Natalia Vrabie se retrage din funcția de președintă a BC Moldova Agroindbak S. A. (MAIB), bancă pe care a condus-o din anul 1996, anunță Infotag.

Solicitat de agenția ”INFOTAG”, președintele Consiliului de Administrație al MAIB, Victor Miculeț, a spus că miercuri, 19 iunie, președinta în exercițiu a depus cererea de eliberare din funcția de conducător al băncii, din 26 iunie.

”Consiliul a luat notă de cererea dnei Vrabie, care va fi adusă la cunoștința adunării generale a acționarilor, convocate pe 28 iunie”, a declarat interlocutorul agenției.

Victor Miculeț  a precizat că în conformitate cu statutul băncii atribuțiile de președinte trec în mod automat la prim-vicepreședintele  băncii, care din anul 2012 este Serghei Cebotari.

Președintele Consiliului a amintit că acționarii ”noi” și cei ”vechi” ai MAIB au difuzat miercuri o declarație în care și-au exprimat acordul pentru propunerea candidaturii lui Serghei Cebotari la funcția de președinte al băncii. Chestiunea privind aprobarea candidatului a fost inclusă în ordinea de zi a adunării acționarilor din  28 iunie.

”INFOTAG” precizează: Serghei Cebotari este responsabil la ВC Moldova Agroindbank S. A. de corporative banking, activitatea investițională și retail, care cuprind întreaga ”aripă de afaceri” a acestei cele mai mari instituții financiare din Moldova, cu o cotă de 20-24% din piața bancară. Cebotari lucrează la MAIB timp de peste 19 ani, fiind prin cumul și președinte al Consiliului Bursei de Valori a Moldovei. În prezent absolvește  МВА pentru top-manageri. Serghei Cebotari are 49 de ani, este căsătorit, are două fiice mari.

Banca Națională se va pronunța pe marginea situației create la Moldova Agroindbank săptămâna viitoare. Despre aceasta a anunțat Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu. Oficialul a mai adăugat că ieri la bursă au mai fost tranzacționate circa 10% din acțiunile MAIB, scrie Unimedia.

„Ieri sera am primit informația că au mai fost tranzacționate circa 107 mii din acțiunile MAIB, ceea ce constituie în jur de 10% din capitalul social. Astăzi dimineață nu am primit încă o informație de la Comisia Națională a Pieței Financiare cu privire la cine a vândut și cine a cumpărat. Până la sfârșitul zilei de astăzi vom ști exact. Și eu sunt foarte curios să văd ce s-a întâmplat la bursă. BNM nu are acces direct la tranzacțiile de la bursă”, a declarat Dorin Drăguțanu.

Șeful BNM spune că informațiile obținute de la noi acționari ai MAIB au fost pe alocuri contradictorii.

„Săptămâna viitoare vom lua o decizie. Informația care am solicitat-o de la cei șapte acționari noi am primit-o parțial, iar unele au fost chiar contradictorii. Noi le-am comunicat acționarilor despre acest fapt. Suntem foarte aproape de finalizarea analizei și o să vedem dacă este o activitate orchestrată a celor șapte companii sau nu”, a declarat Drăguțanu.

Totuși, Guvernatorul a adăugat că doar în una din cele șapte tranzacții există persoane nemulțumite.

„Cele șapte companii au preluat circa 30% din acțiuni. Noi am primit informații că toți acționarii vechi și-au vândut acțiunile și nu au niciun fel de pretenții. Doar unul contestă legalitatea tranzacției. Din câte știu, ei contestă modul în care a avut loc cesionarea datoriei către o companie slovenă. BNM nu dă aprecieri cu privire la legalitatea tranzacției. Noi urmărim să vedem dacă avem sau nu parte de o activitate concertată”, a subliniat Drăguțanu.

În continuare vedeți detaliile tranzacțiilor cu acțiunile MAIB de la bursă. Valoarea tutror tranzacțillor a depășit 110.000.000 MDL.

„În prezent, 2/3 din activele sistemului bancar din Republica Moldova se află în mâinile unui grup foarte restrâns de persoane”, susţine fostul premier Ion Sturza.

Potrivit Agenţiei ”Infotag”, marţi, în cadrul conferinţei anuale internaţionale ”Macro 2013 – o privire globală asupra economiei Republicii Moldova”, fostul premier s-a arătat mirat de faptul că „regulatorul sistemului financiar din Moldova este atât de impotent în a depista cine stă în spatele aşa-numitor acţionari din cadrul sistemului bancar al ţării”.

„Astăzi, în condiţiile tehnologiilor moderne şi a schimbului de informaţii dintre ţări, la nivel de Ministere ale Finanţelor, bănci centrale, este relativ uşor să afli cine este beneficiarul principal al sistemului bancar din RM şi cine de fapt domină sistemul economic din Moldova. Eu sunt ferm convins că pentru a afla acest lucru este nevoie doar de voinţă politică, pentru că în rest toate instrumentele necesare există”, a spus Sturza.

În opinia lui, „sistemul bancar reprezintă o problemă enormă pentru sistemul economic din RM din simplul motiv că acesta nu s-a dezvoltat pe parcursul ultimilor 10-15 ani”.

„Sistemul bancar a rămas foarte rudimentar ca business, în condiţiile unei netransparenţe totale a structurii de proprietate şi a unui management lipsit de orice performanţă. Este o constatare foarte tristă. În rezultat, sistemul bancar a devenit foarte vulnerabil la orice tentativă de a-l prelua”, a conchis sursa citată.

Ion Sturza a mai precizat că în opinia sa „principala barieră a creşterii economice în Moldova este concentrarea proprietăţii şi sistemul oligarhic de guvernare”.

Creditul bancar este un instrument financiar prin care banca creditează debitorul cu o sumă de bani având condiția ca acesta să ramburseze dobânda creditului precum și suma inițială împrumutată. Contractul de credit se caracterizează prin careva drepturi și obligații pe care atât clientul, cât și banca este îndatorat să le facă, iar daca una dintre acele obligații nu este implementată atunci una dintre părți are dreptul de a executa în instanța de judecată.

Uneori se întâmplă ca unele persoane ce apelează la creditele bancare să nu mai fie capabili să ramburseze sumă minimă lunară sau anuală datorată băncii. Aceasta se întâmpla fie din motive personale, fie din gestionarea incorectă a economiilor acestora, fie din factorii macroeconomici precum ar fi trecerea economiei într-o perioadă de recesiune sau descreșterea bruscă a prețurilor ceea ce duce și la micșorarea rapidă a veniturilor lunare ale cetățenilor. În cele mai dese cazuri cetățenii care nu pot rambursa suma minimă al creditului au preferat să beneficieze de un credit cu dobânda fixă. Acest credit față de creditul cu dobânda variabilă nu se modifică odată cu schimbările ce se întâmplă pe piața financiară și pe cea interbancară, ceea ce îl face foarte vulnerabil în cazul în care una dintre piețe suferă coliziuni.

Nerambursarea creditului este cea mai mare greșeală pe care clientul o poate face. Creditorul are dreptul să ia anumite măsuri care includ diferite comisioane precum ar fi comisionul de penalizare pentru nerambursarea creditului (acest comision este aplicat din prima zi restanțieră conform contractului și acesta diferă în dependență de tipul creditului acordat) și raportarea întârzierii plății la Biroul de Credit. Dacă pe parcursul a 30 de zile clientul nu rambursează sau nu negociază cu banca, acesta va fi raportat drept restanțier la Biroul de Credite. Din acel moment clientul nu mai poate negocia cu banca, nu poate apela la un alt credit de refinanțare ceea ce duce la o creștere drastică a posibilității de a fi executat în instanță de judecată de către bancă. Odată ce creditul nu este rambursat la timp datoria inițială crește considerabil, astfel clientul va fi obligat să plătească și penalizările survenite.

Dacă rata lunară nu este rambursată pe parcursul a 90 de zile banca are dreptul de a demara acțiuni în instanțe de judecată pentru recuperarea banilor sau pentru a pretinde la gajul ce acoperă creditul. În cazul în care creditul este acoperit de către o persoană terță, atunci garantul va fi obligat să plătească datoria plus toate comisioanele de penalizarea pentru neplata creditului la timp. În cazul în care creditul este acoperit de un gaj clientul va pierde gajul (care depășește valoarea inițială al creditului) și va pierde toți banii deja rambursați pentru acel credit. După 90 de zile banca este proprietarul legal al gajului și aceasta are dreptul să îl vândă. De obicei băncile doresc cât mai repede să transforme gajul în lichidități de aceea acestea pot să îl vândă cu o reducere de până la 25%. După ce banca a vândut gajul, aceasta va prelua partea de bani ce îi aparține, iar restul banilor vor fi restituiți datornicilor.

În luna iulie 2012 a fost adoptat un proiect de lege în care băncile comerciale au dreptul de a executa gajul direct fără a da în judecată clientul. Băncile comerciale au dreptul să execute în acest mod numai dacă este stipulat în contractul de credit. Prin acest proiect de lege băncile comerciale pot acorda creditele mai ușor datorită micșorării semnificative a riscurilor pe care banca la suportă. Un alt scenariu poate fi ca banca să vândă creditul unei companii specializate în recuperarea creditelor restante. Aceste companii pot deveni o adevărată agonie pentru că acestea vă pot urmări o perioadă îndelungată de timp.

Incapacitatea de a rambursa creditul este o situația excepțională, de aceea clientul trebuie să minimizeze toate posibilele riscuri care pot surveni. Pentru aceasta clientul trebuie să viziteze și să anunțe ofițerul de credite că acesta întâmpină dificultăți în rambursarea creditului. De regulă băncile sunt foarte receptive și sunt interesate să restructureze creditele persoanelor care nu își pot plăti obligațiile, astfel acestea pot prelungi perioada contractului, pot modifica rata sau tipul ratei dobânzii sau crea o procedură de refinanțare. Astfel, clientul va primi un nou credit bancar ce va acoperi creditul precedent. Pentru a putea negocia cu banca pentru o refinanțare clientul trebuie să aibă un loc de muncă stabil, veniturile să nu fie mai mici cu 25% față de veniturile inițiale, să nu aibă alte datorii și restanța să nu fie mai mare de 30 de zile. Toate din soluțiile întreprinse de către bănci vor mări semnificativ suma creditului. Deși clientul va avea condiții mai avantajoase pentru plata creditului, acesta va plăti mai mult decât inițial. În cazul în care banca face modificări în contractul de creditare aceasta va percepe comisioane suplimentare.

În cazul în care banca refuză să facă modificări în contractul de creditare, pentru a nu pierde gajul și suma deja rambursată clientul trebuie să verifice toate posibilitățile de a strânge economii. Împrumutul de la apropiați sau prieteni, cererea unui avans de la angajator sunt doar câteva din posibilitățile rapide a strânge ceva bani într-o perioadă scurtă de timp. În cazul în care clientul rambursează suma minimă posibilă pentru rambursarea creditului, banca nu are dreptul să aplice comisioanele de penalizare pentru neplata creditului.

Odată ce clientul nu a fost capabil să ramburseze creditul, acesta va fi înregistrat în lista neagră a băncilor care îl va urmări toată viața. Această pată pe istoria de creditare va limita viitoarele  posibilități de a se finanța prin intermediul instituțiilor bancare și băncile nu vor crea facilități precum reducerea dobânzii, chiar daca acesta este un client fidel al băncii.

Pentru a evita viitoare conflicte în relația cu banca, vă recomandăm să achitați toate obligațiile la timp. În caz că nu aveți această posibilitate acționați îndată, negociați cu banca posibilități pentru a achita dobânda în rate mai mici. În caz că nu veți anunța banca veți plăti mai mult și nu veți mai avea posibilitatea de a renegocia contractul de credit. Acționați corect, fiți responsabili, calculați-vă corect posibilitățile Dvs. și astfel veți minimiza toate posibilele riscuri.

Autor: Liviu Guțuleac