3.600 de angajaţi vor pleca din sectorul bancar al Greciei, în urma acceptării schemei de plecări voluntare, până la sfârşitul acestui an, după ce instituţiile de creditare au decis reducerea salariilor, scrie economica.net cu referire la publicaţia elenă „Naftemporiki”.

De exemplu, Eurobank negociază cu Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) un program de plecări voluntare pentru aproximativ 700 de angajaţi. În noiembrie, National Bank of Greece speră să aplice acelaşi program pentru 2.000 de persoane, în timp ce Alpha Bank şi Attica Bank vor să renunţe la 800 şi, respectiv, 100 de angajaţi.

Deja 2.182 de angajaţi ai Piraeus Bank şi 615 de la Hellenic Post Bank au fost încorporaţi în schema de plecări voluntare,

Într-o recentă analiză a sistemului bancar elen realizată de publicaţia „Kathimerini” se arată că procesul de restructurare a sectorului bancar elen va duce la o reducere de peste 20% a numărului de angajaţi şi de 30% a numărului de filiale, până în 2017.

În medie, în fiecare zi lucrătoare o filială îşi suspendă definitiv operaţiunile, obiectivul băncilor este de a-şi reduce reţeaua de sucursale în Grecia cu 800 până la 1.000 de unităţi până în 2017.

La sfârşitul lui 2012, reţeaua combinată a băncilor din Grecia se ridica la 3.350 de filiale. După finalizarea restructurării, vor exista între 2.350 şi 2.500 de unităţi, o reducere de 25-30%. La sfârşitul primului trimestru din 2013, Piraeus avea cea mai mare reţea, de 1.300 de unităţi, urmată de Alpha, cu 730 de filiale, Eurobank cu 630 de sucursale şi National Bank of Greece, cu 500 de unităţi. Numărul de angajaţi din cele patru mari bănci de importanţă sistemică va fi redus cu peste 20%, de la aproximativ 43.000 de persoane în prezent.

Luna trecută, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings estima că eforturile celor patru bănci de importanţă sistemică din Grecia de a-şi restructura activitatea şi de a integra recentele achiziţii bancare ar putea duce la reduceri de costuri şi ar putea sprijini profiturile şi capitalul. Totuşi, agenţia avertizează că rămân riscuri dacă se prelungeşte şi se adânceşte recesiunea în Grecia, iar planificatele reduceri de costuri nu se materializează.

Fitch se aşteaptă ca economiile realizate în primul semestru din acest an prin restructurare şi integrare să ducă la o eficienţă mai sporită. Din semestrul doi din 2012, Piraeus a fost cea mai activă în achiziţii bancare, obţinând active totale de 95 miliarde de euro şi o poziţie de lider în Grecia, cu o cotă de piaţă de piaţă la împrumuturi şi depozite de aproximativ 30%. De asemenea, Alpha a achiziţionat Emporiki Bank, iar Eurobank a cumpărat New Hellenic Postbank şi New Proton Bank, cele două bănci având active totale de 74 miliarde de euro şi, respectiv, 82 miliarde de euro, la sfârşit lunii iunie 2013.

National Bank of Greece (NBG), cea mai mare bancă elenă după active (110 miliarde de euro), a fost mai puţin activă în consolidarea internă, dar a beneficiat de operaţiunile profitabile ale subsidiarei din Turcia.

În ciuda climatului dificil din Grecia, profitabilitatea celor patru bănci de importanţă sistemică s-a îmbunătăţit în primul semestru din acest an, beneficiind de costurile de finanţare mai scăzute şi de scăderea creditelor neperformante. Reducerile de costuri în urma recentelor achiziţii, împreună cu o scădere suplimentară a costurilor de finanţare şi o încetinire a deteriorării calităţii activelor, ar putea îmbunătăţi profitabilitatea băncilor pe plan intern în 2013 şi 2014, apreciază Fitch.

Oficialii Băncii Centrale Europene intenţionează să supervizeze 124 de bănci importante din zona euro, conform unei liste obţinute de Bloomberg, scrie economica.net.

Cele mai multe bănci sunt din Germania (24), inclusiv Deutsche Bank AG, Commerzbank AG şi Bayerische Landesbank. Urmează Spania, cu 16 bănci, Italia, cu 15 bănci, Franţa, cu 13 bănci, şi Olanda, cu 7 bănci.

Ca un prim pas înainte către o integrare mai strânsă a sistemului bancar din zona euro, BCE va începe de anul viitor supervizarea instituţiilor de creditare din regiune. În prezent, se lucrează la un organism unic de rezoluţie bancară care se va ocupa de închiderea băncilor cu probleme.

Lista BCE include instituţii de creditare care, la sfârşitul lui 2012, aveau active de peste 30 miliarde de euro (41 miliarde de dolari), reprezentând 20% din PIB-ul ţărilor lor.

Sunt incluse automat în lista cu băncile supervizate de BCE primele 3 cele mai mari bănci din fiecare stat membru al zonei euro, deşi în unele cazuri ele sunt subsidiare al băncilor deja prezente pe listă. De asemenea, sunt incluse instituţiile de creditare care au primit sau au solicitat asistenţă financiară.

Toate celelalte state membre ale zonei euro au între 3 şi 6 bănci pe listă, cu excepţia Maltei şi Sloveniei. Principalele trei bănci slovace sunt deţinute de creditori care sunt deja pe listă, aşa cum este şi cazul unei bănci din Malta.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, Mecanismul Unic de Rezoluţie pentru Uniunea Bancară va avea un nou board, format din reprezentaţii Băncii Central Europene, Comisiei Europene şi ai autorităţilor naţionale competente (şi anume cele ale statelor în care se află sediul central al băncii, precum şi sucursale şi/sau filiale ale acesteia). Acest organism va decide ce bănci vor fi salvate sau închise. Dacă statele membre sunt de acord, Mecanismul Unic de Rezoluţie pentru Uniunea Bancară va deveni operaţional în 2015.

Comisia Europeană a modificat regulile în materie de ajutoare de stat pentru bănci, astfel că, înainte ca băncile să poată solicita o finanţare publică, acţionarii şi creditorii subordonaţi vor fi primii care vor trebui să contribuie.

Piaţa bancară din România se va restructura şi în următorii 2 sau 3 ani vor rămâne doar 15 bănci, din care 5 – 6 universale, plus o altă categorie de bănci mai mici, dar specializate pe anumite nişe, a declarat directorul general al Băncii Carpatica (BCC), Johan Gabriels, scrie capital.ro.

„Sistemul bancar românesc este într-un proces de restructurare care va continua şi în anii următori. Dintre cele peste 40 de bănci prezente pe piaţa românească, la finele acestui proces probabil că vom regăsi doar 15 bănci, 5 – 6 bănci mari, universale, şi o categorie de bănci mai mici, specializate”, a spus Johan Gabriels.

Şeful BCC a declarat că atunci când a venit în România, în 2009, toată lumea îi spunea că piaţa românească nu poate susţine 40 de bănci şi că în 2-3 ani vom vedea o reducere a numărului acestora până la 5-10. Cu toate acestea, suntem la 4 ani distanţa şi încă avem peste 40 de bănci prezente în piaţă.

„Situaţia s-a schimbat destul de mult. Acum unele bănci sunt forţate să iasă de pe piaţa locală în următorii ani pentru a respecta promisiunile făcute de centralele acestor bănci faţă de UE, FMI, BM sau guvernele locale” a spus Johan Gabriels.

Directorul general al BCC crede că aceste promisiuni nu vor dispărea şi vor accelera procesul de restructurare al sectorului bancar.

„Cred că avem trei stadii aici. În prima faza majoritatea băncilor care s-au decis să plece din România au crezut că deţin o afacere solidă pe care o vor vinde în profit, peste valoarea contabilă. Doi sau trei ani mai târziu aceste bănci au realizat că au supraestimat situaţia deoarece existau prea multe bănci de vânzare şi prea puţini cumpărători pentru nivelul de preţ cerut. În schimb, dacă băncile respective ar fi acceptat să-şi vândă operaţiunile cu un discount de 10-30%, majoritatea lor ar fi fost deja restructurate. Etapa aceasta a fost una de aroganţă”, a explicat Johan Gabriels.

În faza a doua, din 2011, realizând că nu găsesc niciun cumpărător pentru ceea ce doresc să vândă, băncile s-au răzgândit şi s-au decis să-şi vândă afacerea bucată cu bucată. Mai întâi au închis unele sucursale, apoi au redus numărul de angajaţi pentru ca la final să încerce să-şi vândă portofoliile. În opinia lui Gabriels, problema era ca acum numărul de cumpărători potenţiali pentru portofoliile băncilor care îşi doreau ieşirea de pe piaţă s-a redus faţă de cei interesaţi să cumpere integral o bancă. Un astfel de cumpărător potenţial trebuia să opereze deja pe piaţa locală şi mai era necesar să fie unul dintre principalii jucători pentru a putea realiza integrarea portofoliilor şi, în acelaşi timp, să rămână profitabil.

În cea de-a treia fază se poate să vedem unele bănci, care sunt nevoite să părăsească piaţa românească şi care nu au reuşit să-şi vândă operaţiunile sau portofoliile, depunându-şi licenţa la Banca Naţională pentru a respecta termenele agreate cu UE, FMI, BM sau CE.

„Vorbim despre bănci cu originea în ţări precum Grecia, Portugalia, Cipru sau Spania. Nu contează performanţa financiară sau dimensiunea bilanţului, ci faptul că România nu reprezintă o piaţă ţintă pentru aceste bănci” a mai spus Gabriels.

În schimb, pentru băncile româneşti, România este piaţa principală şi acestea au locul lor în sistemul bancar românesc. Referindu-se la cele 5-6 bănci mari, universale, ce vor rămâne la finele procesului de restructurare, Gabriels consideră că, pentru a fi profitabile, acestea ar trebui să aibă o cotă de piaţă de 7-10%. Băncile specializate pot fi chiar mai profitabile pe o anumită nişă decât băncile mari. Pentru aceste bănci flexibilitatea este mai importantă pentru a putea beneficia de pe urma oportunităţilor din piaţă aşa că a avea un bilanţ mai mare sau mai multe active nu este întotdeauna în avantajul acestora.

„Mă aştept ca în următorii ani volumul total de credite să se menţină stabil la nivelul sistemului bancar românesc, dar dacă ne concentrăm atenţia asupra volumelor de credite ale anumitor bănci vom observa deplasarea expunerilor dinspre băncile care doresc să iasă de pe piaţa locală către cele care vor rămâne”, a concluzionat Gabriels.

Banca Comercială Carpatica este o instituţie financiară cu sediul central în Sibiu, înfiinţată în 15 iulie 1999, la iniţiativa unor oameni de afaceri şi a unor reprezentanţi ai mai multor societăţi private româneşti şi străine. Capitalul băncii este majoritar românesc şi acţiunile acesteia sunt listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucureşti.

Banca Centrală a Cehiei intenţionează să introducă cerinţe suplimentare privind capitalul principalelor 4 instituţii de creditare ale ţării, dar nu va implementa toate reglementările europene privind capitalul tampon, a declarat viceguvernatorul CNB, Vladimir Tomsik, scrie economica.net cu referire la Reuters.

Uniunea Europeană a adoptat noi reglementări privind capitalul pentru a întări mijloacele de apărare ale instituţiilor de creditare, în urma crizei financiare din ultimii ani. Aceste reglementări vor fi implementate gradual de anul viitor. Normele ar urma să oblige băncile să-şi constituie rezerve echivalente de peste 8% din valoarea împrumuturilor pe care le acordă, iar autorităţile naţionale de reglementare au dreptul să ceară băncilor importante să deţină mai mult capital.

Banca Centrală a Cehiei vrea să solicite instituţiilor de creditare un capital tampon suplimentar de 2,5% imediat ce intră în vigoare noile reglementări, în timp principalele 4 bănci trebuie să pună deoparte încă 1-3% din valoarea activelor riscante, a explicat Vladimir Tomsik.

Cele mai mari bănci din Cehia sunt Ceska Sporitelna – subsidiară a băncii austriece Erste Group, CSOB – subsidiară a grupului belgian KBC, Komercni Banka – subsidiară a grupului francez Societe Generale din Franţa şi UniCredit, divizia băncii cu acelaşi nume din Italia.

Indicele mediu de adecvare a capitalului Tier în sectorul bancar ceh era de 17,3% în iunie, un nivel ridicat comparativ cu majoritatea sistemelor bancare europene.

„Vrem să menţinem actualul indice de adecvare a capitalului în sectorul bancar ceh. Nu vrem să permitem scăderea acestuia de la actualul nivel ci doar creşterea lui ulterioară„, a afirmat viceguvernatorul CNB.

Conform rezultatelor testelor de stres publicate vara aceasta de Banca Centrală a Cehiei, sectorul bancar ceh rămâne stabil şi rezistent la riscurile externe, în timp ce indicele de adecvare a capitalului ar putea scădea de la 15% la 10%, în cazul unei înrăutăţiri severe a situaţiei economice.

Unele bănci vor trebui să-şi majoreze capitalul cu 31,5 miliarde de coroane (1,64 miliarde de dolari), sau 0,8% din PIB, într-un scenariu nefavorabil, pentru a-şi majora indicele de adecvare a capitalului peste pragul de 8% stabilit de Banca Centrală a Cehiei.

Instituţia consideră că principalul risc la adresa economiei cehe în următorii doi ani îl constituie un declin semnificativ al activităţii economice, care ar putea duce la o scădere a veniturilor corporaţiilor şi companiilor. Conform rezultatelor testelor de stres, băncile, companiile de asigurări şi fondurile de pensii pot face faţă unui scenariu nefavorabil, apreciază Banca Centrală a Cehiei.

În timpul crizei financiare globale, Cehia nu a trebuit să salveze niciuna din băncile locale în condiţiile în care volumul activelor toxice a fost echivalent cu mai puţin de un procent din totalul activelor, iar depozitele au depăşit creditele. Economia cehă depinde de cererea din zona euro, unde se îndreaptă aproximativ 70% din exporturile Cehiei.

Giganții din lumea financiar-bancară au investit miliarde de dolari în clădiri care emană putere, prestigiu și creativitate, scrie Business Insider.

Emporis, unul din liderii în domeniul informației despre clădiri și proiecte în construcție a alcătuit o listă cu cele mai spectaculoase clădiri bancare. Lista poartă denumirea de “The Architecture of Money – The world’s most spectacular bank buildings”.

Începând cu clădirea Bank of America din Manhattan și continuând cu clădirea Bank of China din Hong Kong, aceste monumente ale capitalismului demonstrează că întotdeauna “banii au făcut pământul să se rotească”.

Lista elaborată de Emporis cuprinde bănci din lumea întreagă, printre care Bank of America, Bank of China, ING, Islamic Development Bank, National Bank of Dubai, Saxo Bank ș.a. Urmăriți în continuare imagini cu aceste clădiri spectaculoase.

Bank of America Tower, New York — Architects: Cook+Fox LLP Adamson Associates.

Bank of China Tower, Hong Kong — Architects: M Pei & Partners Sherman, Kung & Associates Architects Limited. 

DNB NOR Headquarters, Oslo — Architects: MVRDV.

European Investment Bank — Architects: Luxemburg. Ingenhoven

ING House, Amsterdam — Architects: Meyer en Van Schooten Architecten.

Isbank Tower, Istanbul — Architects: Swanke Hayden Connell Architects, Tekeli & Sisa.

Islamic Development Bank — Architects: Jeddah. Nikken Sekkai Ltd.

Macquarie Bank Centre, Sydney — Architects: Fitzpatrick + Partners.

National Bank of Dubai, Dubai — Architects: Vereinigte Arabische Emirate.

One Churchill Place, London — Architects: Grossbritanien.

Saxo Bank, Hellerup, Denmark — Architects: 3XN Architects.

Scotiabank Buildings, Toronto — Architects: WZMH Architects.

Sursa foto: Tectonic Photo, Johannes Kaira, ausfi Flickr, Wolfgang Bauer, Michiel van Dijk, Tunc, Zohair Alghamdi, John Bek, Michael Merola, Giacomo Spagnoli, Adam Mørk, Edvard Mahnik,