Acasă Blog Pagina 710

Din septembrie vom avea Consiliul Național de Plăți

0

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a Moldovei a aprobat proiectul statului Consiliului Național de Plăți. Acest consiliu își va începe activitatea în luna septembrie, după ce va intra în vigoare Legea cu privire la serviciile de plată și monedă electronică, anunță un comunicat al BNM.

Din consiliu vor face parte reprezentanții din conducerea: Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Centrului de Guvernare Electronică, Asociației Băncilor din Moldova, băncilor comerciale și a altor prestatori de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică ce vor deține licența BNM.

Președintele Consiliului Național de Plăți va fi desemnat unul din viceguvernatorii Băncii Naționale.

Consiliul este gândit ca un forum profesionist care va susține funcționarea sigură și stabilă a sistemului de plăți din Republica Moldova. Forumul va urmări ca serviciile de plată să corespundă cererii consumatorilor finali și de asemenea va promova instrumentele de plată fără numerar. De asemenea Consiliul Național de Plăți va elabora recomandări tuturor participanților pieței pentru îmbunătățirea calității serviciilor prestate de aceștia.

Bancamea.md recomandă să participați la seminarul „Online Marketing Moldova”

0

Pe 25 iulie, în orele 18:00 – 21:00, în incinta hotelului „Leogrand”, partenerii noștri, compania Evenda organizează seminarul „Online Marketing Moldova” – un eveniment ce se adresează tuturor oamenilor din marketing, directorilor de companii și persoanelor interesate de mediul online.

Trainerii evenimentului sunt Constantin Donțu, manager general „AdCenter”, și Andrei Haret, Internet & Digital Media specialist în compania „Moldcell”. Aceștia vor împărtăși publicului din cunoștințele pe care le dețin și vor recomanda practici utile, obținute de-a lungul experienței lor.

Participanții la acest seminar vor afla mai multe despre situația online-ului din Republica Moldova, vor învăța despre specificul audienței, despre cum să utilizeze corect instrumentele „owned media” (website, blog, social media etc.) și „paid media” (bannere, sponsorizări etc.). De asemenea, aceștia vor acumula cunoștințe noi despre analiza și eficientizarea prezenței online și vor avea ocazia să adreseze întrebări trainerilor experimentați.

Seminarul „Online Marketing Moldova” vine să dezvăluie cele mai importante lucruri pe care trebuie să le cunoaștem când este vorba de marketing-ul online, reieșind din situația actuală în Republica Moldova. Un seminar care asigură cunoștințe calitative și practici utile din experiența specialiștilor, pentru creșterea eficienței marketingului în compania dumneavoastră

Pentru mai multe informații și înscriere, accesați site-ul Evenda.

Rectificare: CSJ nu a respins recursul BNM, ci o cerere a 2 acționari MAIB de strămutare a procesului la o altă instanță

0

Banca Națională a Moldovei a emis un comunicat în care precizează unele informații publicate recent referitor la recursul BNM împotriva deciziei Judecătoriei sectorului Buiucani.

Astfel BNM atenționează că:

 „Curtea Supremă de Justiție nu a respins recursul BNM împotriva deciziei Judecătoriei sectorului Buiucani în dosarul privind acționarii noi ai MAIB.

CSJ a respins cererile a doi acționari MAIB de strămutare a recursului BNM spre examinare la o altă instanță de judecată, restituind recursul spre examinarea Curții de Apel Chișinău.

Pentru claritate, Banca Națională readuce în atenția publicului ca anterior a declarat un recurs la Curtea de Apel Chișinău asupra încheierii Judecătoriei sectorului Buiucani din 12 iunie 2013, prin care aceasta a interzis BNM să emită orice decizii în privința acționarilor noi ai MAIB, inclusiv să le suspende dreptul de vot.”

bancamea.md își cere scuze pentru incomoditățile create prin publicarea respectivei informații.

Comisia Europeană va propune limitarea comisioanelor interbancare la tranzacțiile prin carduri la 0,2% și 0,3%

Comisia Europeană (CE) va propune limitarea comisioanelor interbancare pe care băncile şi furnizorii de servicii de plată le pot percepe retailerilor la tranzacţiile prin carduri la 0,2% şi 0,3%, potrivit unui document preliminar al executivului comunitar, obţinut de Bloomberg.

Executivul comunitar vrea să plafoneze comisioanele plătite de retaileri la tranzacţiile prin carduri la 0,2% pentru cardurile de debit şi la 0,3% pentru cele de credit, arată documentul obţinut de Bloomberg. Limitele se vor aplica iniţial tranzacţiilor transfrontaliere, urmând să fie extinse şi la pieţele interne după doi ani, anunță Mediafax.

Retailerii se opun de mult timp costurilor suplimentare asociate acceptării plăţilor prin carduri de credit şi debit. Spre deosebire de cecuri, băncile percep comisioane, numite interbancare, pentru procesarea plăţilor prin card. Nivelurile acestora sunt stabilite de MasterCard şi VISA, cei mai importanţi operatori de reţele de plată prin card, iar banii sunt transferaţi băncilor.

Comisioanele interbancare sunt plăţile realizate între băncile acceptante şi băncile emitente pentru tranzacţiile care presupun utilizarea cardurilor de plată. În cazul tranzacţiilor la POS, comisionul interbancar este plătit de banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) către banca emitentă a cardului şi este suportat de către comerciant şi, indirect, de către consumatori.

„Comisioanele restricţionează concurenţa, întrucât cresc costul acceptării plăţilor prin card de către bănci, fără să aducă beneficii consumatorilor. Se ajunge astfel la preţuri finale mai mari pentru bunuri şi servicii”, se arată în proiectul Comisiei.

Propunerea urmează să fie făcută publică săptămâna următoare şi va necesita aprobarea guvernelor statelor membre şi a Parlamentului European pentru a intra în vigoare.

Reprezentanţi ai VISA Europa, MasterCard şi comisarului UE pentru servicii financiare, Michel Barnier, au refuzat să comenteze. VISA Europa, operatorul celei mai mari reţele de plată prin card din Europa, a propus o înţelegere amiabilă a unui caz similar analizat de CE.

Autorităţile de reglementare din UE au pornit mai multe acţiuni în ultimul deceniu vizând cărţile de credit şi comisioanele, avertizând că modul în care acestea sunt convenite colectiv este anticoncurenţial. Autorităţile europene au început în acest an o investigaţie vizând comisioanele percepute de MasterCard la plăţile prin card în afara ţării unde acest a fost emis, de exemplu în cazul cumpărăturilor făcute de turişti care călătoresc dintr-un stat comunitar în altul. Compania a contestat deja la Curtea Europeană de Justiţie verdictul dintr-o altă investigaţie privind plăţile transfrontaliere prin card.

Pe lângă creşterea preţurilor la bunuri şi servicii, comisioanele actuale îngreunează şi intrarea pe piaţă a altor opţiuni de plată prin card şi limitează inovaţiile în domenii precum plăţile prin dispozitive mobile, se arată în proiectul CE.

Ratele de 0,2% şi 0,3% din documentul Comisiei se bazează pe niveluri propuse de VISA şi MasterCard în timpul investigaţiilor antitrust şi acceptate de autorităţile din domeniul concurenţei. Reglementarea va acoperi comisioanele interbancare pentru „toate cardurile folosite la scară largă de consumatori”.

De asemenea, planurile Comisiei prevăd şi relaxarea actualelor reguli care cer retailerilor să accepte toate cardurile emise de un furnizor de servicii de plată, precum MasterCard sau VISA, precum şi drepturi pentru comercianţi să-i îndrepte pe clienţi către „instrumente de plată mai eficiente”. Furnizorii de carduri va trebui să ofere mai multe informaţii privind comisioanele şi să permită retailerilor să transmită aceste date clienţilor.

În România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).

Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul BNM împotriva deciziei Judecătoriei Buiucani în dosarul MAIB

0

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) a respins miercuri recursul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) împotriva deciziei Judecătoriei sectorului Buiucani în dosarul privind acţionarii noi ai Мoldova Аgroindbank (MAIB), anunță TV7.md.

Şefa cancelariei CSJ, Marina Şişcovschi, a comunicat că recursul „a fost restituit Curţii de Apel Chişinău (CCA), urmând să fie examinat în mod prioritar în următoarele cinci zile”.

Din motivarea deciziei CSJ rezultă că restituirea este condiţionată de faptul că potrivit articolului 43 alineatul 4 din Codul de Procedură Civilă, decizia CSJ, ca instanţă superioară de drept comun, este definitivă şi irevocabilă.

Decizia a fost luată de un colegiu compus din trei judecători: Svetlana Filincova, Galina Stratulat şi Iurie Bejenaru.

BNM a atacat decizia Judecătoriei sectorului Buiucani care i-a interzis să întreprindă orice acţiuni în privinţa acţionarilor noi ai MAIB cu înregistrare în Marea Britanie, Letonia şi Cipru.

Consiliul de Administraţie al BNM încă pe 27 iunie a emis o decizie prin care a declarat „concertate” acţiunile celor cinci companii care au achiziţionat în total 17,2% dintre acţiunile băncii. Conform legislaţiei regulatorul pieţei le va cere acestor acţionari dreptul de deţinere a „cotei considerabile”, în caz contrar pachetul urmează să fie comercializat altor investitori.

Universalbank anunță achitarea unei noi tranșe a depozitelor persoanelor fizice

0

Universalbank, aflată în proces de lichidare, anunță plata unei noi tranșe a depozitelor persoanelor fizice. Banca va efectua plăți începând cu vineri, 19 iulie 2013, în mărime de 70% din soldul rămas după efectuarea plăților anterioare.

Vedeți în continuare comunicatul lichidatorului.

„Banca Comercială “Universalbank” S.A. in lichidare continuă achitarea conform Listei de creanțe validată de către lichidatorul B.C. „Universalbank” S.A. în lichidare, a clasei de creanțe – depozitele personale (fizice) conform art. 38(11) alin (3) lit. b) din Legea instituțiilor financiare.

Astfel, începând cu 19 iulie 2013 se anunță achitarea unei noi tranșe a depozitelor personale (fizice) în mărime de 70,0 (șaptezeci) la sută din soldul rămas după efectuarea plăților anterioare.

Pentru ridicarea mijloacelor, deponenții persoane fizice sau persoanele împuternicite ale acestora în conformitate cu prevederile legislației în vigoare urmează să se adreseze cu o cerere către lichidatorul B.C. „Universalbank” S.A. în lichidare la oficiul băncii pe adresa: mun. Chișinău, str. A.Șciusev, 34, et. 2, în zilele de luni-vineri, între orele 09:00 – 13:00.

Sumele rămase ale depozitelor personale (fizice) urmează a fi achitate de B.C. „Universalbank” S.A. în lichidare pe măsura acumulării mijloacelor bănești din valorificarea activelor băncii, fapt despre care B.C. „Universalbank” S.A. în lichidare va informa suplimentar deponenții persoane fizice.”

3175 de bancheri din UE au câștigat în 2011 cel puțin 1.000.000 de euro. Vezi clasamentul pe țări.

România a avut în 2010 un singur angajat din sistemul financiar care să câştige un milion de euro sau mai mult, iar în 2011 niciunul, potrivit unui studiu publicat în premieră de Autoritatea Bancară Europeană privind remuneraţiile din sistemul financiar European care arată că marea majoritate a bancherilor bine plătiţi, peste două treimi, sunt concentraţi în Marea Britanie. Cele mai grase plăţi le primesc cei din Spania.

Singurul bancher „milionar“ român din 2010 a fost remunerat cu 1,184 milioane de euro. În 2011 Polonia a avut 4 astfel de angajaţi în sistemul financiar faţă de 2 în anul anterior, iar Ungaria – 8.

La nivelul Europei 3.175 de angajaţi din sistemul financiar au fost remuneraţi în 2011 cu cel puţin un milion de euro, semn că deşi a fost brutală pentru economiile europene, criza financiară nu i-a afectat prea tare pe bancheri, scrie Ziarul Financiar cu referire la The Wall Street Journal.

În 2010 numărul era de 3.435. Deşi suma totală plătită în 2011 a fost mai mică decât în 2010 şi nu ajunge la nivelurile din SUA, aceasta arată că băncile euro­pene au continuat să acorde remuneraţii grase chiar dacă Uniunea Europeană se lupta cu criza, iar Bruxelles-ul a introdus reguli mai stricte privind plăţile.

Unii dintre bancheri bine plătiţi lucrează în ţări precum Spania şi Irlanda, în care băncile au adus economiile în pragul falimentului. Spre exemplu, Spania, unde şomajul face ravagii, a avut 125 de bancheri bine plătiţi, care în medie au primit 2,4 milioane de euro fiecare. În Anglia remuneraţia medie este de „doar” 1,4 milioane euro.

În clasamentul ţărilor în funcţie de numărul bancherilor cu remuneraţii de 7 cifre Marii Britanii îi urmează de foarte departe Germania, cu 170 de angajaţi, iar Franţa este pe locul trei (162 de angajaţi). Statele din zona euro salvate prin programe de bailout aveau încă angajaţi în sistemul financiar cu remuneraţii de şapte cifre. Cipru a avut 4 astfel de bancheri, cu plăţi medii de 1,6 milioane euro. Grecia a avut 2, cu o medie de 2 milioane de euro. În Irlanda 21 de bancheri au primit în medie 1,4 milioane euro fiecare, iar 11 bancheri portughezi au câştigat în medie 1,6 milioane euro.

În 8 ţări din UE – România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta şi Slovacia – nici un bancher nu a câştigat în 2011 cel puţin un milion de euro.

Datele arată că în unele ţări limitarea bonusurilor se va dovedi dificilă. În Marea Britanie, spre exemplu, plăţile variabile au fost de 3,5 ori mai mari decât cele fixe, iar în Germania de trei ori mai mari.

Raportul Autorităţii Bancare Euro­pene va deveni periodic, iar date mai detaliate vor fi publicate la sfârşitul anului.

Rezultatele din Marea Britanie, unde elita bancară a primit salarii de 784,5 milioane euro şi bonusuri de 2,7 miliarde euro, nu sunt o surpriză deoarece aici este concentrată o mare parte din industria financiară europeană. În Marea Britanie au sucursale cele mai mari bănci din lume.

Clasamentul țărilor în funcție de numărul bancherilor plătiți cu 1.000.000 de euro sau mai mult:

Nr.

Țara

Nr. de bancheri

Remunerația medie (EURO)

1

Marea Britanie

2436

1.437.797

2

Germania

170

1.835.296

3

Franta

162

1.587.182

4

Spania

125

2.439.546

5

Italia

96

1.646.406

6

Olanda

36

1.478.396

7

Danemarca

33

1.473.005

8

Irlanda

21

1.383.910

9

Norvegia

19

1.087.947

10

Suedia

15

1.450.870

11

Portugalia

11

1.607.021

12

Luxemburg

10

1.662.819

13

Austria

10

1.873.482

14

Ungaria

8

1.471.250

15

Belgia

8

1.444.250

16

Cipru

4

1.595.127

17

Polonia

4

1.548.014

18

Finlanda

3

1.100.000

19

Grecia

2

2.044.000

20

Slovacia

2

1.810.000

BEM convoacă o nouă Adunare generală a acționarilor pentru a vota majorarea capitalului social

0

În urma adunării Generale Extraordinare a acționarilor a Băncii de Economii, ce avut loc în data de 12 iulie 2013, instituția financiară va avea o nouă componență a Consiliului Băncii, comunică site-ul oficial al băncii.

La adunare acționarii au votat unanim pentru încetarea înainte de termen a membrilor Consiliului și au votat noua componență.

Astfel, din Consiliul de Administrare al Băncii de Economii fac parte: Hâncu Mihail, Besarab Svitlana, Covaci Mariana, Matveeva Elena și Voronin Angela.

De asemenea, pagina oficială a Băncii de Economii comunică despre fatul că Consiliul băncii a luat decizia de a convoca o nouă Adunare Generală Extraordinară a acționarilor în data de 02 august 2013.

Ordinea de zi prevede un singur punct – majorarea capitalului social al băncii prin efectuarea emisiunii suplimentare închise de acțiuni.

Dorin Drăguțanu: Actualitatea noțiunii de „credite scumpe” în Moldova scade

0

Într-un interviu acordat agenţiei „Infotag”, citat de noi.md, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, a spus că atunci cînd acordă credite, băncile mereu iau în calcul riscurile care pot surveni la rambursarea împrumuturilor de către clienţi.

„Şi dacă banca ştie că nu poate ridica şi comercializa gajul pe parcursul a doi-trei ani, acest fapt, fireşte, sporeşte gradul de risc. Or, timpul înseamnă bani. Şi deseori se poate întâmpla ca gajul în trei ani să nu fie în măsură să acopere toate pierderile la credit, iar acestea trebuie acoperite, în caz contrar vor fi pierdere”, a precizat șeful BNM.

Guvernatorul BNM a relevat faptul că deseori băncile acoperă riscurile printr-o dobândă mai mare, pe de o parte, şi prin rigori mai dure faţă de procedura de acordare a creditelor, pe de altă parte.

„Astfel, cu cît mai uşoară va fi desfăşurarea businessului în ţară, cu atât mai rapid şi mai uşor de obţinut vor fi creditele la bănci. Această problemă ţine nu doar de sistemul bancar, dar şi de întreaga economie”, a declarat Drăguşanu, adăugând că pînă şi ţările bine dezvoltate întîmpină o problemă similară în condiţii de criză financiară. Potrivit lui, în ţările Uniunii Europene, în special, în Marea Britanie, creditele au început să se scumpească. Businessul nu mai are accesul de altădată la resurse de credit ieftine; dobînzile în lire sterline au ajuns la 8-9%, iar în SUA împrumuturile pentru studenţi se oferă cu 9%.

Referindu-se la situaţia din sistemul bancar al Republicii Moldova, Drăguţanu a recunoscut faptul că problema restricţiilor în accesul la creditele bancare se pune mereu în analizele experţilor.

„Consider că actualitatea noţiunii de credite „scumpe” în Moldova scade. Băncile moldoveneşti acordă tot mai multe credite la care dobînzile au o tendinţă constantă de reducere. În urmă cu patru ani dobînzile la creditele în lei constituiau 25-26%, iar acum media pe sistem a acestora nu depăşeşte 12%”, a subliniat guvernatorul BNM.

Drăguţanu a menţionat faptul că micşorarea costului resurselor are loc într-o perioadă în care preţurile cresc aproape la tot. „Singurele care se micşorează şi scad sînt dobînzile la credite. Şi este chiar ofensator că puţini vorbesc despre aceasta”, a regretat şeful BNM, accentuînd că dacă beneficiarii doresc credite cu o dobîndă de 5%, pentru aceasta e nevoie de o inflaţie mică şi durabilă în limita de 2%.

Necesitatea și importanța afișării ratei efective a dobânzii la creditele bancare

0

Dobânda anuală efectivă a creditelor este principalul indicator de comparaţie pentru cetăţenii de rând care doresc să apeleze la un credit bancar la oricare din instituţiile financiare din țară. La moment dobânda afişată de către băncile comerciale nu este dobânda efectivă pentru că în această dobândă nu sunt incluse costurile suplimentare pe care clientul băncii le va suporta pe parcursul perioadei.

Săptămâna trecută, la inițiativa guvernului au fost adoptate câteva proiecte de legi care se referă la afișarea dobânzii efective în toate contractele de credit. Acest proiect de lege are drept scop informarea corectă a consumatorilor privind costurile finale ale unui credit și crearea unor reguli egale de joc pentru sectorul bancar și al celui nebancar în ceea ce privește creditarea și deservirea creditelor. Prin acest proiect de lege toate instituțiile de creditare nu vor avea dreptul să modifice dobânzile aferente ale creditelor sau să introducă alte costuri suplimentare, iar clienții vor avea dreptul să ramburseze anticipatul creditul fără aplicarea comisioanelor sau altor plăți suplimentare. Modificările legii privind contractele de credit vor intra în vigoare după 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial.

Băncile comerciale mereu au făcut furori şi s-au întrecut în oferte pentru creditele bancare. Fie că aţi auzit de un tip de credit la televizor, la radio, pe internet sau aţi văzut un flyer publicitar, trebuie să ştiţi că acel cost nu este costul final al creditului. Băncile comerciale oferă pentru acelaşi tip de credit, pentru aceeaşi sumă şi perioadă, dobânzi ce diferă considerabil. Spre exemplu dobânzile creditelor de consum pe piaţa bancară variază de la 11% până la 32%.

Pe lângă dobânda nominală atașată la credit, băncile comerciale percep diferite comisioane pentru oricare credit achiziţionat. Toate tipurile de comisioane diferă în dependenţă de tipul şi scopul creditului, însă principalele comisioane percepute sunt: comisionul de acordare al creditului (de la 0% la 2%), comisionul lunar/anual de administrare al creditului (de la 0.2% la 0.5%), comisionul de analiză a cererii de credit (de obicei este o sumă fixă, în mediu 200 de lei) ș.a.

Principalul motiv pentru afişarea dobânzii efective este lipsa calificării necesare a populaţiei în cazul analizei potenţialelor cheltuieli pe care le vor suporta pe toată perioada de creditare. Textele contractelor de credit nu sunt destul de explicite şi sunt complicate pentru persoanele care nu deţin cunoştinţele necesare în domeniul dat. DIn această cauză, o mare parte a clienţilor care doresc să achiziţioneze un produs bancar nu au capacitatea de a înțelege care sunt costurile reale ale produsului financiar.

Băncile comerciale știu foarte bine cum să își protejeze profiturile și deși au avut tendința să micșoreze ratele nominale ale creditelor, acestea au mărit comisioanele atașate la acest credit. Deci până la urmă dobânda efectivă a creditului a rămas neschimbată, însă creditul cu dobânda nominală mai mică a creat un impact mult mai mare asupra consumatorilor.

Un alt exemplu ce atestă necesitatea introducerii în sistemul bancar a ratei efective este că băncile comerciale au tendința să creeze oferte speciale în diferite perioade ale anului. Unele produse bancare pot fi foarte atractive având rate destul de avantajoase, însă, majoritatea ofertelor prestate de către bănci sunt doar pentru o perioadă anumită, și nu pentru întreaga maturitate. Astfel cetățenii ce nu au cunoștințele necesare pentru a analiza contractele de credit, cad în capcana băncilor cu gândul de a câștiga mai mult, plătind mai puțin. Nu intrați în capcana acestor oferte, analizați foarte detaliat toate condițiile, comparați ofertele promoționale cu ofertele obișnuite pentru a vedea dacă acele oferte sunt cu adevărat avantajoase.

Lipsa transparenţei totale în cazul creditării poate duce la cheltuieli imprevizibile, de aceea vă recomandăm să fiţi atenţi şi să citiţi toate condiţiile şi cerinţele contractului de credit. Ofiţerul de creditare nu este responsabil doar pentru oferirea creditului, dar și pentru a răspunde la oricare întrebări pe care le veţi avea pe parcursul perioadei de negociere a contractului. Insistaţi ca angajatul bancar să vă răspundă la toate întrebările şi informaţi-vă bine înainte să luaţi decizia finală. În cazul în care nu aveți posibilitatea să comunicați cu un angajat bancar pentru a afla detalii despre produsul pe care îl doriți, aveți posibilitatea de a accesa calculatoarele de credit pe site-urile băncilor comerciale unde sunt afișate dobânzile atașate la credit și toate costurile percepute prin intermediul comisioanelor.

Autor: Liviu Guțuleac