Banca centrală a Italiei desfăşoară verificări discrete la cele mai mari opt bănci din ţară, analizând portofoliile de credite ale acestora, procedură în urma căreia instituţiile financiare ar putea fi nevoite să vândă active sau să ia măsuri de recapitalizare.

Verificările vin pe fondul temerilor manifestate de autorităţi, investitori şi unii bancheri privind situaţia unor instituţii de credit din Italia şi creşterea creditelor neperformante, anunță Mediafax cu referire la Wall Street Journal (WSJ).

La începutul acestui an, Banca Italiei a cerut băncilor comerciale să-şi majoreze rezervele de capital cu aproximativ 3,4 miliarde euro pentru a acoperi posibilele pierderi generate de creditele neperformante. Decizia a fost luată în urma unei runde de verificări în rândul băncilor care a avut loc în toamna anului trecut.

Potrivit unui document al băncii centrale italiene obţinut de WSJ, autorităţile „sapă” mai adânc de această dată în portofoliile celor mai mari opt bănci comerciale şi efectuează inspecţii la sediile altor 20 de instituţii de credit.

„Pentru băncile care vor trebui să efectueze ajustări mai ample, vânzarea activelor nestrategice ar putea aduce o contribuţie”, potrivit documentului consultat de WSJ.

Alte bănci ar putea fi nevoite să-şi majoreze provizioanele constituite pentru acoperirea riscului. Unele bănci italiene încearcă să creeze soluţii proprii, negociind cu fonduri de hedging pentru vânzarea unor pachete de credite neperformante la un preţ cu mult sub valoarea nominală a creanţelor, potrivit unor surse.

Banca milaneză de investiţii Mediobanca lucrează la un proiect pilot care ar viza combinarea portofoliilor de credite neperformante de la mai multe instituţii financiare şi vânzarea pachetului către investitorii aflaţi în căutare de active la preţ redus, au declarat surse bancare pentru WSJ.

Economia italiană este în contracţie de doi ani, astfel că tot mai multe firme şi persoane rămân în urmă cu ratele la bancă sau intră în incapacitate de plată. Creditele neperformante sunt în creştere în Italia de doi ani şi trei luni, totalizând 249 miliarde euro la sfârşitul lunii martie, ceea ce reprezintă 14,2% din soldul total al creditelor din sistem, potrivit datelor Băncii Italiei. La sfârşitul anului 2010, creditele neperformante aveau o valoare de 157 miliarde euro, sau 8,9% din sold.

Oficialităţile şi unii bancheri anticipează ca situaţia să continue să se agraveze până anul viitor, chiar dacă economia italiană se va stabiliza în a doua jumătate a acestui an.

Băncile italiene au trecut cu bine peste prima fază a crizei financiare globale deoarece economia locală nu a trecut prin prăbuşirea unui balon speculativ pe piaţa imobiliară, aşa cum s-a întâmplat în ţări precum SUA, Spania sau Irlanda. Totodată, băncile italiene au mers pe un model de business mai conservator, neavând în portofolii produse financiare „exotice” în perioada crizei mondiale.

Guvernul italian, cu un deficit bugetar ridicat şi o datorie publică uriaşă, nu a fost nevoit, astfel, să intervină cu bani publici pentru salvarea băncilor.

Valul de credite neperformante apărut în ultimii doi ani în Italia provine în mare măsură din zona întreprinderilor mici şi mijlocii din construcţii, imobiliare şi alte sectoare care au ca arie de activitate economia internă.

Banca Italiei încearcă să dea asigurări investitorilor că problema este sub control.

„Nu negăm dificultăţile generate de contextul macroeconomic. Suntem conştienţi de temerile investitorilor străini, însă luăm măsuri pentru a reduce gradul de îngrijorare”, a declarat pentru WSJ directorul general adjunct al Băncii Italiei, Fabio Panetta.

Banca centrală a cerut în mai multe rânduri, în mod public, ca băncile comerciale să-şi reducă cheltuielile, inclusiv în ceea ce priveşte remuneraţia directorilor executivi, şi să-şi consolideze rezervele de capital.

Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, va modifica legislaţia în Parlament chiar din toamnă pentru a elimina creditele în valută folosite pentru achiziţia de locuinţe cu sau fără un acord cu băncile, a avertizat şeful parlamentarilor Fidesz, Antal Rogan. De ce o atitudine atât de dură cu băncile? Poate pentru că băncile, şi nu cererea, au insistat ca împrumuturile să fie luate în valută, sau pentru că aceste credite au umflat artificial economia fără a crea o creştere corespunzătoare a capacităţii de producţie pe care să se pună bazele economiei viitoare.

După căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, controlul în sectoarele bancare din regiune a fost preluat de bănci străine, majoritatea din Europa de Vest. Fluxurile de bani canalizate astfel de Occident prin bănci au căpătat forma creditelor sau împrumuturilor ipotecare, de obicei denominate în monedă străină – euro, franci elveţieni – ceea ce a „îngrăşat“ consumul şi preţurile locuinţelor şi terenurilor, scrie Ziarul Financiar cu referire la centralbanking.com.

Rezultatul este că intrările masive de capital au produs un boom imobiliar şi economic care se autoîntreţinea. Însă, spre deosebire de investiţiile directe străine, intrările de capital prin intermediul băncilor nu au contribuit la majorarea capitalului productiv, în condiţiile în care finanţarea străină a fost canalizată mai mult spre sectorul imobiliar. Fluxurile au dus totuşi la creşterea datoriei externe şi au provocat dependenţă de finanţarea din străi­nătate. Consecinţa este că economiile s-au îndatorat, dar nu şi-au majorat potenţialul productiv necesar plăţii datoriilor şi finanţării viitoare.

Creditarea în valută a contribuit semnificativ la „umflarea“ intrărilor de capital şi la creşterea creditului în Europa Centrală şi de Est. În ţări precum România, Bulgaria, Letonia şi Lituania predominante sunt împrumuturile în euro, ceea ce pare a fi o alegere normală deoarece cursurile de schimb de aici sunt legate de euro.

În schimb, în Austria, Ungaria şi Polonia rolul principal l-au avut francii elveţieni. Ponderea creditelor în valută este adesea corelată cu un raport credite/depozite ridicat, ceea ce nu este surprinzător având în vedere rolul lor în formarea fluxurilor de capital din sectorul bancar.

Riscurile creditării în monedă străină

Împrumuturile în valută prezintă o varietate de riscuri, inclusiv formarea de bule ale creditului, îndatorare ridicată şi riscuri de finanţare, dar şi impedimente pentru politica monetară. Deoarece creditarea în monedă străină are nevoie de accesarea pieţelor financiare externe, aceasta creşte inten­sitatea legăturilor financiare internaţionale, ceea ce amplifică vulnerabilitatea în faţa efectelor de con­taminare dacă riscurile se materializează. Experienţa din Europa de Est demonstrează că împrumuturile în valută se reflectă în cele din urmă în bule ale preţurilor activelor.

Din cauza diferenţelor de curs valutar, creditele în monedă străină erau mai ieftine decât cele în monedă locală. Astfel băncile au atras noi debitori, majorându-şi cota de piaţă. Strategia este profitabilă pe termen scurt şi de aceea a fost trecută cu vederea de autorităţi.

Instituţiile financiare internaţionale recunosc că împrumuturile în valută sunt percepute ca fiind o ameninţare majoră pentru stabilitatea financiară. Ştiindu-se acestea, se pune întrebarea de ce credita­rea în monedă străină este atât de răspândită. BERD argumentează că amploarea împrumuturilor acor­date de bănci, indiferent de structura acţio­nariatului, este puternic determinată de mediul macroeco­nomic.

Economiştii BERD susţin, într-un studiu publicat în 2010, că nu au găsit nicio dovadă că băncile străine insistă indiscriminatoriu pe creditele în valută din cauza accesului mai facil la finanţare în monedă străină. Băncile străine împrumută, într-ade­văr, în monedă străină mai mult sectorul corporate, însă nu şi clienţilor de retail.

În Bulgaria, băncile „au forţat“ creditarea în euro

Dar un studiu al Centre for Economic Policy Research, bazat pe date din sistemul bancar bulgar, a găsit „dovezi puternice“ că băncile forţează pentru creditarea în euro. La o bancă specializată pe credite de retail, al cărei nume nu este dat, o treime din numărul împrumuturilor în valută au fost cerute de firme în moneda locală.

Studiul are importanţă deoarece clienţii de retail sunt cei mai implicaţi în creditarea în monedă străină. Analiza a găsit, de asemenea, că banca e ezitantă în a acorda finanţare în sume considerabile şi pe termen lung în leva. Băncile din Europa de Est par nerăbdătoare să potrivească valuta în care le sunt structurate activele cu valuta în care este denominată datoria clientului.

În Ungaria, ministrul economiei, Mihály Varga, a declarat pentru Portfolio.hu că guvernul vrea ca împrumuturile în valută să dispară de pe piaţă, dar a subliniat că, spre deosebire de celelalte măsuri care au afectat sectorul financiar, de această dată vor fi consultări cu băncile. Cabinetul „nu va lua decizii printr-o intervenţie bruscă, ci lasă timp tuturor să-şi exprime punctele de vedere“, a spus Varga.

În acest context, remarcile lui Rogan par să trimită un mesaj cu totul diferit. Rogan a notat că ar fi „fericit dacă guvernul ar ajunge la un acord cu băncile în negocieri“, dar ei sunt pregătiţi să ia măsuri importante în parlament la toamnă, „cu sau fără un acord“. Guvernul ungar tratează de obicei foarte tranşant problemele cu băncile, pe care premierul Viktor Orban le învinovăţeşte că nu sprijină activ economia, şi prin urmare poziţia indicată de Rogan va fi, probabil, cea care se va impune.

În Ungaria multe bănci au proprietari străini, precum grupurile Erste şi Raiffeisen din Austria, Intesa Sanpaolo şi UniCredit din Italia şi Bayerische Landesbank din Germania.

Solvacia este una din cele mai de succes piețe ale utlizării plăților contactless, conform Visa Europe. Slovacia a introdus plățile contactless în 2010, astăzi mai mult de 1.400.000 de carduri sunt contactless, ceea ce constituie 60% din toate cardurile Visa in circulație și o cotă de 44% din piață.

Din momentul în care Tatra banka a introdus cardurile contactless, interesul față de astfel de plăți a crescut în proporții geometrice. Slovacii fac mai mult de 1.000.000 de tranzacții contactless pe lună, fapt ce este o consecință a faptului că Slovacia are cea mai mare penetrare a cardurilor contactless (numărul de carduri contactless per locuitor) și poziția a doua în Europa la penetrarea terminalelor contactless.

Pentru comparație: cetățenii întregii Uniuni Europene au făcut împreună 25.000.000 tranzacții în mai 2013. Luând în calcul populația Slovaciei, este evident că slovacii utlizează cu mare plăcere cardurile contactless.

Tatra banka este lider la numărul de carduri contactless emise – 627.000 de unități din totalul de 1.430.000 emise timp de 3 ani.

Utilizarea activă a cardurilor contactless a fost posibilă datorită numărului mare de terminale care acceptă astfel de plăți – 8900 de terminale contactless în întreaga țară. Doar clienții Tatra banka au efectuat plăți contactless în valoare de 3,3 milioane euro în 2011, și 16,5 milioane euro (2012).

În 2012 Tatra banka a devenit prima bancă din Uniunea Europeană care a introdus plățile contactless prin intermediul iPhone-ului.

“Slovacia este o țară foarte interesantă pentru Visa Europe, cu 10% din totalul plăților contactless, aceasta este o piață care într-adevăr a explodat” anunță Sandra Alzetta, Visa Europe Senior Vice President, Mobile Business Unit.

În România cardurile contactless reprezintă mai puțin de 1% din totalul cardurilor aflate în circulație, ceea ce reprezintă mai puțin de 150.000 unități emise de 5 bănci (BRD, BCR, Citibank, Credit Europe și ING). În Republica Moldova nici-o bancă comercială nu a început emiterea cardurilor de tip contactless.

Material tradus și adaptat de pe nocash.info.ro

Băncile spaniole Bankia, Sabadell şi Bankinter au raportat profituri record în primul semestru din 2013 deoarece câştigurile din tranzacţionare şi deprecierile de active imobiliare mai scăzute au ajutat la o redresare parţială după perioada dificilă din 2012, scrie capital.ro cu referire la Reuters.

Anul trecut, profitul băncilor spaniole a fost afectat de pierderile masive cauzate de deprecierea valorii activelor imobiliare şi a recesiunii profunde care a dus la creşterea creditelor neperformante. În 2012, Bankia a înregistrat pierderi de 19,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată de o bancă.

În primul semestru din 2013, Bankia a înregistrat un profit de 200 milioane de euro, în timp ce analiştii se aşteptau la 246 milioane de euro. Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 36%, la 1,1 miliarde de euro.  

Sabadell a constituit provizioane de încă 321 milioane de euro pentru creditele neperformante, conform cerinţelor impuse de Banca Centrală a Spaniei (foto). Sabadell a înregistrat în primele şase luni din acest an un profit net de 123 milioane de euro datorită majorării câştigurilor din tranzacţionare, depăşind estimările analiştilor.

Recent, Banca Centrală a Spaniei le-a cerut instituţiilor de creditare să reclasifice mai multe din împrumuturile lor de refinanţare în credite neperformante.

Profitul net al Bankinter în primul semestru din 2013 a fost de 102 milioane de euro.

Anul trecut, Comisia Europeană a aprobat planurile de restructurare ale celor patru bănci spaniole naţionalizate. În schimbul ajutoarelor de 37 miliarde de euro, băncile spaniole naţionalizate vor trebui să-şi reducă bilanţurile cu peste 60% în următorii cinci ani, să elimine mai multe mii de locuri de muncă şi să-şi reorienteze activităţile.

În luna iunie 2012, ţările din zona euro au fost de acord să acorde Spaniei un împrumut de 100 miliarde de euro pentru sprijinirea sectorului bancar.

Vă prezentăm un reportaj foto al vizitei finparty.ru la banca rusească “Bank Sankt Petersburg”. Recent banca s-a mutat la “casă nouă”, în propria clădire cu 21 de etaje.

În această clădire lucrează aproximativ 2.000 de angajați ai băncii. Înainte banca era împrăștiată prin tot orașul – conducerea avea un sediu, deservirea clienților în altă parte etc., ceea ce îngreuna comunicarea în cadrul instituției.

Banca Sankt Petersburg se află în top 30 cele mai mari bănci din Rusia. La moment aceasta deservește mai mult de 1.200.000 de persoane fizice și peste 41.000 de companii.

Excursia începe cu etajul 21, unde își are birourile conducerea băncii. Aici este puțină lume și neobișnuit de liniștit.

Vedeți în continuarea clădirea băncii și priveliștea minuantă care se arată de la cel mai de sus etaj.

Din 2007 în cadrul băncii activează direcția „Operațiuni pe piețele financiare”. Această direcție este situată la etajul al 14-lea, aici lucrează mai mult de 30 de persoane.

La etajul 3 al clădirii este situată direcția Private Banking. Aici de asemenea este pustiu, la fel ca la etajul 21 unde se află conducerea băncii. Pentru a putea beneficia de serviciile Private Banking există un prag de 1.000.000 de dolari.

“Nu poți deveni clientul nostru doar dacă dispui de suma respectivă. Atunci când facem cunoștință cu potențialul client, evaluăm potențialul investițional al VIP clientului și găsim interese comune de interacționare. Noi promovăm ideea unui club închis, la care trebuie să bați la ușă”, spune Mihail Gorba, conducătorul direcției de Private Banking.