Moneda unică europeană a fost salvată, însă problemele din ultimii ani au afectat grav economia zonei euro și au creat dezechilibre politice periculoase, prin urmare 2013 va fi un an extrem de turbulent, a avertizat miliardarul George Soros, prezent la Forumul Economic Mondial desfășurat în Davos, conform ziare.com.

Deși s-a retras din activitatea de investitor, concentrându-se pe dezvoltarea fundației sale, Soros are un cuvânt greu de spus în economia mondială, fiind recunoscut pentru atacul asupra lirei sterline, în anii 1980.

Potrivit spuselor sale, intervenția Băncii Centrale Europene pentru salvarea monedei unice, doar după ce și-a dat acceptul și cancelarul german, Angela Merkel, și-a atins scopul, însă a „deteriorat” continentul care o folosește. „Germania a făcut minimul necesar pentru a salva euro”, a comentat Soros.

Rezultatul acestor intervenții este o zonă euro împărțită în creditori – țări precum Germania, Olanda și cele scandinave – și debitori – Grecia, Italia, Spania, Portugalia și Irlanda. „Creditorii controlează totul și, din păcate, se ceartă pentru o politică de austeritate care este contraproductivă”, a precizat miliardarul, citat de Daily Beast.

În timp ce BCE și Fondul Monetar Internațional (FMI) au efectuat reduceri de cheltuieli și creșteri de taxe, drept condiție pentru oferirea de sprijin financiar, „datoriile excesive nu pot fi reduse prin reducerea produsului național brut”, a subliniat Soros. Astfel, miliardarul este de părere că austeritatea împinge zona euro spre recesiune, care va agrava tensiunile politice.

Ce pericole pândesc Uniunea Europeană?

În prezent, pericolul este ca Uniunea Europeană, o asociație voluntară a unor state egale, să se divizeze într-un sistem în care există un „centru” și o „periferie”, avertizează Soros. Centrul ar controla politicile la nivelul UE, iar țările din periferie s-ar regăsi permanent într-o poziție inferioară, de subordonare.

De asemenea, încep să apară probleme între statele din Europa și alte țări dezvoltate, existand, deja, un „razboi incipient al monedelor”, a precizat Soros. El a asemanat situația din prezent cu cea de dupa cel de-al doilea Război Mondial, când SUA și alte state dezvoltate controlau fluxul de capital și au impus țărilor în curs de dezvoltare o disciplină fiscală aspră.

„Problema politică a Europei este că țările creditoare, în special Germania, sunt la conducere. Efectiv, nimic nu poate fi propus la nivel european fără să-și dea Germania acordul”, a spus investitorul.

Soluția financiară la problemele europene „nu este acceptabilă din punct de vedere politic și, pe termen lung, este intolerabilă. Astfel, euro riscă să distrugă Uniunea Europeană”, a avertizat Soros.

Spre deosebire de alte bănci centrale, BCE nu practică o relaxare a politicilor monetare. În Japonia, banca centrală încearcă să-și devalorizeze yenul, pentru a majora exporturile. „Este o provocare directă pentru Germania”, a spus Soros, având în vedere că cele două țări sunt concurente directe la exporturile produselor de calitate ridicată.

„Divergențele dintre yen și euro se vor agrava și acest lucru va avea un efect negativ asupra performanței Germaniei”, a adăugat miliardarul, care a subliniat că, astfel, s-ar putea ajunge la tensiuni între Germania și Japonia.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

O româncă plăteşte în fiecare lună rate în contul creditelor contractate la nu mai puţin de 16 bănci fără să înregistreze restanţe, potrivit datelor de la Biroul de Credit.

Aceste date reflectă doar numărul băncilor la care persoana respectivă s-a împrumutat, nu şi numărul creditelor, care teoretic ar putea fi mai mare, anunță Ziarul Financiar.

„Sunt câţiva debitori care au credite la mai mult de zece bănci. Unul dintre aceştia are obligaţii curente la 16 bănci şi nu înregistrează nicio întârziere la plata ratelor lunare”, afirmă Şerban Epure, directorul general al Biroului de Credit. Circa 140 de clienţi au credite la mai mult de zece bănci.

„Este o doamnă, cu vârsta cuprinsă între 50 și 55 de ani. Creditele nu sunt mari, sunt multe credite (la 16 bănci), majoritatea sunt carduri și câteva credite de consum. Valoarea acestora nu este una mare.” a mai adăugat directorul Biroului de Credit.

Vezi materialul video de pe zf.ro.

La nivel agregat, clienţii persoane fizice datorează băncilor 106 miliarde de lei (24 mld. euro) în contul creditelor de consum, ipotecare şi al cardurilor de credit. Cea mai mare parte a sumelor datorate este aferentă creditelor de consum, chiar dacă numărul acestora a scăzut constant în perioada de criză.

La finalul anului trecut în România existau 3,2 milioane de conturi de credite de consum, în scădere cu peste 30% faţă de 2008, 2,4 milioane de carduri de credit şi 256.000 de credite imobiliare. Practic, cardurile de credit s-au dublat în criză, iar numărul creditelor imobiliare a crescut cu 60%.

La 30 ianuarie, 278 de instituţii financiare din zona euro vor rambursa 137,159 de miliarde de euro (184,4 miliarde de dolari) din împrumuturile de urgenţă pe 3 ani acordate de Banca Centrală Europeană (BCE), băncile optând să achite banii mai devreme, un semn al îmbunătăţirii situaţiei pe pieţele financiare, anunță Agerpres cu referire la Bloomberg şi Reuters.

Vineri, BCE a anunţat că 278 de bănci au decis să achite creditele cel mai devreme posibil, în 30 ianuarie.

Banca Centrală Europeană a demarat, în aprilie, a doua operaţiune de refinanţare pe 36 de luni, acordând împrumuturi de 530 de miliarde de euro unui număr de 800 de bănci din zona euro, pentru a stimula acordarea de credite companiilor şi a reduce costurile de creditare ale guvernelor. Anterior, la finele lunii decembrie 2011, BCE a acordat unui număr de 523 de bănci împrumuturi pe 3 ani în valoare de 468 de miliarde de euro, la o dobândă de 1%.

„Trebuie să aşteptăm să vedem ce se va întâmpla cu împrumuturile pe 3 luni. Numai atunci vom şti cu adevărat ce s-a întâmplat. Băncile ar putea doar să schimbe împrumuturile pe 3 ani în credite pe 3 luni”, a declarat economistul Juergen Michels, de la Citigroup Inc în Londra.

„Achitarea mai devreme a împrumuturilor de la BCE este un semnal pozitiv”, a afirmat luna aceasta Ewald Nowotny, membru în Consiliul guvernatorilor BCE.

Băncile din Marea Britanie, Spania, Irlanda şi Italia trebuie să pună deoparte mai mulţi bani pentru a acoperi potenţialele credite neperformante, se arată într-un raport publicat joi de agenţia de evaluare financiară Moody’s, un avertisment că plătitorii de taxe din Europa ar putea fi nevoiţi să plătească din nou pentru salvarea băncilor, scrie money.ro cu referire la Reuters.

Deja instituţiile europene de creditare şi-au majorat capitalul cu miliarde de euro pentru a acoperi posibilele pierderi din cauza creditelor ipotecare neachitate şi a turbulenţelor de pe pieţele financiare. O mare parte din aceste fonduri au venit de la guvernele europene.

„Credem că multe bănci, în special din Marea Britanie, Spania, Irlanda şi Italia, au nevoie de fonduri pentru provizioane suplimentare, pentru a-şi echilibra situaţia financiară. Unele bănci au amânat în ultimii ani recunoaşterea completă a pierderilor, parţial prin restructurarea împrumuturilor. Strategia de a cumpăra timp (tolerată deseori de autorităţile de reglementare), limitează capacitatea băncilor de a acorda noi credite şi prezintă riscuri pentru creditorii băncilor europene”, avertizează Moody’s.

Agenţia nu a estimat suma de care au nevoie băncile pentru a acoperi eventualele pierderi dar a avertizat că 2013 va fi un an volatil pentru băncile europene.

Moody’s se aşteaptă ca ratingurile instituţiilor europene de creditare vor rămâne relativ stabile anul acesta, după o serie de retrogradări în 2012.

Perspectiva atribuită de agenţie băncilor din SUA este negativă, în timp ce perspectivele pentru instituţiile de creditare din Europa emergentă, Asia Pacific şi America Latină sunt stabile.

Fondul Monetar Internaţional a estimat recent că băncile din Europa ar putea fi nevoite să vândă active de 2.800 miliarde de dolari în 2013 pentru a-şi reduce expunerea la risc. Vânzarea de active ar reduce furnizarea de credite către statele de la periferia zonei euro cu 9% până la sfârşitul anului viitor, afectând creşterea economică.

Şi dacă autorităţile europene nu-şi vor îndeplini promisiunile de stabilire a unui organism comun de supervizare bancară, iar ţările de la periferia zonei euro nu vor continua programele de ajustare, costurile ar putea fi chiar mai ridicate, la 4.500 miliarde de dolari, cu efecte suplimentare asupra şomajului şi investiţiilor iar furnizarea de credite către statele de la periferia zonei euro ar scădea cu 18%, avertizează FMI.

Cei mai mari bancheri ai lumii, aflaţi la forumul economic de la Davos (Elveţia), sunt în mijlocul unor dezbateri în care se cere o mai atentă reglementare a sistemului bancar ca urmare a crizei financiare care a zdrobit o mare parte din economia globală, scrie capital.ro.

Bancherii au fost acuzaţi în mare parte pentru criza financiară care a redus dramatic standardele de viaţă ale multor ţări dezvoltate. Un organism al Naţiunilor Unite a anunţat că numărul şomerilor la nivel mondial va creşte până la un număr record de 202 milioane anul acesta.

„Facem ceea ce trebuie“, a spus Jamie Dimon, preşedintele şi CEO-ul JP Morgan Chase. Şi într-o notă sfidătoare, el a afirmat că „va exista un sector de servicii financiare“ chiar dacă criticilor le place sau nu acest lucru.

Dimon, căruia i s-a tăiat salariul cu 50% săptămâna trecută după o tranzacţie eşuată de miliarde de dolari în Londra, a mai menţionat că lumea are nevoie de bănci pentru ca oamenii să îşi poată urma cursul cotidian de achiziţie de locuinţe şi creştere a afacerilor. Fără bănci, spune Dimon, guvernele nu ar putea funcţiona.

Bancherii şi-au petrecut mare parte din ultimii ani la adăpost, situaţie care a îngreunat excesiv accesul la finanţare. O soluţie la această situaţie, expusă la nivel mondial, este eliminarea activităţilor de tranzacţionare riscante din băncile tradiţionale.

Axel Weber, fost guvernator şi actualmente preşedintele băncii elveţiene UBS, recunoaşte „excesele“ din trecut, dar spune că nu avea rost să se discute despre ruperea băncilor.

Ambii au vorbit la Davos, la întâlnirea anuală a peste 2.500 de lideri politici şi corporatişti. Forumul, la fel ca bancherii, a fost acuzat că se agaţă de un model capitalist foarte mult blamat pentru valurile de criză din ultimii ani şi de recesiunile care au urmat.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat că „norii cei mai întunecaţi” de deasupra zonei euro s-au risipit, indicând că Europa a depăşit cel mai dificil moment al crizei datoriilor de stat, scrie money.ro.

„Putem începe 2013 cu ceva mai multă încredere, tocmai datorită progreselor semnificative reuşite în timpul lui 2012. Norii cei mai întunecaţi de deasupra zonei euro s-au risipit. Liderii europeni au recunoscut că uniunea monetară trebuie completată de o uniune financiară, una fiscală, o uniune economică autentică şi, în final, o uniune politică mai profundă”, a afirmat Draghi într-un discurs susţinut marţi seară la Frankfurt, transmite Bloomberg.

Astfel, Draghi se arată încă odată încrezător că criza datoriilor de stat din zona euro a fost adusă sub control, iar uniunea monetară are şansa să iasă din recesiune în acest an.

Oficialul a apărat totodată programul de achiziţii de obligaţiuni lansat anul trecut de BCE, notând că este conform cu mandatul privind menţinerea stabilităţii preţurilor şi nu ameninţă independenţa instituţiei. Deşi programul nu a fost accesat de niciun stat membru, temerile privind o posibilă destrămare a zonei euro au dispărut de pe pieţele financiare.

„BCE este devotată ferm mandatului principal de asigurare a stabilităţii preţurilor. Toate măsurile noastre sunt gândite pentru a îndeplini acest obiectiv. Analizând ratele curente şi estimate ale inflaţiei, nu există nicio dovadă care să susţină temerile că ar putea avea loc o deviaţie de la stabilitatea preţurilor”, a afirmat Draghi.

El a subliniat totodată că multe state euro au reuşit progrese solide în privinţa echilibrării finanţelor publice şi adoptării reformelor structurale necesare pentru creşterea competitivităţii.

„Este nevoie de răbdare. Sunt conştient că, pentru multe persoane din ţările unde au loc ajustări, situaţia economică personală poate fi foarte dificilă. Însă nu există nicio alternativă la drumul către reformă”, a spus şeful BCE.