Agenția Servicii Publice a simplificat regulile de înmatriculare pentru mașinile importate, inclusiv pentru cazurile în care lipsesc actele originale, acestea sunt deteriorate sau proprietarul deține doar copia certificatului de înmatriculare eliberat în străinătate.

Până acum, dacă automobilul nu avea toate documentele cu specificațiile tehnice complete, proprietarul trebuia să meargă fizic cu mașina la unul dintre cele trei birouri speciale de identificare, aflate doar în Chișinău, Bălți și Cahul. Din cauza rândurilor, expertiza tehnică putea dura până la 3 zile.

Acum, procedura se face după principiul „ghișeului unic”. Asta înseamnă că te poți adresa la cea mai apropiată subdiviziune ASP de înmatriculare a transportului, iar identificarea mașinii se face direct acolo.

Verificările și schimbul de documente vor fi făcute intern, prin sistemele electronice ale ASP. Dosarul este transmis digital, în aceeași zi, către Direcția înmatriculare vehicule, pentru verificarea istoricului automobilului în statul din care a fost adus.

Noile reguli se aplică și dacă ai pierdut sau deteriorat actele originale ale mașinii eliberate în străinătate.

Prin această schimbare, ASP vrea să reducă drumurile, timpul de așteptare și birocrația pentru cei care aduc automobile din afara țării.

Peste 25,8 milioane de lei au fost direcționate în 2026 prin mecanismul 2%

Moldovenii au redirecționat în acest an peste 25,8 milioane de lei către organizații necomerciale și entități religioase prin intermediul mecanismului desemnării procentuale, cunoscut drept „Legea 2%”.

Potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat, suma desemnărilor validate în anul 2026 a ajuns la 25,8 milioane de lei, iar de aceste fonduri vor beneficia 1.218 organizații și entități religioase.

Mecanismul 2% permite persoanelor fizice rezidente să decidă cum va fi utilizată o parte din impozitul lor pe venit, prin redirecționarea a 2% către o organizație pe care aleg să o susțină.

Autoritățile precizează că acest mecanism nu reprezintă o donație din banii proprii ai contribuabililor. Dacă o persoană alege să facă desemnarea procentuală, 98% din impozitul pe venit ajunge în continuare la bugetul de stat, iar 2% sunt transferate organizației selectate.

De acest drept pot beneficia persoanele fizice rezidente care nu au datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare și care au achitat integral și în termen obligațiile fiscale aferente anului pentru care a fost făcută desemnarea.

Totodată, mecanismul poate fi utilizat și de persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, inclusiv avocați, notari, executori judecătorești, mediatori sau experți judiciari.

Mecanismul desemnării procentuale a fost implementat în anul 2016 și se aplică începând cu anul fiscal 2017, marcând în 2026 al zecelea an consecutiv de funcționare.

Din totalul de 995,3 mii de locuințe ocupate din Republica Moldova, 992,7 mii sunt în proprietate privată, arată datele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024, publicate de Biroul Național de Statistică.

Asta înseamnă că 99,7% dintre locuințele ocupate sunt private. Proprietatea publică reprezintă doar 0,2%, adică 1,9 mii de locuințe, iar alte forme de proprietate însumează 0,1%.

În total, la recensământ au fost înregistrate 1,6 milioane de locuințe, dintre care 995,3 mii erau ocupate. Altfel spus, doar 62,2% dintre locuințele recenzate erau locuite de persoane cu reședință obișnuită.

Datele mai arată că 605,9 mii de locuințe convenționale erau neocupate. Dintre acestea, 98,1 mii erau locuințe secundare sau sezoniere.

Cele mai multe locuințe ocupate se află în case individuale, care reprezintă 62,7% din total. Apartamentele în blocuri constituie 34,3%, iar casele înșiruite, 3%.

Majoritatea locuințelor au dimensiuni medii. Cele mai multe au suprafața de 60–79 mp sau 80–99 mp, iar aproape 7 din 10 locuințe au două sau trei camere.

Comunitatea de afaceri, reprezentată de AmCham Moldova, EBA Moldova, FIA Moldova și ATIC, a transmis autorităților naționale și Comisiei Europene o poziție comună privind aplicarea regulilor Pilonului II / GloBE în Republica Moldova.

Mediul de afaceri cere acordarea unei perioade tranzitorii pentru implementarea regulilor privind impozitul minim global, în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Organizațiile susțin că Moldova trebuie să se alinieze la standardele fiscale europene și internaționale, însă aplicarea noilor reguli trebuie să țină cont de particularitățile economiei naționale, de capacitatea administrativă a statului și de impactul asupra investițiilor.

Unul dintre argumentele principale este că în Republica Moldova nu au fost identificate entități-mamă finale, iar numărul filialelor grupurilor multinaționale vizate este estimat la aproximativ 50. În aceste condiții, mediul de afaceri consideră că aplicarea imediată a regulilor ar putea crea un efort administrativ disproporționat.

Un accent aparte este pus pe competitivitatea investițională și pe menținerea predictibilității pentru investitori, inclusiv în cazul regimurilor fiscale speciale, precum Moldova IT Park.

AmCham Moldova subliniază că o perioadă tranzitorie nu reprezintă o derogare de la angajamentele europene, ci o soluție pentru o implementare sustenabilă, predictibilă și eficientă a noilor reguli fiscale.