Economiile europene vor începe să-şi revină la mijlocul anului următor şi, deşi recuperarea va fi mai pronunţată în cazul ţărilor din centrul zonei euro, toate cele 17 state din zona unică vor înregistra creştere economică în 2014, a declarat recent vice-preşedintele Băncii Centrale Europene, Vitor Constancio, anunță Agerpres cu referire la Reuters.

BCE a menţinut joi dobânda de referinţă în zona euro la nivelul record de 0,75% şi a estimat că economia zonei euro se va contracta şi în 2013, după o contracţie de 0,5% în acest an, ceea ce lasă deschisă uşa pentru o posibilă reducere a costului creditului anul următor.

„Ne aşteptăm la o revenire a creşterii în teritoriul pozitiv în 2014, cea ce înseamnă că ne aşteptăm să vedem semnale ale unei reveniri a economiei reale încă din 2013„, a declarat portughezul Vitor Constancio (foto) la o reuniune a guvernatorilor băncilor centrale.

Potrivit celor mai noi prognoze elaborate de staful BCE, economia zonei euro ar urma să înregistreze anul viitor o contracţie de 0,3%, în condiţiile în care în luna septembrie BCE miza pe o creştere de 0,5%. În acest an, zona euro ar urma să înregistreze un recul al PIB de 0,5%.

„Revenirea va fi mai semnificativă pentru ţările din centru, deoarece ţările care în prezent sunt supuse presiunilor vor continua şi anul viitor politicile de ajustare. Pentru 2014 situaţia va fi diferită deoarece ne aşteptăm ca toate ţările să înregistreze o anumită creştere„, a spus Vitor Constancio.

Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o scădere de 0,1% în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, după o scădere de 0,2% în trimestrul al doilea, ceea ce înseamnă că cele 17 state din zona euro au intrat oficial în recesiune.

Banca americană JPMorgan Chase a cerut unui număr de 2.000 actuali sau foşti angajaţi să contribuie la plata unei sancţiuni convenită cu autorităţile britanice pentru a pune capăt investigaţiei privind utilizarea unui trust offshore pentru plata bonusurilor, scrie Income Magazine.

Banca a cerut angajaţilor care au beneficiat de pe urma acestui trust să contribuie „cu cel puţin câteva sute de milioane de lire” dacă doresc aplanarea conflictului cu autorităţile fiscale din Marea Britanie, a afirmat pentru Bloomberg o sursă apropiată situaţiei.

Banca şi angajaţii vizaţi de anchetă ar putea avea de plată aproximativ 500 milioane lire sterline (800 milioane dolari), potrivit Financial Times.

Acţiunea împotriva JPMorgan se referă la un trust înfiinţat în urmă cu 20 de ani în Jersey, unde au fost depuse bonusuri către angajaţi pentru a se evita plata taxelor aferente. Banii nu puteau fi repatriaţi fără achitarea impozitelor aferente.

Dacă licitaţia deschisă de JPMorgan nu va genera suficienţi bani pentru achitarea înţelegerii cu autorităţile, banca va acoperi diferenţa şi îi va exclude din acord pe angajaţii care nu au participat. Aceştia vor fi astfel vulnerabili la continuarea anchetei şi la plata unei taxe de 52% pe banii deţinuţi în trust. De asemenea, angajaţii care nu doresc să participe pot ataca în justiţie revendicările guvernului.

Commonwealth Bank a deschis o filială modernă în orașul australian Brisbane, scrie futurebanking.ru. Crearea acestei reprezentanțe a durat aproximativ 7 luni.

Suprafața totală – 1000 mp împărțiți pe 2 nivele. Filiala este divizată pe zone – încăpere cu automate pentru self-service, schimb valutar, cafenea, sală de conferințe, locuri speciale pentru persoane juridice și private banking.

La intrare clientul este întâmpinat de un consilier care îl va ajuta să ajungă la specialistul de care are nevoie. Banca, însă, presupune ca majoritatea operațiunilor clienții să le facă de sine stătător. Pentru aceasta clienților li se oferă o varietate de dispozitive (iPhone, iPad) cu ajutorul cărora ei pot afla informații detaliate despre produsele băncii, pot să se înscrie la seminarele pe care le petrece banca în filială, pot să afle cursurile valutare ș.a.

La dorință, clienții pot stabili o întâlnire tete-a-tete cu reprezentantul băncii pentru a-și soluționa problemele.

De asemenea funcționează o cafenea unde, banca oferă cafea gratis doar celor care au stabilită o întâlnire cu reprezentantul băncii. Ceilalți trebuie să achite cafeaua cu cardurile eliberate de bancă.

Urmăriți un material video și imagini cu noua filială a băncii australiene.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Numărul tranzacţiilor online realizate de europeni în căutarea cadourilor de Crăciun va depăşi luni, în premieră, pragul de zece milioane pe zi, iar posesorii de carduri Visa vor cheltui online peste 565 milioane euro, dintre care 80% pe carduri de debit, estimează compania de tehnologie de plăţi, anunță Mediafax.

Visa Europe se aşteaptă să proceseze aproximativ 7.000 de tranzacţii în fiecare minut, în contextul în care consumatorii din Europa sunt în căutarea cadourilor de Crăciun şi încearcă să beneficieze de ofertele online şi să evite aglomeraţia generată de cumpărăturile de Crăciun.

„Cu ocazia Mega Monday, estimăm că anul acesta se va înregistra o creştere de 20% comparativ cu 2011 şi că vom procesa, pentru prima dată, zece milioane de tranzacţii online într-o singură zi în Europa. Observăm că tot mai mulţi consumatori apelează la internet pentru a face cumpărături şi acest lucru reflectă încrederea acestora privind siguranţa utilizării cardurilor Visa pentru tranzacţiile online, în special prin intermediul platformei Verified by Visa. Volumul tranzacţiilor pe care le procesăm zilnic, precum şi datele din trecut privind tendinţele de consum, ne oferă o imagine de ansamblu extraordinară asupra comportamentului de plată al consumatorilor”, a declarat într-un comunicat Steve Perry, director comercial al Visa Europe.

Cea mai aglomerată zi pentru a face cumpărături pe arterele comerciale importante din Europa va fi sâmbătă, 22 decembrie, potrivit Visa.

Visa îşi bazează estimările pe datele privind evoluţia volumului tranzacţiilor până în prezent şi pe comportamentul de plată observat în anii anteriori în preajma Crăciunului. Mai mult de 1 din fiecare 7 euro cheltuiţi în Europa este pe un card Visa, acesta fiind unul dintre cei mai de încredere indicatori ai tendinţelor privind comportamentul de plată al consumatorilor, potrivit sursei citate.

În Europa sunt 460 milioane carduri Visa de debit, credit şi business. La sfârşitul anului încheiat în iunie 2012, 14% din cheltuielile de consum din Europa au fost făcute cu un card Visa şi aproape 80% din aceste tranzacţii au fost realizate pe carduri Visa de debit.

Industrial & Commercial Bank of China (ICBC), cea mai mare bancă din lume potrivit valorii de piaţă, a deschis noi subsidiare în Europa de Est, America Latină şi Orientul Mijlociu, scrie capital.ro.

Săptămâna trecută, ICBC a deschis o subsidiară în Peru, prima pe care o deţine integral în America de Sud. În 12 noiembrie ICBC a devenit prima bancă chineză care a intrat pe piaţa din Argentina, iar în Europa ICBC a deschis luna trecută sucursale în Varşovia şi Barcelona precum şi un centru de ‘private banking’ în Paris.

La începutul anului, ICBC a deschis subsidiare în Arabia Saudită şi Kuweit. De asemenea, ICBC deţine 20% în Standard Bank, cel mai mare grup bancar din Africa, şi este prezentă pe piaţa din SUA.

„Creşterea economică rapidă a pieţelor emergente a deschis noi oportunităţi pentru afacerile din străinătate ale băncilor chineze. Ne vom extinde simultan pe pieţele emergente şi pe cele dezvoltate”, a declarat Bin Wu, director în cadrul ICBC. Banca are subsidiare şi filiale în 37 de ţări şi regiuni.

Companiile petroliere chineze s-au extins semnificativ în America Latină în ultimii trei ani, ca parte a eforturilor de a asigura furnizarea de energie şi de a diversifica investiţiile peste hotare, iar băncile chineze şi-au unit eforturile cu firmele petroliere investind în regiunile bogate în zăcăminte.

Germania şi Franţa s-au ciocnit public marţi pe tema planurilor de a plasa Banca Centrală Europeană într-o poziţie de supraveghere a băncilor, în cadrul schemei de uniune bancară europeană, accentuând astfel o dispută care ameninţă să submineze una dintre cele mai importante reforme ale Uniunii Europene, scrie Ziarul Financiar cu referire la Reuters.

Cu doar câteva săptămâni înainte de termenul limită până la care liderii europeni trebuie să stabilească un cadru legislativ pentru noua uniune bancară, ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble s-a opus vehement intenţiei de a oferi BCE ultimul cuvânt în ceea ce priveşte reglementările bancare europene.

„Ultimul cuvânt nu poate aparţine BCE”, a spus oficialul german.

De cealaltă parte, susţinătorii proiectului, ministrul francez de Finanţe, Pierre Moscovici şi reprezentanţi ai BCE, au argumentat că îngrădirea drepturilor de supraveghere ale BCE nu ar face decât să dilueze soluţia la criza bancară care mătură Europa în ultimii ani.

„Nu putem să avem un sistem dual de supraveghere la un sistem bancar unic”, a precizat Moscovici.

Negocierile miniştrilor de finanţe reuniţi marţi s-au încheiat fără niciun rezultat, o situaţie cu atât mai îngrijorătoare cu cât până la finalul anului ar trebui găsit un acord. Discuţiile vor fi reluate pe data de 12 decembrie.

Majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, inclusiv România, susţin ideea unei uniuni bancare, însă nu se pot pune de acord asupra atribuţiilor de supraveghere care vor fi conferite BCE. Dacă Franţa susţine ca toate instituţiile de credit să intre sub reglementarea BCE, opozanţii, printre care şi România, vor ca BCE să aibă grijă doar de băncile cu risc sistemic, în timp ce creditorii mai mici să se supună altei autorităţi. Nemulţumirile principale se leagă de eventualele discriminări care ar putea apărea între statele euro şi non-euro.

Situaţia se complică şi mai mult în cazul Suediei, o ţară non-euro care are expunere bancară substanţială pe Finlanda, un stat din zona euro. Suedia este preocupată că dacă BCE va supraveghea activele bancare suedeze din Finlanda, atunci statul nordic trebuie să primească o reprezentare egală în consiliul BCE.

Liderii europeni speră că prin intermediul unei uniuni bancare, care presupune şi un fond de salvare a băncilor cu probleme, vor putea proteja statele îndatorate de efectele negative ale unei bănci toxice, însă Germania este îngrijorată că propunerea nu va face decât să încarce nota de plată pe care o achită nemţii în proporţie majoritară încă de la declanşarea crizei din Grecia.

Una dintre misiunile Băncii Naţionale a României este de a asigura numerarul în circulaţie în condiţii corespunzătoare de calitate. Vă prezentăm un material publicat pe economica.net, în care se povestește ce se întâmpla cu banii de când ajung la BNR şi până se află din nou în mâinile populaţiei.

Banca Naţională a României încasează în permanenţă numerar de la instituţiile de credit şi Trezoreria Statului, bani pe care trebuie să îi verifice, să îi sorteze şi, în unele cazuri să îi distrugă. Acesta este şi motivul pentru care Regia Autonomă Imprimeria Băncii Naţionale a României a decis că toate aceste activităţi trebuie făcute de o „maşinărie inteligentă” rapidă şi care nu dă greş. Astfel, anul acesta BNR a cumpărat în urma unei licitaţii publice de la compania Giesecke & Devrient GmbH un echipament de procesat bancnote extrem de performant. Valoarea contractului, în care sunt incluse furnizarea, montajul şi garanţia se cifrează la 3,48 de milioane de euro.

Ce face maşinăria de la BNR?

Conform caietului de sarcini, maşinăria BNR este capabilă să efectueze verificarea certă a autenticităţii bancnotelor supuse procesării, astfel încât să depisteze în proporţie de 100 % bancnotele false sau contrafăcute. Totul se face printr-un sistem sofisticat de senzori într-un timp foarte scurt – 120.000 de bancnote sunt verificate într-o singură oră.

După separarea bancnotelor autentice de bancnotele false/contrafăcute, echipamentele de procesat bancnote efectuează, pe baza unor programe software specifice, operaţiunea de sortare, respectiv de separare a bancnotelor corespunzătoare a fi repuse în circulaţie, de cele necorespunzătoare de repus în circulaţie.

Bancnotele la care echipamentul nu a putut depista în totalitate elementele de certificare a autenticităţii, adică cele susceptibile a fi false/contrafăcute, cele deteriorat sau compuse prin lipire cu bandă adezivă, cele din alte cupiuri sau valute sunt colectate de echipament într-un sertar special monitorizat prin programele software.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Distrugere on-line a bancnotelor

Echipamentul de procesat bani mai este dotat cu facilităţi de distrugere on–line a bancnotelor improprii circulaţiei monetare şi cu posibilităţi de interconectare a echipamentului la un sistem de evacuare pneumatică a deşeurilor rezultate din distrugerea on–line a bancnotelor necorespunzătoare.

În schimb, bancnotele corespunzătoare care vor fi redate circulaţiei sunt banderolate în pacheţele a 100 bancnote. După aceea, pacheţelele cu bani sunt legate pentru constituirea unui pachet standard de 1000 bancnote.