, Directoare a Ariei Legalitate în cadrul B.C. „Energbank” S.A., banca urmărește permanent semnalele de risc și intervine atunci când o operațiune pare neobișnuită. Uneori, diferența este făcută nu doar de tehnologie, ci de o discuție calmă cu clientul.

Un astfel de caz a fost cel al unui client care a venit la bancă pentru a închide toate depozitele, într-o sumă semnificativă. Comportamentul său era neobișnuit: era grăbit, tensionat, vorbea constant la telefon și avea răspunsuri pregătite pentru orice întrebare.

În loc să proceseze rapid cererea, angajații băncii au ales să meargă mai departe decât procedura standard. Au discutat calm cu clientul, fără să îl acuze și fără să îl blocheze. Treptat, a devenit clar că acesta era implicat într-o schemă de investiții și urma să facă un transfer. Intervenția echipei a oprit frauda.

Energbank subliniază că astfel de situații sunt mai greu de identificat în mediul digital, unde contactul direct cu omul este limitat. Totuși, atunci când există semnale de risc, banca încearcă să intervină rapid, pentru că dincolo de conturi și tranzacții sunt oameni și economiile lor.

În cazul unei fraude, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să suni imediat banca. Nu a doua zi și nu după ce mai întrebi pe cineva. În primele minute există uneori șansa ca tranzacția să fie blocată sau rechemată.

În același timp, trebuie să fie blocat cardul și accesul la aplicația bancară, pentru a opri orice altă operațiune neautorizată. Următorul pas este depunerea unei plângeri la poliție. Fără plângere, nu există dosar și nu poate începe o investigație oficială.

Energbank atrage atenția că situația devine mai complicată dacă un client transmite voluntar coduri de confirmare, PIN-ul sau datele de acces, chiar dacă face asta sub presiune emoțională. De aceea, banca insistă că prevenția este mai importantă decât orice procedură de recuperare.

Pentru informarea clienților, Energbank mizează pe mesaje scurte și clare, transmise acolo unde oamenii sunt deja prezenți: pe telefon, în rețelele sociale, în aplicația mobilă sau în sucursale. Banca spune că exemplele reale și explicațiile simple au mai mult impact decât ghidurile lungi și limbajul tehnic.

Marina Zanoga subliniază că lupta împotriva fraudelor este un efort comun al băncilor, autorităților și presei, pentru că riscul îi privește pe toți.