Criza zonei euro este departe de a se fi încheiat, iar statele membre trebuie să controleze mai strict bugetele şi să implementeze o uniune bancară, pentru a lăsa în urmă o „lume a basmelor” care a permis dezvoltarea problemelor, a declarat preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi.

Criza datoriilor din uniunea monetară va continua şi anul următor, scrie Mediafax cu referire la declarațiile lui Draghi.

„Nu am ieşit încă din criză. Recuperarea pentru cea mai mare parte a zonei euro va începe în 2013” a spus președintele BCE.

Şeful BCE a adăugat ulterior, la o conferinţă cu oficiali importanţi din sectorul financiar, că actuala criză „a arătat că am trăit într-o lume a basmelor”. Datoriile nesustenabile, băncile nesigure şi slaba coordonare a deciziilor au condus la declanşarea crizei în urmă cu trei ani, a spus el.

Conducerea BCE are programată săptămâna următoare întâlnirea lunară de politică monetară, iar analiştii se aşteaptă la menţinerea ratei cheie la minimul record de 0,75%. Bancherii sunt, însă, divizaţi în privinţa unei posibile reduceri a dobânzii anul următor.

Preşedintele BCE a subliniat că programul de achiziţii nelimitate de obligaţiuni anunţat de bancă a ajutat la stabilizarea condiţiilor din piaţa financiară. Programul BCE este pregătit pentru a cumpăra obligaţiuni ale statelor care se împrumută prea scump, însă poate începe doar după ce primeşte o cerere oficială pentru ajutor din partea unui guvern.

Anunţarea planului a fost, însă, suficientă pentru a reduce presiunea din piaţa financiară asupra Spaniei şi Italiei.

„Efectul de înceredere al programului a fost semnificativ”, a declarat Draghi.

Şeful băncii zonei euro a îndemnat guvernele să continue cu implementarea uniunii bancare. Aceasta trebuie să se aplice tuturor băncilor, pentru a evita fragmentarea sectorului. Poziţia lui Draghi pune BCE în contradicţie cu Germania. Berlinul vrea ca supravegherea sistemului bancar de către BCE să se aplice doar marilor instituţii de credit.

O agenţie a Congresului SUA va propune înlocuirea în totalitate a bancnotelor de 1 dolar cu monezi, pentru a reduce costurile de producţie ale statului american, scrie Mediafax.

Producţia unei monezi de 1 dolar costă 30 de cenţi. Aceste monezi au, în mod normal, o durată de viaţă de 30 de ani.

În comparaţie, producţia unei bancnote de 1 dolar este mai ieftină, de numai 5 cenţi, dar acestea se uzează mult mai repede. O bancnotă de 1 dolar are o durată medie de utilizare de numai 4,7 ani.

Propunerea nu este însă nouă. Comisia a recomandat trecerea la monezi de 1 dolar în ultimii 22 de ani şi va încerca joi din nou într-o audiere în Comisia pentru Servicii Financiare a Camerei Reprezentanţilor, potrivit CNN.

„Continuăm să credem că înlocuirea bancnotei cu o monedă ar aduce un beneficiu financiar statului dacă bancnota este eliminată, iar populaţia bine informată”, afirmă unul dintre directorii agenţiei, Lorelei St. James, în documente pregătite pentru audierea de joi.

Principala problemă rămâne însă controversa generată de această propunere în rândul populaţiei, companiilor şi chiar în cadrul Rezervei Federale. În luna mai, Rezerva Federală deţinea în seifuri monezi de 1 dolar în valoare de 1,4 miliarde de dolari, întrucât cererea pentru acestea rămâne scăzută.

Trezoreria a suspendat producţia de monezi în decembrie, iar în prezent mai emite doar unele ediţii limitate, căutate de colecţionari.

Bruxelles-ul dă bani băncilor spaniole, dar impune concedieri masive. Bankia a anunţat că va închide peste o mie de sucursale şi va renunţa la peste 6.000 de angajaţi.

Anunţul făcut de preşedintele Bankia a venit la scurt timp după ce Comisia Europeană a aprobat planurile de restructurare a celor patru bănci spaniole naționalizate, scrie money.ro.

Suma totală pe care băncile spaniole o vor primi de la C.E. este de 37 de miliarde de euro. Aproape jumătate, adică 18 miliarde, vor fi absorbiţi de Bankia. Preşedintele acesteia, José Ignacio Goirigolzarri, a dezvăluit, miercuri, amploarea procesului de restructurare. Astfel, Bankia trebuie să obțină un profit de cel puțin 1 miliard de euro în 2015, după ce a însumat pierderi de peste 7 miliarde anul acesta.

Pentru aceasta, însă, este necesară punerea în aplicare a unui plan de restructurare extrem de dur: închiderea a peste 1200 de filiale ale băncii şi concedierea a peste 6.000 de angajaţi – aproape 30% din personalul băncii.

„Trebuie să reducem numărul angajaţilor, al personalului nostru. După cum puteţi vedea, vorbim despre o reducere de 28%.”, spune Jose Ignacio Goirigolzarri, preşedintele băncii spaniole Bankia.

Din cei peste 20 de mii de angajați, Bankia ar trebui să ramănă cu doar 14.500. La jumătatea lunii decembrie, cele patru instituţii bancare vor primi ajutorul de care au nevoie pentru recapitalizare.

Ajunse în pragul falimentului în urma crizei imobiliare, băncile spaniole au determinat în mare măsură profunda recesiune a economiei spaniole în ultimii trei ani.

Comisia Europeană a aprobat planurile de restructurare ale celor patru bănci spaniole naţionalizate (Bankia, Novagalicia, CatalunyaCaixa şi Banco de Valencia), scrie Income Magazine cu referire la Agerpres.

De această aprobare depinde acordarea unui ajutor financiar de 37 miliarde de euro oferit de zona euro, care ar urma să fie vărsat în luna decembrie via Mecanismul European de Stabilitate (MES) şi Fondul public de ajutorare a sectorului bancar spaniol (FROB).

„Această autorizaţie marchează o etapă importantă în punerea în practică a protocolului de acord între ţările din zona euro şi Spania”, a subliniat într-un comunicat comisarul european pentru concurenţă, Joaquin Almunia.

„Obiectivul nostru este să restabilim viabilitatea băncilor care vor primi ajutor astfel încât să poată funcţiona fără suport public în viitor”, a adăugat el.

Bankia, Novagalicia, CatalunyaCaixa şi Banco de Valencia au fost preluate de statul spaniol după ce au acordat credite nesustenabile în timpul boom-ului imobiliar care a lăsat multe bănci fără capital.

În schimbul ajutoarelor de 37 miliarde de euro (18 miliarde de euro pentru Bankia, 9 miliarde euro pentru CatalunyaCaixa, 5,5 miliarde euro pentru Novagalicia şi 4,5 miliarde euro pentru Banco de Valencia), băncile vor trebui să-şi reducă bilanţurile cu peste 60% în următorii cinci ani, să elimine mai multe mii de locuri de muncă şi să-şi reorienteze activităţile. De asemenea, cele patru bănci s-au angajat să vândă o parte din participaţii şi din filiale, urmând ca sumele rezultate să contribuie la finanţarea restructurării lor.

Aprobarea executivului comunitar dă undă verde pentru una din cele mai mari restructurări a unui sistem bancar european demarate de la începutul crizei bancare din 2007.

Guvernatorul Băncii Canadei Mark Carney a fost numit drept viitorul şef al Băncii Angliei şi va prelua funcţia la 1 iulie 2013 de la actualul guvernator Mervyn King, decizia luând prin surprindere analiştii, anunță Mediafax.

Carney (foto), în vârstă de 47 de ani, va prelua conducerea unei instituţii vechi de 318 ani care se pregăteşte să-şi asume noi atribuţii de supraveghere a sistemului bancar şi de prevenire a unor alte crize, transmite Bloomberg.

El va avea, totodată, rolul de a conduce Comitetul de Politică Monetară, care se foloseşte de instrumente neconvenţionale pentru susţinerea redresării economiei britanice, în paralel cu păstrarea credibilităţii în privinţa rolului de menţinere a stabilităţii preţurilor.

Carney este în prezent şeful Comitetului pentru Stabilitate Financiară al G20. El a lucrat timp de peste 10 ani la Goldman Sachs. Din 2003, a lucrat la Banca Canadei, devenind guvernator în 2008.

El a promovat introducerea unor reglementări bancare mai stricte la nivel mondial şi a intrat în conflict cu şefii unor bănci în privinţa unor noi reguli pentru un nivel mai ridicat al capitalului.

Numirea sa la conducerea Băncii Angliei a fost anunţată luni în Parlamentul de la Londra de către ministrul britanic de Finanţe George Osborne.

Carney a declarat anterior că nu candidează la funcţia de guvernator al Băncii Angliei, dar a înfrânt alţi concurenţi precum Paul Tucker, viceguvernator al băncii centrale însărcinat cu stabilitatea financiară, şi Adair Turner, şeful Autorităţii pentru Servicii Financiare.