Din 1 iulie 2026, vârsta standard de pensionare pentru femei crește la 62 de ani.. Stagiul complet de cotizare necesar pentru pensia pentru limită de vârstă este de 34 de ani.

Pentru bărbați, condițiile rămân neschimbate: aceștia se pot pensiona la 63 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de 34 de ani.

Femeile care au născut și au educat până la vârsta de 8 ani cinci sau mai mulți copii pot ieși la pensie mai devreme. În cazul lor, vârsta standard se reduce cu 3 ani, ceea ce înseamnă că, din 1 iulie 2026, pot solicita pensia de la 59 de ani.

Pensia pentru limită de vârstă se stabilește pe viață, de la data îndeplinirii condițiilor, dacă cererea și actele necesare sunt depuse în termen de 90 de zile. Dacă termenul este depășit, pensia se acordă de la data prezentării ultimului act necesar.

Termenul de examinare a cererii este de 60 de zile. Cererea poate fi depusă și online de persoanele care dețin semnătură electronică sau mobilă, pe pagina oficială a CNAS.

Atacurile cibernetice, dezinformarea și conținutul fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale devin principalele amenințări care pot declanșa crize în mediul de afaceri în 2026, arată un studiu realizat de Crisis Communications Network Europe, citat de AGERPRES.

Potrivit cercetării, aproape 70% dintre experți consideră atacurile cibernetice drept riscul digital cu cel mai mare potențial de a genera crize pentru companii.

Dezinformarea este menționată de peste 40% dintre respondenți printre riscurile care au crescut semnificativ în relevanță în ultimele 12 luni.

În același timp, inteligența artificială, deepfake-urile, atacurile hibride și pierderea rapidă a încrederii publicului se numără printre principalele provocări digitale anticipate pentru perioada următoare.

Experții avertizează că, într-un mediu digital în care informațiile circulă rapid, iar conținutul fals devine tot mai greu de diferențiat de cel real, companiile pot ajunge în situații în care un incident escaladează înainte ca organizația să aibă timp să verifice toate datele și să reacționeze.

Un deepfake, o înregistrare audio falsificată sau o tentativă de fraudă digitală pot crea presiune imediată asupra unei organizații. De aceea, companiile au nevoie nu doar de protecție tehnică, ci și de proceduri clare, monitorizare, scenarii de răspuns și echipe pregătite să acționeze rapid.

Studiul mai arată că rețelele sociale Facebook, Instagram și X au fost indicate de experții CCNE drept principalele platforme prin care au fost generate sau amplificate crize în ultimele 12 luni.

Autorii cercetării subliniază că amenințările digitale nu trebuie tratate ca riscuri izolate. Sub impactul inteligenței artificiale, al geopoliticii și al rapidității din social media, companiile trebuie să le includă în scenarii mai ample, care vizează operațiunile, comunicarea și relația cu stakeholderii.

În ultimele 12 luni, respondenții au indicat incertitudinea economică drept riscul cu cea mai mare creștere pentru clienții lor, urmată de instabilitatea geopolitică, atacurile cibernetice și dezinformarea.

Datele fac parte din sondajul anual „Pulse Check 2026”, realizat în lunile martie și aprilie. Cercetarea centralizează evaluările a peste 70 de strategi și experți în managementul riscului și gestionarea crizelor din 19 țări europene, inclusiv România.

Din 1 iulie 2026, autorizațiile și deciziile vamale vor putea fi solicitate, examinate și emise online, prin Sistemul Informațional „Decizii vamale”.

Noua platformă elimină depunerea documentelor pe hârtie și drumurile la ghișee. Operatorii economici vor putea transmite cererile și documentele justificative electronic, iar statutul solicitării va putea fi urmărit în timp real.

Prin sistem vor fi gestionate 18 tipuri de autorizații și decizii vamale, inclusiv cele legate de regimuri vamale, simplificări și facilități prevăzute de legislație.

Platforma va acoperi tot procesul: de la depunerea cererii și examinare până la emitere, modificare, suspendare, revocare și monitorizare ulterioară.

Pentru companii, asta înseamnă mai puțin timp pierdut, costuri administrative mai mici și mai multă transparență în relația cu administrația vamală.

Sistemul „Decizii vamale” poate fi accesat prin platforma trade.gov.md, în compartimentul E-Customs.

Moldovenii au primit din străinătate peste 13,1 milioane de trimiteri poștale în 2025, cu 20,7% mai multe decât în anul precedent, arată datele publicate de ARCOM.

Cele mai multe au fost colete și pachete mici, aproape 12 milioane la număr. Asta înseamnă o creștere de 23,5%, semn că livrările internaționale și cumpărăturile online devin tot mai prezente în viața de zi cu zi.

Și trimiterile expediate din Republica Moldova peste hotare au crescut. În 2025, au fost trimise 761,2 mii de colete și scrisori, cu 55,9% mai multe decât în 2024. Cea mai mare creștere a fost la colete și pachete mici, unde volumul s-a dublat și a ajuns la 310,3 mii de trimiteri.

În total, furnizorii de servicii poștale au gestionat anul trecut aproximativ 42,9 milioane de trimiteri poștale, dintre care 28,9 milioane au fost trimiteri interne.

Pe piața internă, scrisorile și corespondența clasică sunt tot mai puțin folosite. Volumul acestora a scăzut cu 14,5%, până la 23,5 milioane de trimiteri. În schimb, livrarea coletelor și pachetelor mici a continuat să crească, ajungând la peste 2,8 milioane de trimiteri.

Sectorul poștal a atras și mai multe investiții. Numărul oficiilor și agențiilor poștale a ajuns la 1.474, iar investițiile furnizorilor au fost de 44,3 milioane de lei, cu 32,2% mai mult decât în 2024.

Veniturile totale din serviciile poștale au urcat la 940,6 milioane de lei, în creștere cu 47,4% față de anul precedent. Creșterea vine mai ales din dezvoltarea serviciilor de livrare a coletelor, susținută de comerțul online și de cererea pentru servicii rapide de distribuție.

Sindicatele nu susțin propunerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale de a modifica durata concediului anual de odihnă din 28 de zile calendaristice în 22 de zile lucrătoare.

Potrivit sindicatelor, modificarea nu este suficient argumentată și ar diminua nivelul actual de protecție a salariaților. CNSM susține că propunerea ar putea contraveni Convenției OIM nr. 132 privind concediile remunerate, ratificată de Republica Moldova, dar și angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Sindicatele afirmă că, la ratificarea Convenției OIM, Republica Moldova a declarat o durată a concediului anual de 24 de zile lucrătoare, iar această durată poate fi majorată ulterior, nu redusă.

O soluție pe care sindicatele o consideră rezonabilă este stabilirea concediului anual la 24 de zile lucrătoare, calculat pentru o săptămână de lucru de 5 zile.

„Drepturile salariaților trebuie protejate și consolidate, nu diminuate”, transmite CNSM.