Pe piaţa valutară internă, vânzările de valută ale populaţiei depăşesc cu mult cumpărările. Explicaţia cea mai evidentă pentru acest fenomen sunt transferurile din afara ţării. Astfel, în condiţiile în care pe teritoriul Republicii Moldova toate plăţile se fac în monedă naţională (cu mici excepţii), iar transferurile emigranţilor sunt sursa principală ce alimentează consumul, atunci e lesne de înţeles că se vinde valută pentru obţinerea leilor necesari pentru acoperirea necesităţilor de consum.

Având în vedere că salariile moldovenilor sunt în lei, fiind direcţionate în cea mai mare parte spre consumul curent, dar şi considerând că exista o anumită încredere a populaţiei în moneda naţională, se explică de ce cumpărările de valută sunt atât de mici.

În prima lună a anului 2013, populaţia a vândut valută străină în sumă totală de 273.1 mil. dolari SUA, în timp ce cumpărările s-au ridicat la suma de 63.5 mil. dolari SUA. Dacă e să comparăm cu cifrele din luna anterioară, atunci remarcăm o creştere a vânzărilor cu 6.5 la sută şi o descreştere cumpărărilor cu 22.1 la sută.

Semnificativ s-au majorat vânzările de ruble ruseşti (cu 17.1 la sută) şi euro (cu 8.6 la sută), în timp ce vânzările de dolari americani s-au redus cu 2.9 la sută. Evoluţii mai spectaculoase se pot observa în cazul procurărilor de valută – s-au redus cumpărările de dolari SUA (cu 28.9 la sută), euro (cu 20.9 la sută), lei româneşti (cu 14.3 la sută) şi ruble ruseşti (cu 9.8 la sută). Totodată, se atestă o uşoară creştere a procurărilor de hrivne ucrainene, cu 2.1 la sută.

Pe piaţa valutară internă, populaţia vinde şi cumpără prioritar euro, moneda unică europeană fiind urmată la mare distanţă de dolari americani şi ruble ruseşti. Această structură valutară a operaţiunilor de schimb este de asemenea legată cu structura valutară a transferurilor emigranţilor.

Dacă e să analizăm evoluţia cursului de schimb valutar în perioada 1 decembrie 2012 – 31 ianuarie 2013, observăm că tendinţele generale de scumpire şi ieftinire a valutelor străine au influenţat apetitul populaţiei pentru procurările/vânzările de o valută sau alta.

Comparând cu cifrele din luna ianuarie a anului trecut, remarcăm faptul că în ianuarie 2013, populaţia a vândut mai multă valută cu 21.9 la sută şi a cumpărat cu 10.0 la sută mai mult. Pe valute, se poate remarca dublarea vânzărilor de ruble ruseşti. Aceste evoluţii pot fi legate, pe de o parte, cu evoluţia cursurilor de schimb valutar şi aşteptările populaţiei în acest sens şi, pe de altă parte, cu dinamica şi structura valutară a transferurilor emigranţilor.

Datele BNM pentru cumpărărea/vânzarea de valută în numerar: ianuarie 2012 și ianuarie 2013.

În această ordine de idei, trebuie de remarcat faptul că operaţiunile de cumpărare şi vânzare a valutelor depind foarte mult şi de sursele de unde vin aceste valute. Dacă facem legătura cu transferurile emigranţilor – o sursă foarte importantă de valută pentru piaţa internă – atunci ne dăm bine seama de ce moneda unică europeană predomină, dar şi de ce cota acesteia scade în favoarea rublei ruseşti. Explicaţia este legată de criza datoriilor suverane din zona euro, care „alungă” emigranţii moldoveni spre alte ţări, în special spre Federaţia Rusă.

În concluzie, putem spune că că evoluţiile legate de operaţiunile de schimb valutar sunt influenţate de dinamica cursurilor valutare, de transferurile emigranţilor, care alimentează capacitatea de consum, precum şi de alte circumstanţe care determină oamenii fie să scoată valuta din saltea (sărbători, perioada concediilor de vară, preţuri avantajoase pe piaţa imobiliară şi piaţa de maşini etc.), fie să o economisească.

Autor: Daniela Dermengi

Banca de Economii anunță printr-un comunicat pe site, despre desfășurarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor Băncii la data de 25 martie 2013. Aceasta va avea loc în baza deciziei Consiliului Băncii din 21 februarie 2013.

Ordinea de zi prevede un singur punct – „cu privire la majorarea capitalului social al băncii prin efectuarea emisiunii suplimentare închise de acțiuni”.

Adunarea acționarilor va avea loc în Chișinău, str. Columna 115.

Modul anunțat al desfășurării adunării – prin corespondență. Acesta prevede că acționarii pot expedia buletinul de vot prin poștă sau să-l prezinte personal la Sediul Central al băncii până la 25.03.2013, ora 11.00.

Cu materialele privind ordinea de zi, acționarii vor putea lua cunoștință începând cu data de 15 martie 2013.

Detalii pe site-ul Băncii de Economii.

În Republica Moldova cetățenii pot să își facă depozite atât în valută națională, cât și în valută străina. Aceștia pot beneficia de depozite la termen pentru diferite perioade de timp, unde rata dobânzii depinde primordial de maturitatea acestuia. Statistica arată că majoritatea depozitelor sunt plasate pe 6 sau 12 luni.

Depozitele pe termen scurt sunt acele depozite ale căror perioade sunt deobicei mai mici de 1 an. Acestea pot începe chiar și de la 1 lună. Cele mai comune depozite pe termen scurt au scadența de 1 lună, 3 luni sau 6 luni.

Depozitele pe termen lung au scadența mai mare de 12 luni, iar în Republica Moldova maturitatea maximă pentru aceste depozite este de 10 ani. Depozitele pe termen lung sunt eficiente doar pentru persoanele care au ceva bani puși deoparte, nu au intenția de a investi în viitorul apropriat și își permit să își înmulțească banii sigur prin depozitele la termen. În Republica Moldova un număr mare de persoane care își depun mijloace bănești drept depozite bancare cu o maturitate mai mare de 12 luni folosesc aceste depozite drept sursă de existență, astfel beneficiind de dobânzile depozitelor lunar.

Rata medie a depozitelor pentru o perioadă de până la 3 luni este foarte mică în comparație cu a celor ce au o maturitate mai mare. Pe parcursul perioadei ianuarie 2012 – ianuarie 2013 rata dobânzii pentru depozitele cu o perioadă mai mică de 3 luni a scăzut cu 2.09 puncte procentuale, ceea ce semnifică că această rata a scăzut cu 33% față de perioada inițială.

Cele mai semnificative fluctuații a ratei dobânzii pentru depozitele la termen în valută națională sunt înregistrate pentru acelea cu o perioadă de până la 3 luni. Aceasta se datorează maturității mici a depozitelor ce nu este convenabilă băncilor comerciale, astfel băncile tind să atragă depozite cu o maturitate mai mare de 1 an. Scopul principal al băncilor este de a păstra cât mai mult mijloacele bănești a clienților pentru a menține rata lichidității cât mai mare și pentru a putea transforma aceste mijloace bănești drept credite pentru investitori.

Cea mai stabilă rată a dobânzii pentru depozitele la termen în valută națională sunt acele care au o scadență de 6 luni. Cea mai mare fluctuație pe parcursul a 13 luni pentru aceste depozite este de 0.49 puncte procentuale, pe când cea mai mare fluctuație a fost înregistrată pentru depozitele cu o scadență de până la 3 luni de 2.09 puncte procentuale.

În graficele prezentate sunt indicate rata medie a depozitelor în valută națională cu perioada de până la 3 luni, între 3-6 luni, între 6-12 luni și pentru perioada mai mare de 12 luni.

În ianuarie 2012 ponderea majoritară pentru toate depozitele la termen de 41.02% au fost înregistrate pentru depozitele la termen cu o perioadă medie de 6 luni. În ianuarie 2013 situația s-a schimbat semnificativ astfel ponderea depozitelor cu o perioadă medie de 12 luni a ocupat prima poziție cu o pondere de 46.33%, iar ponderea depozitele la termen cu perioada medie de 6 luni au înregistrat o descreștere, astfel în ianuarie 2013 aceste au ocupat 23.83% din valoarea totală a depozitelor la termen în valută națională.

Ponderea cea mai mică din totalul de depozite o au depozitele de 1 lună și de 3 luni. Principalul motiv este faptul că unele bănci comerciale dețin un alt produs de economisire ce este mai eficient pe termen scurt decât depozitul la termen. Contul de economii este produsul concurent al depozitului și acesta se caracterizează prin beneficii mai avantajoase precum ar fi efectuarea retragerilor și suplinirilor de mijloace bănești nelimitate. Mai mult conturile de economii nu au o perioadă fixă. Depozitele la termen pe perioada de până la 3 luni au dobânda mică, care nu depășește rata inflației, iar clientul nu poate efectua retrageri sau depuneri în contul de depozit.

Un factor important ce trebuie de luat în considerare este puterea de cumpărare a banilor. Valoare banilor scade odată cu trecere timpului de aceea aceștia trebuie gestionați eficient. Dacă în ianuarie 2013 ați fi depus mijloace bănești pe o perioadă de 3 luni cu o rată medie a dobânzii de 4.1% unde rata inflației este de 4.7% dumnevoastră ați fi pierdut în această perioadă 0.15% din suma inițială. Dacă ați fi depus banii într-un depozit de 6 luni dumnevoastră ați fi câștigat în perioadă dată 1.86% din suma inițială, iar pentru un depozit de 12 luni dumnevoastră ați fi câștigat 5.48%. Dacă ați fi depus un depozit pentru o perioadă mai mare de 12 luni, dumnevoastră ați fi beneficiat de 6.28% anual pentru suma inițială.

Este foarte important ca clienții băncii să ia în considerație puterea de cumpărare a valutei naționale și să economisească mijloacele bănești printr-un depozit optim ce va acoperi pierderile acumulate prin rata inflației. Majoritatea instituțiilor financiare cer depunerea unei  sume minime așa ca înainte să beneficiați de un depozit citiți toate detaliile pentru a vă informa de toate condițiile impuse.

Înainte de a decide depozitul optim pentru necesitățile dumnevoastră luați în considerare posibilitate efectuării retragerilor și depunerilor în cont. Unele bănci oferă posibilitate retragerilor sau depunerilor, însă dumnevoastră puteți suferi unele penalități. Depozitele la termen în valută națională au o rată a dobânzii mai generoasă decât cea în valută străină, însă și rata inflației este mai mare decât în cazul valutei străine.

Autor: Liviu Guțuleac

Banca de Economii l-a reconfirmat astăzi pe secretarul general al Guvernului, Victor Bodiu, la conducerea Consiliului de Administraţie, anunță jurnaltv.md.

Şi-au păstrat funcţiile şi ceilalţi doi reprezentanţi din partea statului – consilierul ministrului Finanţelor, Veaceslav Mămăligă şi şefa direcţiei generale Datorii Publice, Elena Matveeva.

Totodată, Adunarea Generală Extraordinară a acţionarilor a numit doi membri care vor reprezenta acţionarii minoritari ai băncii.

Acţionarii minoritari din cadrul Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii vor fi reprezentaţi de Svetlana Besarab şi Maria Covaci.

Noul Consiliu de Administrație urmează să fie aprobat de către Banca Națională a Moldovei timp de 30 de zile.

Poliția a reținut în flagrant un chişinăuean, de 26 de ani, care a sustras mijloace băneşti dintr-un bancomat de pe str. Calea Ieşilor din Capitală cu ajutorul unui dispozitiv special adaptat, scrie UNIMEDIA cu referire la MAI.

Poliția se ocupă de caz din 14 februarie, când a venit prima informație despre sustragerea ilegală a mijloacelor băneşti din bancomate. În urma investigațiilor polițienești, s-a adeverit că în perioada 2-22 februarie, au fost înregistrate 8 cazuri de acest gen. În urma unei acțiuni planificate, poliția a reușit la 22 februarie să încătușeze principalul suspect, în momentul în care acesta săvârșea o nouă infracțiune.

Forțele de ordine au stabilit că în acest scop bărbatul instala o plăcă din plastic pe fața shutterului bancomatului (porțiune a bancomatului de unde ies bancnotele). Deoarece partea interioară a plăcii era prelucrată cu bandă adezivă, banii se înceliau și erau impiedicați să iasă la solicitarea clientului.

După ce persoanele introduceau codul și nu obțineau banii, aceștia plecau la alt bancomat, iar suspectul dezinstala placa pe care erau prinși banii. Porivit cercetărilor, prejudiciul cauzat dețănătorilor de carduri s-a ridicat la cifra de 9 820 de lei şi 200 de euro.

În urma percheziţiilor autorizate, asupra suspectului și în automobilul acestuia au fost depistate patru dispozitive din masă plastică predestinate blocării procesului de eliberare a mijloacelor băneşti de către bancomat, unelte folosite pentru dezinstalarea dispozitivului şi 6 060 de lei.

Banca Națională a Moldovei a publicat recent informațiile privind indicatorii financiari ai sistemului bancar la data de 31 ianuarie 2013.

Astfel, la sfârșitul lunii ianuarie datoria totală la credite a constituit 34,99 mlrd lei, cu 0,1 miliarde mai mult decât la sfârșitul lunii decembrie (vezi graficul).

În comparație cu ianuarie 2012, datoria a crescut cu peste 4,5 miliarde lei (valoarea înregistrată în 2012 – 30,45 miliarde lei).

La moment 43,2% din volumul total al datoriei, constituie datoria la creditele acordate în valută străină.

Rata creditelor neperformante înregistrată la sfârșitul lunii ianuarie a constituit 14,6%, în creștere cu 0,1 p.p. față de luna precedentă.

Vedeți mai jos grafice cu evoluția datoriei la credite și ratei creditelor neperformante începând cu ianuarie 2012.