Preşedintele SUA Barack Obama l-ar putea nominaliza pe Lawrence Summers (foto), fostul secretar al Trezoreriei Americane pentru preşedinţia celei mai puternice bănci centrale din lume, Rezerva Federală a Americii (FED), scrie Ziarul Financiar cu referire la Bloomberg.

Mai multe surse apropiate situaţiei spun că Summers se arată interesat de funcţia de cel mai bogat bancher din lume, păstrând legătura cu câţiva dintre senatorii care vor vota pentru această nominalizare.

În vârstă de 58 de ani, Summers a fost directorul Consiliului Economic al preşedintelui Barack Obama dar şi preşedinte al Universităţii Harvard.

Summers a absolvit doctoratul în economie la Harvard la vârsta de 28 de ani şi a primit în scurt timp primul post în administraţie, devenind cel mai tânăr economist cooptat de guvern până atunci. Summers a lucrat în anii ’80 pentru Consiliul Economic al Casei Albe şi a devenit economist şef al Băncii Mondiale în 1991.

Din 1999 până în 2001, Summers a fost secretar general al Trezoreriei SUA sub preşedintele Bill Clinton, după care a devenit preşedinte al Universităţii Harvard. A demisionat de la universitate în 2006, după mai multe dispute cu Catedra de Arte şi Ştiinţe şi un scandal izbucnit în urma unei declaraţii controversate, Summers sugerând într-o conferinţă că femeile nu au aptitudini pentru ştiinţă.

Preşedintele Barack Obama a început procesul de găsire a unui înlocuitor pentru poziţia de preşedinte al Rezervei Federale, banca centrală americană, după ce a anunţat că mandatul lui Ben Bernanke nu va fi prelungit. Salariul anual al lui Bernanke în 2012 a fost de 199.700 de dolari, potrivit Bloomberg.

Cel de-al doilea mandatul a lui Bernanke expiră pe 31 ianuarie, la două zile după prima şedinţă de politică monetară a Fed din 2014.

Poziţia de şef al Fed este poate cea mai prestigioasă printre bancherii centrali ai lumii având în vedere că gestionează politicile monetare şi valutare ale Statelor Unite, cea mai mare economie a lumii.

Comisarul pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier (foto), a anunţat vineri că va propune în octombrie un proiect de lege pentru o mai bună gestionare a riscurilor la cele 8.300 de bănci europene, scrie economica.net cu referire la Reuters.

În timpul unei vizite la Londra, oficialul european a explicat că noul proiect va fi în concordanţă cu Raportul publicat recent de grupul condus de Erkki Liikanen, guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, privind măsurile ce pot fi adoptate pentru reducerea riscurilor la marile bănci.

De asemenea, susţine Michel Barnier, noul proiect va ţine cont de măsurile planificate deja de Franţa şi Germania.

Reforma sistemului bancar este promovată de grupul condus de Erkki Liikanen, guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, care a cerut ca instituţiile de creditare din UE să separe activităţile de tranzacţionare de cele de retail şi să respecte reguli suplimentare privind bonusurile.

Bănci ca BNP Paribas şi Deutsche Bank sunt împotriva propunerilor de separare a activităţilor de tranzacţionare de cele de retail, argumentând că modelul de „bancă universală” ajută clienţii şi sprijină creşterea economiei.

„Nu vreau să penalizăm activitatea băncilor când ele lucrează în beneficiul economiei şi industriei. Cu siguranţă, o parte din activitatea băncilor o reprezintă sprijinirea industriei şi economiei”, a declarat recent Michel Barnier, comisarul european pentru piaţă internă şi servicii. Acesta a adăugat că oficialii europeni lucrează la un studiu care va evalua precis efectele implementării măsurilor de reformare a sistemului bancar din UE.

Împrumuturile neperformante din sistemul bancar din Grecia au crescut puternic în primul trimestru al anului, de la 24,2% din soldul creditelor la sfârşitul lunii decembrie la 29% la finele lunii martie, potrivit unui raport al troicii creditorilor internaţionali ai statului elen, FMI, BCE şi CE.

Calitatea portofoliilor de credite ale băncilor elene continuă să se înrăutăţească din cauza recesiunii, au afirmat reprezentanţii Comisiei Europene (CE), Băncii Centrale Europene (BCE) şi FMI.

Băncile din Grecia vor fi supuse în toamnă unor teste de stres, pentru a le evalua capacitatea de a rezista crizei, se arată în raport, scrie economica.net.

Troica notează succesul procesului de recapitalizare ale celor 4 mari bănci de importanţă sistemică din Grecia – National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank – cu o participare a investitorilor privaţi în valoare totală de 3,06 miliarde de euro la primele trei.

Eurobank nu a reuşit să atragă capital privat suficient astfel încât să evite preluarea managementului băncii de către stat, dar intenţionează să revină sub control privat în timp cât mai scurt.

Grecia a fost salvată prin 2 pachete de împrumuturi externe în valoare de peste 200 de miliarde de euro începând din 2010, după ce îndatorarea foarte ridicată a ţării a făcut imposibilă rostogolirea datoriei pe piaţa financiară. Grecia va înregistra în 2013 al şaselea an de recesiune, estimează economiştii.

Recesiunea şi şomajul foarte ridicat afectează afacerile băncilor, după ce acestea au înregistrat pierderi uriaşe din participarea într-un program de ştergere a peste 100 de miliarde de euro din datoria statului elen.

Şomajul din Grecia a urcat de la 26,8% în martie la 26,9% în aprilie, un nou nivel record. În rândul tinerilor cu vârste de 15-24 ani rata şomajului a avansat de la 51,5% în aprilie 2012 la 57,5% în aprilie anul acesta.

Germania a respins proiectul Comisiei Europene (CE) privind restructurarea băncilor aflate în dificultate la scurt timp după ce a fost prezentat, anunţând un duel între guvernul celei mai mari economii europene şi executivul UE privind cel de-al doilea pilon al uniunii bancare, anunță Mediafax.

Comisia Europeană a propus miercuri aşa-numitul „mecanism unic de rezoluţie” a băncilor aflate în pragul colapsului, al doilea pilon al uniunii bancare convenită de liderii europeni ca soluţie pentru criza datoriilor de stat.

Primul pilon reprezintă noul sistem de supraveghere pentru băncile din zona euro şi din statele care vor solicita aderarea la uniunea bancară. Banca Centrală Europeană va prelua rolul de supraveghetor unic al băncilor europene începând din toamna anului viitor, potrivit celui mai recent calendar adoptat de autorităţi.

Potrivit propunerii de miercuri a CE, un „comitet unic de rezoluţie” ar pregăti şi desfăşura restructurarea oricărei bănci aflată în situaţie de criză, din zona euro sau din statele UE care aderă voluntar la schemă. Responsabilitatea declanşării procedurii de rezoluţie ar reveni în mod exclusiv Comisiei Europene, iar mecanismul ar fi garantat şi finanţat dintr-un fond de rezoluţie format prin contribuţii de la industria financiară.

Proiectul ar avea scopul de a reduce la minimum necesitatea de a mobiliza fonduri publice în cazul colapsului unei bănci, precum şi riscurile generate de un astfel de scenariu pentru sistemul financiar şi economie. Germania a respins însă proiectul aproape imediat ce a fost anunţat.

„În viziunea noastră, cele propuse de Comisie îi depăşesc mandatul. De aceea, noi credem că proiectul nu poate genera prea multă credibilitate„, a declarat la Berlin purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, potrivit Wall Street Journal.

Germania a mai respins şi alte încercări ale partenerilor din UE de a transfera riscurile financiare naţionale la nivel european, deoarece ar suporta cea mai mare parte din costuri.

„Avem nevoie de un sistem în care deciziile pot fi luate rapid şi eficient, evitând incertitudinea privind impactul lor asupra finanţelor publice, cu reglementări care să genereze siguranţă în piaţă„, a declarat comisarul european pentru piaţa financiară, Michel Barnier, odată cu prezentarea proiectului CE.

Germania a avertizat în repetate rânduri că stabilirea unei autorităţi unice de rezoluţie bancară contravine tratatelor UE, care limitează influenţa executivului de la Bruxelles asupra finanţelor la nivel naţional. Berlinul ar prefera o desfăşurare a proiectului în două etape, începând cu formarea unei reţele de autorităţi naţionale de rezoluţie bancară, urmată de înfiinţarea unui for centralizat numai după ce tratatele UE vor fi fost amendate.

Comisia consideră că propunerile pot fi implementate în conformitate cu tratatele UE în forma actuală, potrivit lui Barnier. CE este de acord cu modificarea tratatelor astfel încât să fie soluţionate observaţiile Germaniei, însă consideră că înfiinţarea uniunii bancare nu trebuie să fie întârziată de un astfel de proces, care s-ar putea prelungi pe termen lung.