Moldovenii pot cumpăra din nou obligațiuni de stat prin platforma eVMS.md. Ministerul Finanțelor anunță o nouă rundă de subscriere a valorilor mobiliare de stat, desfășurată în perioada 29 iunie – 13 iulie 2026, prin intermediul platformei eVMS.md.

În această rundă sunt disponibile obligațiuni cu maturități de 1, 2, 3 și 4 ani, iar dobânzile anuale pornesc de la 7,45% și ajung până la 7,85%.

Pentru obligațiunile cu maturitate de 1 an, rata anuală a dobânzii este de 7,45%. Pentru cele pe 2 ani, dobânda este de 7,55%, iar pentru maturitatea de 3 ani ajunge la 7,65%.

Cea mai mare dobândă este oferită pentru obligațiunile cu maturitate de 4 ani, unde rata anuală este de 7,85%.

Valoarea nominală a unei obligațiuni este de 100 de lei, iar dobânda este transferată semestrial, direct în contul bancar al investitorului.

Detalii despre condițiile de subscriere, prospectul emisiunii și pașii necesari pentru investiție pot fi consultate pe platforma eVMS.md sau pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor.

Cadrul de funcționare a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) va fi aliniat la standardele europene. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede instituirea statutului de ofițer de informații financiare, introducerea certificării profesionale obligatorii și modificări în structura de conducere a instituției, anunță Parlamentul Republicii Moldova.

Proiectul prevede instituirea statutului de ofițer de informații financiare, în conformitate cu standardele internaționale din domeniu. Noul statut va reglementa atribuțiile, garanțiile profesionale, drepturile și obligațiile personalului specializat al SPCSB.

Documentul introduce și certificarea profesională periodică și obligatorie pentru angajații din instituțiile și companiile care au obligații de raportare în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă.

Certificatul de instruire va trebui reînnoit cel puțin o dată la trei ani. În prezent, legislația prevede instruirea în acest domeniu, însă nu include un mecanism de certificare profesională periodică.

SPCSB va avea competența de a organiza instruiri, de a elabora materiale metodologice și de a coordona platforma națională de instruire în domeniu.

Totodată, proiectul prevede reducerea numărului de directori adjuncți ai SPCSB la unul. Potrivit autorilor, măsura urmărește eficientizarea procesului decizional și creșterea responsabilității manageriale.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.

Băncile din Moldova au relaxat ușor standardele de creditare în primele luni ale anului 2026, atât pentru companii, cât și pentru populație, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Informațiile sunt prezentate în Sondajul privind creditarea bancară, realizat trimestrial cu participarea tuturor celor 10 bănci din sistem, scrie mold-street.md

Pentru societățile nefinanciare, standardele de creditare s-au relaxat ușor în trimestrul I, cu un procent net de 3%. Evoluția a fost aproape de așteptările exprimate anterior de bănci, care estimau o relaxare de 4%.

Potrivit BNM, la această evoluție a contribuit în special presiunea concurenței. Totuși, unele bănci au semnalat riscuri mai mari privind situația economică generală și o toleranță mai scăzută la risc.

Cererea de credite din partea companiilor a crescut ușor, cu 2%, fiind susținută de interesul pentru investiții în capital circulant și capital fix. În trimestrul I, companiile au depus 6.754 de cereri de credit, iar 5.917 au fost acceptate.

Cele mai multe cereri au venit din comerț, agricultură, de la persoane fizice care practică activitate de întreprinzător și din alte domenii. Cele mai mari ponderi ale cererilor respinse au fost înregistrate în sectorul energetic, în servicii și în industria alimentară.

Și pentru populație, standardele de creditare s-au relaxat ușor, cu un procent net de 3%. În același timp, cererea de credite din partea moldovenilor a scăzut ușor, fiind influențată de perspectivele pieței imobiliare și de nivelul ratelor dobânzilor.

Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o relaxare ușoară a standardelor de creditare atât pentru companii, cât și pentru populație.

AmCham Moldova a transmis Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării poziția sa asupra proiectului de lege care vizează promovarea economiei digitale și a comerțului electronic. Comunitatea de afaceri salută direcția reformei, dar cere un cadru normativ mai clar, astfel încât digitalizarea să fie aplicabilă în practică, nu doar pe hârtie, scrie AmCham Moldova⁠.

Una dintre principalele recomandări vizează arhivarea electronică. AmCham susține eliminarea obligației de păstrare a arhivelor paralele, fizice și electronice, dar consideră că autoritățile trebuie să stabilească reguli clare pentru recunoașterea documentelor arhivate digital.

Comunitatea de afaceri cere inclusiv cerințe tehnice clare privind validarea pe termen lung, utilizarea mărcilor temporale, trasabilitatea accesului, backup-ul și recuperarea datelor. De asemenea, documentele arhivate electronic trebuie să fie acceptate expres în cadrul controalelor fiscale, vamale, al auditului și al altor proceduri administrative.

Un alt subiect important ține de TVA pentru serviciile poștale internaționale. AmCham recomandă menținerea scutirii de TVA pentru serviciile poștale aferente trimiterilor internaționale, pentru a evita creșterea costurilor logistice și impactul negativ asupra comerțului electronic.

Potrivit comunității, aplicarea TVA asupra serviciului de livrare, urmată de includerea acestuia în baza de calcul a TVA la import, poate genera efecte de dublă impunere economică asupra aceleiași componente de cost.

AmCham mai susține extinderea definiției comerțului electronic, astfel încât aceasta să includă paginile web, aplicațiile mobile, platformele de socializare, marketplace-urile și alte interfețe digitale care permit plasarea comenzilor sau încheierea contractelor la distanță.

Comunitatea consideră că economia digitală nu poate fi dezvoltată doar prin digitalizarea serviciilor publice, ci are nevoie de un cadru legislativ coerent, predictibil și adaptat realităților mediului de afaceri.

În perioadele cu temperaturi extreme, expunerea îndelungată la căldură poate afecta serios sănătatea angajaților, în special a celor care lucrează în aer liber sau în spații insuficient ventilate. Riscurile includ deshidratarea, epuizarea termică, insolația și creșterea probabilității producerii accidentelor de muncă, scrie Contabil șef.

Una dintre cele mai eficiente măsuri recomandate este adaptarea programului de lucru. În zilele cu temperaturi ridicate, activitățile fizice solicitante ar trebui desfășurate în primele ore ale dimineții sau spre seară, iar angajatorii pot introduce pauze suplimentare pentru refacerea organismului.

De asemenea, angajatorii trebuie să asigure acces permanent la apă potabilă. Specialiștii recomandă consumul regulat de lichide, chiar și în lipsa senzației de sete, pentru a preveni deshidratarea.

În spațiile închise, este important să fie asigurată ventilarea sau climatizarea corespunzătoare. Totodată, lucrătorii ar trebui să utilizeze echipamente de protecție ușoare, care permit circulația aerului și reduc disconfortul termic.

Pentru angajații din agricultură, construcții și alte domenii desfășurate în aer liber, se recomandă evitarea expunerii directe la soare în intervalul 11:00–16:00 și utilizarea zonelor umbrite în timpul pauzelor.

Specialiștii atrag atenția și asupra monitorizării stării de sănătate a lucrătorilor, în special a celor cu afecțiuni cronice. Simptome precum amețelile, greața, durerile de cap sau slăbiciunea accentuată trebuie tratate cu seriozitate, iar activitatea trebuie întreruptă imediat, dacă este necesar.

Protecția lucrătorilor pe timp de caniculă reprezintă o responsabilitate comună, iar aplicarea măsurilor preventive contribuie la reducerea riscurilor profesionale și la menținerea sănătății și siguranței la locul de muncă.

Perioadele pentru care sunt acordate indemnizațiile de maternitate și paternitate vor fi incluse în stagiul de cotizare pentru pensie. Modificarea este prevăzută într-un proiect de lege votat de Parlament în prima lectură, în contextul ratificării Convenției Organizației Internaționale a Muncii privind lucrătorii cu responsabilități familiale.

Acest lucru înseamnă că aceste perioade vor fi considerate perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Cu alte cuvinte, timpul în care un părinte primește indemnizație de maternitate sau paternală va conta la calcularea vechimii pentru pensie.

Proiectul mai introduce în Codul muncii noțiunea de salariat cu responsabilități familiale. Este vorba despre angajații care îngrijesc, întrețin sau oferă sprijin unui membru al familiei, inclusiv unei persoane cu dizabilități aflate la întreținere.

Noua prevedere ar urma să le ofere acestor angajați mai multe garanții în relația cu angajatorul și în sistemul de protecție socială.

Documentul aduce schimbări și pentru munca pe timp de noapte. Părinții singuri care au copii de până la 16 ani vor putea lucra în ture de noapte doar cu acordul lor scris. În prezent, această regulă se aplică angajaților care au copii de până la 4 ani sau copii cu dizabilități.

Potrivit legislației, concediul de maternitate are o durată de cel puțin 126 de zile calendaristice, iar în cazul nașterilor complicate sau multiple perioada poate fi extinsă. Concediul paternal se acordă pentru o perioadă de până la 15 zile calendaristice.

Proiectul de lege urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. După adoptare, modificările vor intra în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

Modificările au fost elaborate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Scopul acestora este ca lucrătorii cu responsabilități familiale să poată îmbina mai ușor viața profesională cu obligațiile de familie, fără discriminare și fără riscul de a-și compromite activitatea la locul de muncă.