Se vorbeşte în presă de câteva zile despre necesitatea de a injecta în Banca de Economii suma de 500.0 milioane lei. Cine o va face, nu se ştie.

Am încercat să analizez această idee printr-o emisiune suplimentară de acţiuni, prin 4 variante posibile:

1. Emisiune suplimentară închisă de acţiuni;

2. Emisiune suplimentară închisă de acţiuni la care se subscrie doar Statul;

3. Emisiune suplimentară deschisă/închisă de acţiuni, la care nu se subscrie Statul;

4. Statul îşi menţine pachetul de control de 25% de acţiuni.

Voi reprezenta mai jos, cum se modifică pachetele de acţiuni, deţinute de acţionari, în prim plan ale Statului după fiecare variantă.

De pe saitul Băncii de Economii am preluat informaţia despre acţiunile băncii, la situaţia din 01.01.2012, devizate după acţionari: Statul, persoane juridice şi persoane fizice, şi devizate după clasa acţiunilor: nominative simple şi preferenţiale.

Doresc din start sa explic că acţionarii care deţin acţiuni preferenţiale, nu participă la subscriere.

Din toate acţiunile băncii, după Tabelul 1, vedem că Statul deţine un pachet de acţiuni de 56.13%, persoanele juridice de 40.82% şi persoanele fizice 3.05%. Aceasta este situaţia reală la moment.

Tabelul 1. Deţinătorii pachetelor de acţiuni ale băncii.

Varianta 1. Emisiune suplimentară închisă de acţiuni

Presupunem că Banca de Economii derulează o emisiune suplimentară închisă de acţiuni, la care se subscriu toţi acţionarii existenţi. Aceşti 500.0 milioane lei, sunt depuşi ca aport la capitalul băncii prin subscriere la acţiuni. În tabelul 2, vedem că au loc modificări mici în pachetele deţinute de acţionari, din cauza că deţinătorii de acţiuni preferinţiale nu au participat la emisiune, şi pachetele acţiunilor preferenţiale au căzut de la 0.26% la 0.05%. Această situaţie o vom întălni şi în alte variante analizate.

După această variantă, Statul trebuie să participe la subscriere cu 281.4 milioane lei, persoanele juridice cu 204.6 milioane lei şi persoanele fizice cu 14.0 milioane lei. Pachetul deţinut de stat se modifică în creştere doar cu 0.12 p.p. 

Tabelul 2. Structura pachetelor de acţiuni deţinute de acţionari după emisiunea suplimentară închisă de acţiuni.

Varianta 2. Emisiune suplimentară închisă de acţiuni la care se subscrie doar Statul

Poate fi o altă situaţie, când la subscrierea de acţiuni să participe doar Statul. Din start, fără mare analiză înţelegem că Statul trebuie să investească 500,0 milioane lei. După acestă investiţie Statul (după tabelul 3.) va deţine – 91.66% de acţiuni ale Băncii de Economii, persoanele juridice – 7.76% de acţiuni şi persoanele fizice – 0.58% de acţiuni.

În această situaţie poate apărea un risc. În momentul în care Statul va deţine mai mult de 90% din capitalul băncii, acţionarii minoritari au dreptul să ceară de la Stat conform art.25 (15) din „Legea privind societăţile pe acţiuni”, răscumpărarea acţiunilor – 8,34% de acţiuni la valoarea de piaţă. La moment valoarea de piaţa este 17.30 lei, atunci Statul va mai scoate din buzunar, minim 51,1 milioane lei, după valoarea nominală a acţiunilor, dar acţiunile se vor vinde la valoarea de piaţă. Valoarea de piaţa oricum poate să se schimbe deoarice se va schimba şi valoarea de bilanţ a acţiunilor, după formul Active Nete/Numărul de acţiuni.

După această variantă Statul va putea deţine 91.66% de acţiuni sau 100% de acţiuni, totul va depinde de acţionarii minoritari.

Tabelul 3. Structura pachetelor de acţiuni deţinute de acţionari după emisiune închisă, subscrisă doar de Stat

Varianta 3. Emisiune suplimentară deschisă/închisă de acţiuni, la care nu se subscrie Statul

În această situaţie am prezentat că la subscriere participă acţionarii existenţi sau alţii noi, dar nu şi Statul. Vedem că Statul neparticipând la emisiune, va deţine doar 10.67% de acţiuni, o cotă substanţială, pe când persoanele juridice/fizice vor avea majoritatea de 89.33% de acţiuni emisie de Banca de Economii. Statul va pierde pachetul majoritar de acţiuni deţinut la Banca de Economii.

Această variantă este posibilă în cazul în care Statul nu are banii necesari pentru a participa la emisiune sau are dorinţa de a ieşi din capitalul Băncii de Economii, privatizând 10.67% de acţiuni. 

Tabelul 4. Structura pachetelor de acţiuni deţinute de acţionari dupa emisiune, fără participarea Statului.

Varianta 4. Statul îşi menţine pachetul de control de 25% de acţiuni

Această variantă este susţinută de mine. În practica internaţională sunt astfel de cazuri când statul în domenii prioritare pentru ea, îşi menţine pachetul de control de 25%, iar restul fiind deţinut de sectorul privat. Prin aceasta, Statul poate influenţa deciziile administraţiei băncii, are toate drepturile depline de acţionar şi câştigă 25% din dividendele plătite de bancă fără a face mare efort. O investiţie raţională.

Dacă se va mergem pe această cale, atunci statul trebuie să contribuie doar cu 88.5 milioane lei, pe când acţionarii existenţi sau potenţiali cu 411.5 milioane lei. Structura pachetelor de acţiuni va fi: Statul – 25% de acţiuni, persoane juridice/fizice – 75%, unde statul, probabil va deţine şi cel mai mare pachet.

Tabelul 5. Structura pachetelor de acţiuni deţinute de acţionari dupa emisiune, unde statul îşi menţine pachetul de control.

Sursa: comerzan.info

Vă prezentăm cele mai atractive oferte ale băncilor pentru depozitele la termen în lei, în vigoare la 12 februarie 2013. Nu au fost luate în calul depozitele bancare destinate copiilor sau pensionarilor.

Top depozite plasate la un termen de 6 luni

9,25% – rata (fixă) dobânzii oferită de depozitul ProClassic (ProCredit Bank). Acest depozit nu permite depuneri suplimentare sau retrageri parțiale ale mijloacelor bănești. Achitarea dobânzii se efectuează la sfârșitul termenului depozitului.

9% – dobândă oferită de numeroase depozite bancare: Acord (Moldindconbank), Barocco (Comerțbank), Clasic (Moldova Agroindbank), ProClassic (ProCredit Bank) și Fix – Profit (Unibank). Nici unul din aceste depozite nu permite retragerea parțială a banilor din cont. Doar depozitul oferit de Unibank permite depuneri suplimentare. Capitalizarea dobânzii este posibilă la produsul oferit de Moldova Agroindbank și Unibank.

8,5% – rată (flotantă) a dobânzii oferită de Unibank prin depozitul Clasic. Acest depozit permite atât depuneri suplimentare cât și retrageri parțiale.

Top depozite plasate la un termen de 12 luni

11% – rată oferită de mai multe produse ale băncilor comerciale: Barocco (Comerțbank),  Clasic (Unibank) și Încredere în viitor (Unibank). Depozitele oferite de Unibank permit depuneri suplimentare, iar depozitul Clasic permite și retragerea parțială a banilor din cont. De asemenea, depozitul Clasic oferă și posibilitatea capitalizării dobânzii.

10,5% – dobândă oferită de depozitul Aniversare 2012 (Victoriabank), Colind și Acord (Moldindconbank) și ProClassic (ProCredit Bank). Depozitele Colind și Aniversare permit atât retragerea parțială a banilor, cât și depuneri suplimentare. Rata dobânzii este fixă pentru toate depozitele menționate mai sus, cu excepția Acord (Moldindconbank). Produsul oferit de ProCredit Bank necesită o sumă minimă de 20.000 MDL, iar plata dobînzii se efectuează la maturitate.

10,25% – rată oferită de Moldova Agroindbank (depozitul Clasic) și Comerțbank (depozitul Gotik). Niciunul nu permite depuneri suplimentare sau retrageri parțiale a mijloacelor bănești. Comerțbank oferă rată fixă a dobânzii, iar Moldova Agroindbank posibilitatea capitalizării acesteia.

Top depozite plasate la un termen de 24 luni

12,6% – rata (flotantă) dobânzii anuală oferită de depozitul Uni-Profit (Unibank). Oferta nu permite depuneri suplimentare sau retragerea mijloacelor bănești din cont.

12% – rata (flotantă) oferită de Moldindconbank (depozitul Acord) și Comerțbank (depozitul Barocco). Niciunul nu permite depuneri sau retrageri parțiale a banilor.

11,5% – rată (flotantă) oferită de depozitul Încredere (Banca de Economii). Depozitul permite atât depuneri suplimentare, cât și retrageri de bani din cont.

Toate ofertele băncilor comerciale privind depozitele la termen le puteți vizualiza în pagina Depozite, unde puteți efectua căutări în dependență de valută, termenul plasării a mijloacelor bănești sau bancă preferată etc.

Cardul de credit este un sistem de plăţi emis utilizatorului în scopul de a plăti pentru bunurile şi serviciile personale cu promisiunea titularului de a rambursa creditul. Emitentul cardului creează un cont bancar și acordă o linie de credit consumatorului de la care acesta poate împrumuta mijloace băneşti. Băncile pot oferi clienţilor doar o sumă limitată de bani care se numeşte limita de credit, în Republica Moldova limita de credit ajunge până la suma de 300,000 lei.

Deţinătorii unui card de credit pot utiliza banii oferiţi de către bancă după dorinţele lor, însă după natura lor cardurile de credit sunt destinate cumpărăturilor de la comercianţi.

Băncile nu percep comision în cazul utilizarii mijloacelor creditare în reţeaua comercială, însă acestea pot percepe comision pentru sumele retrase din bancomate. Unele bănci precum Energbank, Mobiasbanca și Moldinconbank nu percep comision în cazul extragerii numerarului din bancomatele sau reprezentanțele băncii emitente. Cel mai mare comision pentru extragerea numerarului (2%) îl percepe EuroCreditBank pentru Cardul de Credit “Optim” și Mobiasbanca pentru Cardul de Credit „NEOS”.

Cardurile de credit sunt mai avantajoase faţă de creditele simple precum ar fi creditul de consum. Această se datorează faptului că dobânda nu se calculează pentru suma maximă a creditului, ci numai de suma utilizată de către clientul băncii. Încă un avantaj faţă de creditul de consum este că nu sunteţi nevoiţi să achitaţi dobânda în cazul returnării tuturor mijloacelor băneşti împrumutate în perioada de graţie.

Cel mai mare avantaj al acestui tip de credit este comoditatea. În comparaţie cu cardurile de debit şi cecurile bancare, un card de credit permite  împrumuturi mici de scurtă durată, astfel clienţii nu sunt nevoiţi să calculeze mereu soldul disponibil la contul de card.

Un aspect foarte important al cardului de credit este perioada de graţie. Perioada de graţie arată durata în care creditul folosit de client are dobânda 0%. Perioada de graţie se aplică atât pentru retragerile de numerar, cât şi pentru achitarea la comecianţi. Cea mai mare perioadă de grație pentru cardurile de credit este oferită de către Moldova Agroindbank și de Mobiasbanca unde aceasta ajunge până la 60 de zile. Unele bănci comerciale precum Energbank, EuroCreditBank nu oferă perioadă de grație.

Cardurile de Credit se mai caracterizează printr-o scadență mai mică în cazul creditelor obișnuite. Astfel maturitatea maximă pentru acest tip de credit de 3 ani poate fi întâlnită la Moldova Agroindbank (Card de Credit),la Victoriabank (Cardul de Credit Revolving) și la Mobiasbanca (Card de credit Chérie Chérie).

Ratele dobânzii la aceste credite sunt variabile, astfel banca are dreptul să modifice unilateral rata dobânzii stabilită conform contractului. Unele bănci comerciale locale pe lângă dobânda aferentă utilizează unele comisioane ascunse şi unele tarife fixe pe care clientul nu le sesizează, precum ar fi: comisionul pentru perfectarea pachetelor de documente (aproximativ 100 de lei), comisionul de acordare al creditului (până la 2%), comision de administrare lunar sau anual al cardului de credit (până la 15 Euro anual). Achitarea acestui credit se face în rate şi variază între 5% şi 20% lunar din creditul acordat.

Penalităţile în cazul neachitării creditului la maturitate sunt foarte dure. Penalitatea pentru fiecare zi de restanţă poate ajunge până la 0.25% de la suma datoriei restante.

Vedeți în tabelul ce urmează ofertele băncilor privind cardurile de credit.

Mai multe studii au demonstrat că consumatorii sunt disponibili să cheltuie mai mulţi bani cu cardul de credit decât în cazul cardului de debit. Cercetătorii susţin că atunci când oamenii cumpără ceva cu cardul de credit aceştia nu duc evidenţa sumei de bani pe care au împrumutat-o. De aceea mulţi oameni care utilizează cardurile de credit pot petrece o perioadă îndelungată din viaţa lor în “datorii”, unde soldul conturilor cardurilor de credit indică numere negative.

În practica internaţională băncile comerciale oferă recompense şi diverse pachete de beneficii, precum ar fi garanţii gratuite pentru unele produse,  asigurări în cazul închirierii unei maşini, asigurări medicale, precum şi alte recompense. Cardurile de credit mai pot oferi puncte de recompensă care într-un număr suficient pot fi schimbate de către clienţii băncii în produse, bani sau chiar bilete de avion.

În Marea Britanie dobânda pentru acest tip de credit este 1.15%, iar în Statele Unite ale Americii acestea sunt în medie de 2.15%. Rată medie a dobânzii pentru cardurile de credit în România este de 3.5%.

Ratele  dobânzii ale cardurilor de credit în Republica Moldova în valută națională sunt mai mici decât în cazul acelorași credite în Federația Rusă și în Ucraina unde aceastea sunt de 22.9% și respectiv 32% anual.

Autor: Liviu Guțuleac