Schimbările în acționariatul BC „Moldova-Agroindbank” sunt ilegale și frauduloase, declară avocatul companiei „CG Venture B. V.”, Victor Burac, companie care era acționar al MAIB.

Potrivit lui Burac, clientul său a fost deposedat de acțiuni foarte rapid. „La sfârșitul lunii aprilie, clientul meu a fost informat despre aceasta post-factum. Compania deținea 4,99% din capitalul băncii”, a declarat avocatul.

El a menționat că la începutul lunii aprilie curent, de către o judecătorie din Chișinău a fost emisă o ordonanță judecătorească, la cererea unei companii din RM, creată cu 3 luni înainte, cu un capital minim de 5400 de lei, fondată de către un cetățean ucrainean, scrie jurnal.md.

„Această companie a solicitat încasarea unei pretinse datorii de circa 3 milioane de euro de la clientul meu. Cauza a fost examinată în mai puțin de o zi. După emiterea ordonanței, în doar 5 zile, în mod ilegal, s-a dispus transmiterea acțiunilor clientului meu în deținere reală către registratorul „Registru Corect”, care este registratorul băncii. A doua zi, la Bursa de Valori au fost încheiate două tranzacții de vânzare a pachetului de acțiuni către două companii nerezidente, din Letonia și Marea Britanie”, a relatat Victor Burac.

Acesta a precizat că au fost trimise scrisori oficiale, cu acte ce confirmă aceste ilegalități, către Parlamentul RM, Guvern, președintele țării, Ministerul Justiției, delegația UE în RM, BNM, CNPF și MAIB.

„Am inițiat imediat procese judiciare de recuperare a acțiunilor. În prezent, sunt două cauze care se examinează. Au fost depuse plângeri oficiale către CSM, Ministerul Justiției, Procuratura Anticorupție, CNA, pentru a demara acțiunile de atragere la răspundere disciplinară și penală a magistratului care a emis ordonanța și a executorului judecătoresc. Cererile de atragere la răspundere disciplinară au fost satisfăcute, iar cele de răspundere penală – refuzate, dar acest lucru va fi contestat”, a explicat Burac.

Potrivit lui, băncile comerciale care consideră că nu au fost vizate de atacuri raider ar putea fi următoarele.

Victor Burac a declarat, de asemenea, că dacă cererile lui și ale clientului său nu vor fi satisfăcute, atunci se vor adresa la CEDO.

BCR Chișinău a scos la vânzare sediul din strada Tricolorului, anunță portalul de specialitate al unicului acționar al băncii – Banca Comercială Română (BCR).

Banca dorește să obțină pentru această clădire, suma de 1.250.000 de euro.

Vânzarea va avea loc prin intermediul unei licitații speciale ce va avea loc în data de 11 iulie 2013.

Imobilul a fost construit în anul 1918 și este un momument istoric al capitalei.

Suprafața utilă totală constituie 871 mp disponibili în 2 nivele. Imobilul poate fi folosit în calitate de spațiu comercial sau pentru birouri.

Data limită pentru depunerea Scrisorilor de Intenție este de 10 iulie 2013, ora 18.00.

În perioada octombrie 2012 – prezent, în cadrul programului MoREEFF au fost realizate 190 de proiecte în sumă totală de 405.700 euro, scrie infomarket.md. Aceste date au fost prezentate de managerul programului MoREEFF, Toma Georgiev, în cadrul unei conferinţe de presă. Oficialul a spus că constituenta de grant a atins aproximativ 78 mii euro.

Totodată, de o cerere mai mare se bucură următoarele instrumente de eficienţă energetică: ferestre eficiente energetic – 109 proiecte în valoare de 190 mii euro (37,2 mii euro – grant), cazane de gaz – 48 proiecte în valoare de 117 mii euro (grant 18,45 mii euro), izolarea pereţilor, precum și cazane si cuptoare pe bază de biomasă – 9 proiecte în valoare de 30 mii euro și 24 mii euro. Nici un proiect nu a fost realizat încă în domeniul încălzirii centrale de foltovoltaică integrate.

Sursa citată a accentuat că granturile în mărime de 20, 30 şi 35 la sută din volumul creditelor pentru proiectele de eficienţă energetică sunt acordate după finalizarea lucrărilor şi nu sunt un scop în sine. Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare susţine că realizarea proiectelor ajută la păstrarea a până la 915 MW pe an şi reducerea emisiilor cu 208 tone pe an.

Programul MoREEFF (Moldovan Residential Energy Efficiency Financing Facility), este elaborat de BERD şi calculat pentru anii 2012-2017 şi reprezintă una din oportunitățile la nivel de proprietari de locuințe, asociații de coproprietari, de a contribui prin investiții bănești la reducerea cheltuielilor pentru energie, sporirea confortului locuinţelor, reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă, etc. Pentru realizarea MoREEFF au fost deschise linii de credit în mărime de 35 milioane euro, iar Agenţia suedeză de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi UE au acordat granturi de 2,3 şi 5 milioane euro, respectiv.

Creditele pentru programul MoREEFF pot fi obţinute la băncile Moldindconbank, Moldova Agroindbank, ProCredit Bank, Mobiasbanca – Groupe Societe Generale.

Mai multe detalii despre porgram – moreeff.info

Astăzi, 13 iunie 2013, la Bursa de Valori a Moldovei au fost înregistrate 4 tranzacții cu acțiunile Băncii de Economii.

Per total au fost tranzacționate 2.205.859 de hârtii de valoare, ceea ce reprezintă 9,42% din acțiunile băncii. Prețul plătit este de 14 lei per acțiune, valoarea nominală a căreia este de 5 lei.

Astfel suma totală plătită pe acest pachet important de acțiuni a depășit 30,8 milioane lei. Cine este cumpărătorul sau vânzătorul nu se cunoaște deocamdată.

Amintim că aproximativ o lună în urmă, un alt pachet de acțiuni (2,79%) a fost tranzacționat la bursă. Prețul plătit atunci a fost similar cu tranzacția de astăzi – 14 lei.

Vedeți detaliile tranzacției de la Bursa de Valori a Moldovei.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, a discutat astăzi la Radio Europa Liberă despre cazul Moldova Agroindbank, eventuala decizie a BNM și urmările ce pot avea loc în sistemul bancar. Vă prezentăm în continuare varianta text și audio a interviului acordat postului de radio Europa Liberă.

Europa Liberă: Le datorăm poate o explicaţie ascultătorilor noştri: ce e acela un atac de tip raider, un atac ostil pentru preluarea acţiunilor şi există semnele unui asemenea atac la Moldova Agroindbank?

Dorin Drăguțanu: Simplificând subiectul, un atac raider ar fi o încercare de preluare fie frauduloasă, ilegală, fie netransparentă a unui pachet de control într-o societate în scopul de a-i influenţa deciziile financiare, economice şi operaţionale.

Europa Liberă: Aţi solicitat informații suplimentare de la toți cei șapte noi cumpărători de acțiuni de la MAIB. Despre aceşti acţionari s-a afirmat că au acţionat ostil şi se ştie că s-au constituit cu puţin timp înainte de tranzacţii, prin urmare nu au istorii de afaceri. Ce aţi decis în urma studierii acestor informaţii?

Dorin Drăguțanu: Ar trebui de început cu faptul că situaţia actuală de la Moldova Agroindbank diferă de situaţia din vara-toamna 2011. În 2011 am avut de a face cu serie de decizii ilegale, în baza cărora un grup de acţionari străini şi-au pierdut acţiunile – era vorba de o cotă semnificativă de peste 28 la sută din capitalul social al Moldova Agroindbank. Anul acesta, acelaşi grup de acţionari străini au vândut acţiunile lor unui grup de alte companii străine, 7 la număr, prin urmare nu avem de a face cu o preluare frauduloasă, ci cu o tranzacţie de vânzare-preluare. Dar în acelaşi timp, aceste 7 companii noi, străine, au procurat fiecare o cotă de participare de sub 5 la sută din capitalul social al Moldova Agroindbank, ceea ce nu necesită obţinerea unei permisiuni prealabile din partea Băncii naţionale. Dar, în acelaşi timp, legea instituţiilor financiare prevede că dacă un grup de persoane sau agenţi economici care acţionează concertat, sau printr-o înţelegere prealabilă, fie scrisă sau orală, obţin o cotă substanţială în capitalul unei bănci, trebuie să obţină permisiunea Băncii Naţionale. Aceste 7 companii noi cumulativ controlează în jur de 30 la sută din capitalul social al Moldova Agroindbank, iar noi analizăm informaţia disponibilă şi încercăm să obţinem informaţie suplimentară pentru a determina dacă avem de a face cu o acţiune concertată. Şi dacă se va adeveri acest lucru, atunci conform legii instituţiilor financiare dreptul de vot al acestor acţionari şi orice alt drept care derivă din aceste acţiuni, dividende ş.a.m.d., vor fi blocate.

Europa Liberă: Cum aţi putea demonstra că e o acţiune concertată, adică cum se probează acest lucru?

Dorin Drăguțanu: Cel mai simplu lucru ar fi dacă s-ar întâmpla o situaţie în care există un contract scris prin care aceste 7 companii au decis în formă scrisă şi au semnat că au de gând să activeze împreună…

Europa Liberă: Probabil nu există, iar dacă există, nu-l veţi găsi…

Dorin Drăguțanu: Bineînţeles, doar dacă cineva o să-l uite în microbuz şi el o să ajungă la banca naţională…

Europa Liberă: Şi atunci?

Dorin Drăguțanu: Şi atunci, noi operăm cu o serie de indici indirecţi. Nu pot vorbi acum pentru că băieţii deştepţi cred că ne ascultă şi ei în această dimineaţă. Dar sunt nişte indici indirecţi, de asemenea am obţinut parţial informaţie de la aceste 7 companii – încercăm să comparăm toate aceste informaţii şi să formăm o opinie calificată conform legii instituţiilor financiare.

Europa Liberă: Aţi fi iniţiat aceste verificări dacă nu exista acest semnal de alarmă tras de administraţia băncii? Vă întreb pentru că într-o situaţie anterioară, cu Banca de Economii dacă îmi amintesc bine, care a evitat un atac din cele pe care le numim raider graţie intervenţiei justiţiei, aţi fost acuzat, banca a fost acuzată că nu a acţionat suficient de energic sau chiar de complicitate pe alocuri…

Dorin Drăguțanu: Banca Naţională aplică strict prevederile legale. Noi nu putem să ieşim din cadrul legal şi să o facem pe poliţistul, procurorul sau judecătorul. Sunt lucruri pe care banca le poate face şi sunt lucruri pe care nu le poate face. În urma evenimentelor din anii 2011-2012, legea privind instituţiile financiare a fost modificată de către legiuitor. În aprilie curent, aceste modificări au intrat în vigoare, au fost lărgite prerogativele Băncii naţionale de a monitoriza mai îndeaproape operaţiunile cu acţiunile băncilor comerciale şi a fost definită şi noţiunea de „acţiune concertată”. Mai mult ca atât, Banca Naţională acum are dreptul de a solicita de la orice acţionar orice informaţie rezonabilă pentru a înţelege cine este acest acţionar. Anterior, noi nu am avut dreptul…

Europa Liberă: Deci, oricum aţi fi verificat tranzacţiile?

Dorin Drăguțanu: Conform prevederilor actuale, noi avem hai să spunem un prim indiciu, că acel grup de acţionari sloven care deţine 28 la sută din capitalul băncii care au fost ţinta atacului din 2011, în 2013 au vândut benevol şi am înţeles că sunt foarte mulţumiţi de banii pe care i-au încasat. Este un indiciu: adică cum? cei care au strigat ajutor în 2011, anul acesta au vândut practic în acelaşi timp, toţi odată – este un indiciu care în mod normal cere Băncii Naţionale să spună: ia să vedem ce se întâmplă acolo…

Europa Liberă: Cum ar fi acţionat o Bancă centrală din vreo ţară europeană dacă s-ar fi întâmplat aşa ceva? Sau cel puţin în Serbia, unde aţi lucrat, cum s-ar fi reacţionat?

Dorin Drăguțanu: Noi avem o situaţie deosebită în republica Moldova. Sistemul bancar al nostru mai mult seamănă cu sistemele bancare din Estul Republicii Moldova. În Vest situaţia este cu totul alta. Recent m-m întâlnit cu reprezentanţi ai băncilor centrale din Europa Centrală şi de Est, colegial am discutat cu ei acest subiect: În România cred că peste 90 la sută din sectorul bancar este vândut către grupuri bancare europene. Este clar cine este:  Societe Generale, Citi, BNP Paribas ş.a.m.d. În Serbia acelaşi lucru: ei nu se confruntă cu problema din Republica Moldova în care atenţia în aceşti 20 de ani a fost concentrată pe dezvoltarea sectorului şi a operaţiunilor şi mai puţin s-a atras atenţia la guvernarea corporativă şi la transparenţa acţionarilor. S-a spus: nu contează cine sunt, sau nu contează dacă acţionarii sunt transparenţi, sau nu este important ca băncile să crească, să crediteze, să atragă depozite ş.a.m.d. prin urmare, ne-am trezit acum pe o poiană care este plină cu foarte multă vegetaţie, în loc să fie un gazon foarte frumos ras, la firul ierbii cum se spune. Asta este intenţia noastră în baza noilor modificări a legii instituţiilor financiare: această poieniţă s-o avem în gazon, clar, ca toată lumea să ştie cine este acţionar, beneficiarul efectiv la fiecare bancă, pentru că fiecare client al unei bănci trebuie să ştie cui încredinţează economiile şi de la cine obţine un credit.

Europa Liberă: Nobilă intenţie. Nu ştiu cum se poate totuşi realiza… Dar se crede că o bună parte din problemele sectorului bancar moldovenesc ar proveni din faptul că circa 70-80 la sută din el ar fi off-shore-izat, precum spunea recent un economist. De ce oamenii de afaceri care deţin acţiuni în bănci preferă să o facă prin off-shore-uri şi de ce nu vor să iasă la suprafaţă? Pentru că în apa tulbure, toată lumea ştie că se prind peştii mai bine. Ei ce preferă de fapt să fie pradă uşoară? De ce?

Dorin Drăguțanu: În primul rând ar trebui de menţionat că în sistemul bancar din Republica Moldova noi nu avem de a face cu companiile off-shore. Noi avem problemă cu aşa numitele companii-scoică, companii-paravan, care sunt înregistrate legal în ţări cum ar fi Marea Britanie, Estonia, Cipru, ţări din UE. dar beneficiarul efectiv al acestor acţiuni de la băncile din Republica Moldova nu este cunoscut. Şi aici aveţi dreptate: în apa tulbure se prinde peştele mai bine. Depinde cine eşti: pescar sau peşte. În apa tulbure ai putea şi să te ascunzi mai bine. Dacă „ai fost bătut” rău de tot în ultimii 15 ani şi dacă fiecare proprietar, fie de acţiuni într-o bancă, fie de imobile ş.a.m.d. avea riscul de a fi expropriat, sau de a-şi pierde averea, atunci foarte multă lume a preferat să evite să-şi arate proprietăţile, ca să evite riscul de a le pierde. Bineînţeles era şi componenta fiscală anterior: pentru că odată ce ai un business netransparent, probabil că ai şi o posibilitate de a plăti şi mai puţine impozite. Transparenţa, eu sunt convins, va fi în timp atinsă în sectorul bancar, dar nu doar prin eforturile Băncii naţionale. Este important ca şi celelalte instituţii ale statului să fie concentrate în această activitate. Şi bineînţeles că sistemul judecătoresc rămâne punctul cheie în toată această problemă. Pentru că am văzut anterior că problemele au fost generate în judecătorii şi au fost rezolvate ulterior tot în judecătorii.

Europa Liberă: V-am auzit spunând că e o joacă de-a mâţa şi şoarecele, între stat şi băieții deştepţi. Eu v-aş întreba cine e mâţa si cine şoarecele?

Dorin Drăguțanu: Păi, în mod normal, pisica ar fi statul, iar băieţii deştepţi ar fi şoarecele.

Europa Liberă: Dle Drăguţanu, de când Dvs. sunteți guvernator la BNM, multe cuvinte grave s-au spus despre BNM, toate rămase doar la nivel de cuvinte e adevărat: complicitate cu raiderii, bancă care ar fi buzunarul lui Vlad Plahotniuc. Asta ce e – lupta politica, economică, ce e?

Dorin Drăguțanu: În primul rând nu doar despre Banca Naţională se vorbeşte… Este o stare a societăţii, din punctul meu de vedere, când publicul larg are o neîncredere totală faţă de orice persoană oficială. Şi acest lucru este răspândit la toate nivelurile societăţii, iar mass-media prinde foarte bine acest sentiment al populaţiei care vrea răzbunare, sau vrea o execuţie publică. Şi astfel de acuzaţii prind foarte bine. Ceea ce este normal. Din punctul meu de vedere astfel de acuzaţii pot fi lansate faţă de orice persoană. Noi încercăm să demonstrăm că ne facem meseria bine şi respectăm legea.

Europa Liberă: O întrebare, probabil ultima, care ţine de consecinţele acestor acţiuni din sectorul bancar. V-am auzit zicând inclusiv pe dvs. că riscul care există în legătură cu asta este de a se crea un cartel bancar cu scopul ca ulterior să fie influențate ratele dobânzilor, a depozitelor, costurile serviciilor în sistemul bancar. Cum oprim asta şi ce consecinţe ar avea dacă se reuşeşte formare acestui cartel?

Dorin Drăguțanu: Aceasta este şi ideea principală, inclusiv a acestei discuţii matinale. Dacă nu cunoşti cine controlează o bancă, atunci nu cunoşti cine controlează mai multe bănci, sau chiar întregul sistem. Pornim de la fiecare bancă în parte şi vrem să ştim cine sunt acţionarii şi în acelaşi timp trebuie să fim atenţi dacă o persoană sau un grup de persoane nu controlează mai multe bănci din sistemul bancar, pentru că această putere financiară poate să fie dăunătoare pentru economia Republicii Moldova.

Europa Liberă: Dar e interzis de lege asta?

Dorin Drăguțanu: Există legea concurenţei în care este clar explicat care este poziţia dominantă pe o piaţă şi ceea ce urmează să se întâmple. Legislaţia în Republica Moldova este foarte bună. Implementarea legislaţiei rămâne puţin în spate. Deci, este un lucru iarăşi foarte important şi în perioada următoare noi o să atragem atenţia, împreună cu guvernul şi parlamentul, o atenţie foarte mare la acest subiect.