Acasă Blog Pagina 695

Rata medie a dobânzii la creditele în lei acordate persoanelor fizice a coborât până la 13,28%

0

Banca Națională a Moldovei a publicat statistica pentru luna septembrie a anului curent privind volumul creditelor acordate și ratele medii de dobândă.

Astfel, în luna septembrie persoanele fizice au beneficiat de credite (în lei) în valoare de 357 mln lei, cu 7 mln mai puțin decât în luna august (2013). În aceeași perioadă a anului precedent (septembrie 2012) suma creditelor acordate persoanelor fizice constituia 316,7 mln lei.

Rata medie a dobânzii la creditele (în lei) acordate populației a înregistrat o valoare de 13,28%, în scădere cu 0,31 p.p. față de luna precedentă (vezi graficul).

57% din volumul creditelor acordate în septembrie persoanelor fizice, reprezintă creditele de consum, care au totalizat –  205,9 mln lei. Rata medie a dobânzii la creditele de consum a constituit 13,13%, cu 0,2 p.p. mai mică decât în luna precedentă.

De asemenea, populația a beneficiat de credite pentru imobil, per total s-au acordat 62,8 mln lei. Rata medie a dobânzii la creditele imobiliare a urcat până la 10,68% (vezi graficul).

Totodată populația s-a împrumutat și în valută. Creditele acordate în valută (recalculate în lei) au însumat 44,4 mln lei. Rata medie a dobânzii – 7,36%.

Vă prezentăm mai jos evoluția ratei dobânzii în perioada ianuarie – septembrie (2012 vs 2013) la creditele acordate populației (per total) și cele pentru imobil.

Rata medie a dobânzii la depozitele în lei atrase de la populație a coborât până la 7,83%

0

Banca Națională a Moldovei a publicat datele privind situația depozitelor atrase de către băncile comerciale în luna septembrie a anului curent.

Astfel, volumul total al depozitelor (în lei) la termen atrase în luna septembrie a constituit 1,58 miliarde lei, în scădere cu 100 milioane lei față de luna precedentă. Persoanele fizice au depus 1,1 miliarde lei, iar cele juridice – 478 milioane lei.

81% din volumul total depus de populație este plasat la un termen de până la 1 an, și respectiv 19% – pe termen lung (mai mare de 12 luni).

Rata medie a dobânzii la depozitele în lei pentru persoane fizice a înregistrat o valoare de 7,83%, în scădere cu 0,33 p.p. față de luna august (vezi graficul).

Cele mai mari randamente au avut depozitele plasate la un termen „mai mare de 5 ani” (11,93%), „de la 2 la 5 ani” (9,11%) și „de la 6 la 12 luni” (8,52%).

Rata medie a dobânzii la depozitele atrase de la populație în valută a constituit 4,48%, în timp ce în luna august aceasta înregistra o valoare de 4,54% (vezi graficul). Volumul depozitelor populației în valută, recalculat în lei, a însumat 984 milioane lei.

Vedeți în continuare evoluția ratei dobânzii la depozitele în lei și valută atrase de la populație în 2013.

Eliminarea secretului bancar creează probleme pentru Luxemburg – 60 de bănci ar putea dispărea

Luxemburg, al doilea mare centru internațional pentru fonduri de investiții și pe locul al 13-lea pe piața financiară mondială, este în căutarea unui nou model financiar, care să genereze prosperitate economică, în perspectiva renunțării la secretul bancar în 2015, relatează incont.ro cu referire la AFP.

În 2008, înaintea crizei financiare, sectorul financiar asigura aproape jumătate din veniturile fiscale ale țării. Băncile Marelui Ducat vor să scape de imaginea de centru financiar offshore, de paradis fiscal puțin interesat de proveniența capitalului.

„Piața noastră financiară nu trăiește din bani negri și nici din fraudă fiscală”, a spus premierul Jean-Claude Juncker, în primăvară, când a anunțat eliminarea secretului bancar și acceptarea schimbului automat de informații în acest domeniul fiscal, de la 1 ianuarie 2015.

Decizia a creat însă o undă de șoc pe piața financiară din Ducat și a provocat retrageri masive de capital din partea clienților străini.

„Impactul exact asupra pieței financiare este incert, în acest moment”, potrivit unui raport al băncii centrale din Luxemburg, de la începutul acestei luni.

Peste jumătate din cele 120 de bănci care operează în țară în domeniul administrării averilor ar putea dispărea, consideră un avocat specializat în domeniul fiscal.

Aprobarea de către Luxemburg a schimbului automat de informații fiscale de la 1 ianuarie 2015, privind conturile deținute de non-rezidenți, obligă băncile să facă ordine. Astfel,acestea  nu păstrează decât clienții care au declarat autorităților fiscale din țările de origine existența conturilor din Luxemburg, iar restul sunt invitați să plece. Băncile din Luxemburg trebuie să se concentreze în aceste condiții pe clienții cu averi mai mari, de 20-30 de milioane de euro, segment unde există o concurență puternică din partea Elveției, precum și a unor noi jucători proveniți în special din Asia.

Un studiu realizat de compania de consultanță PWC arată că activitățile de administrare a averilor din Luxemburg se află la o răscruce, cu o creștere estimată pentru 2014 la 7%, comparativ cu 18% în Elveția și 21% în Singapore și Hong Kong.

O altă caracteristică a Luxemburgului este că majoritatea deponenților străini provin din Europa, mai ales din Franța, Belgia și Germania, astfel că sectorul financiar al țării trebuie să se diversifice și să se internaționalizeze.

Extragerea numerarului de la bancomate fără card? 3 bănci americane testează tehnologia care va permite acest lucru

Imaginați-vă să extrageți numerar de la bancomat fără să utilizați cardul bancar. În curând va fi posibil cu ajutorul unei aplicații de pe telefonul Dvs. mobil, scrie money.cnn.com. 

Va fi ceva similar cum ați avea o telecomandă pentru bancomat. Veți accesa aplicația de pe mobil, veți indica suma necesară pe care doriți să extrageți și veți primi banii în câteva secunde.

3 bănci – Wintrust, BMO Harris și City National – testează această tehnologie de câteva luni și planifică să o implementeze pentru majoritatea bancomatelor sale până la sfârșitul anului 2014.

Cum funcționează tehnologia?

Utilizând aplicația de pe telefonul Dvs. mobil, veți “plasa comanda” pentru numerar chiar și cu 24 ore sau cu câteva secunde înainte de tranzacție, similar dacă ați sta în rând la bancomat.

Când ajungeți la bancomat să ridicați banii, va trebui să deschideți aplicația de pe telefonul Dvs. mobil. Veți scana un cod de pe ecranul ATM-ului pentru a demonstra că într-adevăr sunteți în fața bancomatului. Doar după aceasta bancomatul va elibera banii.

Compania care a dezvoltat tehnologia relatează că există interes puternic și din partea unor mari bănci americane, nu doar a celor mici. Aceste tranzacții cu ajutorul aplicației de pe telefonul mobil sunt mai rapide decât o extragere obișnuită cu ajutorul cardului: 9 secunde față de 30/40 secunde actual.

Cât privește securitatea, tranzacțiile vor fi mai sigure prin simplul fapt că nu vor fi accesibile pentru așa numiții skimmeri, care instalează camere la ATM pentru a fura datele de pe card și PIN-ul. Chiar dacă cineva v-a furat telefonul mobil, acesta va trebui să cunoască parola de acces în aplicație și informații despre contul Dvs.

Una din probleme pe care le întâmpină tehnologia, este conectivitatea. Dacă telefonul mobil nu va avea semnal sau semnalul operatorului va fi slab, atunci va fi imposibil de extras bani de la ATM.

Material tradus și adaptat de pe money.cnn.com

Profitul Bank of America a crescut de 7 ori în trimestrul III, atingând cifra de $2,5 miliarde

Profitul Bank of America a crescut de peste 7 ori în trimestrul al treilea, de la 340 milioane de dolari în urma cu un an la 2,5 miliarde de dolari, susținut de reducerea cheltuielilor judiciare și a creditelor neperformante, anunță incont.ro cu referire la Bloomberg.

A doua mare bancă din SUA în funcție de active a obținut un profit pe acțiune de 20 de cenți, apropiat de nivelul de 21 de cenți anticipat de analiști.

Până la sfârșitul anului viitor, Bank of America va reduce costurile operaționale anuale cu 8 miliarde de dolari. În 2015, costurile legate de împrumuturile nerentabile vor fi reduse cu 10 miliarde de dolari.

„Au reușit să convingă piața că reducerile de costuri vor avea loc. Rezultatele sunt curate, deși mulți analiști se așteaptă că unele cheltuieli să continue”, a declarat Jonathan Finger, a cărui companie de investiții deține 900.000 de acțiuni Bank of America.

Cheltuielile totale ale băncii au scăzut în trimestrul al treilea cu 6,6%, la 16,4 miliarde de dolari, iar veniturile au urcat cu 5,4%, la 21,5 miliarde de dolari.

„Am văzut o creștere a creditării, îmbunătățirea calității împrumuturilor și depozite record”, a declarat directorul general Brian Moynihan.

Divizia de trading a Bank of America a înregistrat un declin de 39% al profitului, la 531 milioane de dolari, excluzând ajustările legate de credite si modificările de dobânzi. Veniturile diviziei au scăzut cu 5%, la 3,7 miliarde de dolari.

Performanțele lui Moynihan la conducerea băncii au fost lăudate miercuri de miliardarul Warren Buffett, președintele Berkshire Hathaway, care s-a referit la scăderea creditelor neperformante. Buffett a investit 5 miliarde de dolari în Bank of America, în 2011.

Bank of America a desființat peste 9.200 de locuri de munca în trimestrul al treilea, respectiv 3,6% din forța de muncă, care a ajuns astfel la 247.943 de angajați, potrivit datelor raportate miercuri de instituția financiară.

JPMorgan, cea mai mare bancă americană în funcție de active, a înregistrat pierderi de 380 de milioane de dolari în trimestrul al treilea, după ce a alocat 7,2 miliarde de dolari pentru acoperirea costurilor litigiilor și investigațiilor autorităților de reglementare.

Wells Fargo, cel mai mare furnizor de credite ipotecare din SUA, a obținut în trimestrul al treilea un profit în creștere cu 13%, la 5,58 miliarde de dolari, banca deblocând rezerve destinate acoperirii pierderilor din operațiuni de creditare.

Profitul Citigroup a urcat în aceeași perioadă de la 468 milioane de dolari la 3,23 miliarde de dolari, dar a fost sub așteptările analiștilor.

(foto) Design inovativ al filialei bancare – Smart Store de la National Australia Bank

National Australia Bank a deschis prima sa filială în stil high-tech, numită “Smart Store”. Smart Store include un format interactiv, care cuprinde iPad-uri, ecrane touchscreen și alte tehnologii inovative pe care le pot utiliza clienții băncii, scrie thefinancialbrand.com.

În această filială clienții pot alege să comunice cu diferite “mașini inteligente”, să se deservească singuri sau să solicite ajutorul unui consultant. National Australia Bank afirmă că filiala Smart Store este cu 25% mai mică din punct de vedere a spațiului și este concentrată în special pe autodeservire.

“Acesta este un răspuns la faptul că în ultimele 12 luni, tranzacțiile din filiale au scăzut cu 9%. Urmărim în continuare tranziția către online și mobile banking”, afirmă Peter Holmes, șeful Planificare și Design al rețelei National Australia Bank.

Angajații băncii sunt echipați cu iPaduri, ei primesc notificări atunci când clienții pășesc pragul băncii și atunci când clienții folosesc unul din iPad-urile din sală.

Banca experimentează și pe partea de internet sau mobile banking printr-un “mobile demo bar”. Acesta este echipat cu un Ipad și 3 cele mai utilizate smartpone-uri în Australia. Aici angajații băncii vor folosi aceste device-uri pentru a ajuta clienții să se înregistreze la internet / mobile banking.

De asemenea va fi disponibilă o aplicație interactivă, numită “Come help me”, care va permite clienților să se programeze pentru o consultație și să-i dirijeze către consultantul care îi va deservi.

Antony Cahill, director executiv Digital and Direct Banking la National Australia Bank:

“Filiala găzduiește o multitudine de device-uri pentru autodeservire unde clienții își pot administra depozitele sau să extragă numerar. De asemenea clienții pot utiliza și alte soluții ale banking-ului digital. Noi observăm creșterea numărului clienților care migrează către auto-deservire și/sau servicii digitale precum mobile sau internet banking, dar nu excludem canalele tradiționale de deservire. Smart Store integrează toate aceste opțiuni.”

Urmăriți în continuare imagini cu Smart Store-ul prezentat de către National Australia Bank.

Elveția a renunțat la secretul bancar prin semnarea unui acord internațional

Elveţia a semnat un acord internaţional privind combaterea evaziunii fiscale, punând capăt practic secretului său bancar, a anunţat ieri Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), transmite capital.ro cu referire la Reuters.

La presiunile autorităţilor europene şi americane, care vor să lupte împotriva evaziunii fiscale, sprijinul politic în Elveţia pentru secretul bancar a scăzut gradual, deschizând calea pentru semnarea de acorduri fiscale cu autorităţile străine. Astfel, Elveţia a devenit a 58-a ţară care se alătură convenţiei OECD cu privire la schimbul de informaţii fiscale cu autorităţile fiscale străine. Chiar dacă nu s-a angajat să facă schimb automat de informaţii cu privire la rapoartele fiscale, Elveţia va răspunde la cererile autorităţilor fiscale din alte state vizând cazuri individuale.

“Aderarea Elveţiei la convenţia de asistenţă mutuală în domenii fiscale trimite un mesaj clar şi puternic că Elveţia este parte a comunităţii de state care consideră cooperarea internaţională în domeniul fiscal ca o necesitate”, a declarat secretarul general al OECD, Angel Gurria.

Până acum multe autorităţi fiscale şi guvernele lor aveau dificultăţi în a realiza investigaţii fiscale transfrontaliere, greutăţi care au fost sporite de deschiderea frontierelor faţă de fluxurile de capital şi utilizarea de noi tehnologii pentru transferul banilor. Convenţia fiscală a OECD a fost semnată de ambasadorul Elveţiei la OECD, Stefan Flückiger. Următorul pas, care ar putea fi unul dificil, este ratificarea convenţiei de parlamentul elveţian. Acest lucru ar putea dura până la un an şi jumătate, existând riscul unui impas dacă va fi supus referendumului.

Au dispărut deja 16 bănci

De la începutul anului trecut au dispărut 16 instituții de credit elvețiene cu capital străin odată cu decăderea secretului bancar și creșterea costurilor generate de reglementările mai stricte, scria Bloomberg, în vara acestui an.

Centru global de private banking prin tradiție, Elveția își pierde rapid statutul din cauza campaniilor purtate de guverne puternice, precum SUA și Germania, împotriva evaziunii fiscale realizate prin transferul averilor în conturi secrete offshore, în așa-numitele paradisuri fiscale.

Numărul băncilor elvețiene cu capital străin a scăzut la 129 la finele lunii mai, față de 145 la începutul anului trecut, potrivit Asociației Băncilor Străine din Elveția. Activele în administrare ale acestor instituții au coborât cu 25% în ultimii cinci ani, la 870,7 miliarde franci elvețieni (706 miliarde euro), odată ce clienții și-au retras banii sau au plătit taxele aferente veniturilor nedeclarate ascunse în Elveția. Presiunile exercitate de guvernele străine împotriva secretului bancar și înăsprirea reglementărilor ar putea declanșa un val de fuziuni și achiziții în sectorul bancar elvețian în următorul an și jumătate, potrivit bancherilor, consultanților și analiștilor contactați de Bloomberg.

Tangenţa sistemului bancar cu piaţa de capital în Republica Moldova

0

Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei la moment există 14 bănci universale care deţin licenţa Băncii Naţionale a Moldovei ca bănci licenţiate. Pe lângă acest fapt din aceste bănci, 11 bănci deţin şi licenţa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare ca participanţi profesionişti pe piaţa de capital în calitate de dealeri cu drepturi conexe de broker, underwriting şi consulting. Precum vedem, băncile sunt prezente şi pe piaţa de capital.

Astfel prima tangenţă a băncilor cu piaţa de capital este de intermediat şi investitor pe piaţă. Băncile prestează servicii de brokeraj pentru persoane juridice şi fizice, şi participă în calitate de dealer pentru portofoliile lor investiţionale, se menționează pe blogul financiar comerzan.info.

Din totalul tranzacţiilor bursiere care au avut loc la Bursa de Valori a Moldovei până la sfârşitul anului 2012, putem vedea în Tabelul nr.1, că băncile deţin o cotă de 48,63% sau 4 755 646 605.44 lei din volumul tranzacţiilor bursiere în calitate de investitori (dealeri) şi intermediari (brokeri), iar o singură bancă ca BC „Mobiasbanca – Groupe Societe Generale” S.A. deţine singură o cotă de 24,67%. Observăm că băncile deţin o cotă de neglijat în tranzacţiile bursiere.

Tabel nr. 1: Ratingul volumelor membrilor Bursei pentru întreaga perioadă de activitate a Bursei

Nr.

Denumirea

Volumul, lei

Numărul de tranzacţii, un.

Numărul de emitenţi, un.

1

S.V.M „Iuventus-DS” S.A.

1 381 702 905,57

4 728

367

2

BC „MOBIASBANCA-Groupe Societe Generale” S.A.

1 172 964 893,49

1 175

122

3

BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A.

1 117 880 751,14

1 153

109

4

C.B. „DAACInvest” S.A.

1 086 491 185,72

27 415

485

5

BC „UNIBANK” S.A.

1 043 059 252,39

2 319

142

6

„OLDEX” S.A.

898 047 333,98

6 968

544

7

CB „PROAJIOC” S.A.

798 497 562,18

6 556

546

8

BC „VICTORIABANK” S.A.

572 680 230,24

1 781

261

9

„FINCOM” S.A.

306 866 135,51

4 445

386

10

BC „BANCA SOCIALĂ” S.A.

219 072 320,69

985

196

11

BC „MOLDINDCONBANK” S.A.

212 086 150,88

1 065

139

12

„BANCA DE ECONOMII” S.A.

160 971 291,03

902

70

13

„VALINVEST” S.A.

156 625 984,61

2 524

185

14

FB „BROKWEST” S.A.

151 830 081,57

2 315

199

15

BC „BANCA DE FINANŢE ŞI COMERŢ” S.A.

117 678 129,95

794

114

16

„PASSIM” S.A.

111 782 021,69

2 392

94

17

BC „ENERGBANK” S.A.

106 343 892,81

396

68

18

SC „BROKER M-D” S.A.

66 374 244,82

1 671

105

19

„GEST-CAPITAL” S.A.

65 108 093,54

1 003

43

20

BC „EXIMBANK” S.A.

18 099 603,30

268

40

21

BC „EUROCREDITBANK” S.A.

14 810 089,52

16

5

Sursa: Buletinul informativ nr. 1 (191) ianuarie 2013 „Bursa de Valori a Moldovei”

A doua tangenţă care există, este una impusă de legislaţie dar şi de modul de organizare a sistemului bursier. Băncile, pentru a putea activa ca intermediari la bursă, au obligaţia de a fi membri ai Bursei de Valori a Moldovei şi să corespunde art. 6 alin. d) ai Regulii Bursei de Valori a Moldovei, privind deţinerea cel puţin ai unei acţiuni ai bursei.

Astfel, aceste 11 bănci sunt acţionari ai Bursei de Valori a Moldovei şi în afară de interesul de a presta servicii pe piaţa de capital, apar alte interese, interese de acţionari care pot ţine sub control sistemul bursier, având un mare factor de decizie privind funcţionalitatea sistemul bursier.

A treia tangenţă cu piaţa de capital este faptul că băncile sunt înregistrate juridic ca societăţi pe acţiuni, iar acţiunile lor sunt înregistrate sau înscrise la Bursa de Valori a Moldovei. Conform datelor Bursei de Valori a Moldovei din luna august 2013 la cota bursei de nivelul I sunt înscrise 7 bănci din 8 emitenţi şi sunt înregistrate alte 6 din 951 emitenţi în afara cotei.

Clasamentul Top 10 a capitalizării bursiere la Agenţia de Rating şi Estimare “Estimator-VM” S.A arată că capitalizarea bursieră a Top 10  clase de acţiuni este de cca. 5,3632 mld. lei, ce constituie cca. 47.6 % din capitalizarea bursieră totală conform Tabelului nr.2. În acest Top, 6 clase de acţiuni aparţin băncilor cu o capitalizare bursieră de cca. 3,6141 mld lei ce constituie cca. 32,1% din capitalizarea bursieră totală. În urma unei analize, am ajuns să constat că capitalizarea bursieră a sistemului bancar (13 bănci) este de cca. 6,0154 mld. lei ce constituie 53.38% din capitalizarea bursieră totală.

Tabel nr. 2: Clasamentul capitalizării bursiere, total istoric BVM (conform situaţiei din 31.07.2013)

Nr

Denumirea companiei

cod ISIN al acţiunii

Capitalizarea, lei

1

BC “MOLDOVA-AGROINDBANK” SA

MD14AGIB1008

1 084 317 154

2

BC “MOBIASBANCA-Groupe Societe Generale” SA

MD14MBIS1000

800 000 000

3

BC “VICTORIABANK” SA

MD14VCTB1004

675 002 457

4

IM “EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY”SA

MD14VEST1003

595 170 984

5

SA “LAFARGE CIMENT”

MD14CEMT1002

474 672 288

6

BC “MOLDINDCONBANK” SA

MD14MICB1008

447 101 460

7

SA IM “MOLDOVAGAZ”

MD14MOLG1004

373 214 240

8

BC “BANCA DE ECONOMII” SA

MD14BECM1002

327 694 696

9

SA “SUDZUCKER-MOLDOVA” IM

MD14ROZA1009

305 666 480

10

BC “ENERGBANK” SA

MD14ENER1001

280 000 000

Sursa: Agenţia de Rating şi Estimare “Estimator-VM” S.A.

Conform datelor din statistica bursieră, din anul 2008 până în trimestrul II 2013 pe piaţa bursieră s-au tranzacţionat acţiunile a 9 din 13 bănci în valoare de cca. 735,74 mil. lei, ce constituie cca. 27,17% din volumul total al tranzacţiilor bursiere înregistrate în această perioadă pe bursă  de cca. 2 708,41 mil. lei. Ca un exemplu, acţiunile BC „Moldova-Agroindbank” S.A. au un volum de tranzacţionare în această perioadă de 432,12 mil. lei, ce constituie 15,95% din volumul total a tranzacţiilor sau 58,73% din volumul total al tranzacţiilor cu acţiunilor băncilor.

Tot în această perioadă, în urma consultării rapoartelor financiare al băncilor, am constatat că 10 din 13 bănci au efectuat 12 emisiuni suplimentare închise de acţiuni în valoare de cca. 1 574,24 mil. lei, iar dacă luam în considerare a 14-a bancă „BCR Chişinău” S.A., care e sucursală a Băncii Comerciale Române, despre care am vorbit mai sus că acţiunile ei nu sunt înscrise la bursă, atunci numărul emisiunilor de acţiuni se măreşte la 15, iar volumul total al sistemului bancar la cca. 2 071,82 mil. lei. Astfel, capitalul statutar al băncilor a crescut cca. 111,31% de la 1 861,3 mil. la 3 933,12 mil..

Aceste majorări de capital nu au avut scop de a atrage noii investiţii, dar au fost impuse de legislaţie. Băncile au fost obligate prin compartimentul IX al Regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei „cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc” din 30 septembrie 2002 gradual să mărească cuantumul capitalului minim necesar pentru capitalul de gradul I de la 32 mil.lei. până la 20 iunie 2008 la 100 mil. lei iar până la 31 decembrie 2012 la 200 mil. lei.

Băncile nici n-au încercat să atragă capital străin, ele s-au limitat la resursele financiare puse la dispoziţie de către acţionari. Toate aceste emisiuni, cum am relatat mai sus, au fost închise, acţionarii au vărsat noi capitaluri, sau au reînvestit prin distribuirea noilor acţiuni din contul profiturilor băncilor.

La sfârşitul lunii august 2013 a fost încheiată emisiunea suplimentară închisă de acţiuni a Băncii de Economii în valoare de 80,25 mil. lei. Alte două emisiuni sunt în derulare, emisiunea suplimentară închisă de acţiuni a BC „Unibank” S.A. în valoare de 100 mil. lei şi emisiunea suplimentară deschisă a BC „Eurocreditbank” S.A. în valoare de 35 mil. lei. Toate aceste trei emisiuni, sunt iarăşi legate de Compartimentul IX al Băncii Naţionale. În privinţa BC „Eurocreditbank” S.A., care desfăşoară emisiune deschisă, pe o piaţa  unde nu există o ofertă solidă de resurse financiare şi o cerere adecvată nu poate avea succes.

A patra tangenţă este prezenţa a 11 din 14 bănci pe piaţa extrabursieră a VMS în calitate de dealeri primari, reglementată de BNM. Dealeri primari sunt doar băncile, astfel doar ele pot participa la licitaţiile de vânzare a VMS desfăşurate de MF. Băncile participă pentru a-şi putea gestiona lichidităţile şi pentru a investi. Prezenţa lor este reglementată de Regulamentul cu privire la plasarea şi răscumpărarea VMS în formă de înscrieri în conturi prin care sunt obligaţi să participe la fiecare licitaţie şi să procure 2% din volumul mediu trimestrial oferit de Ministerul Finanţelor pe parcursul a patru trimestre precedente, băncile al căror nivel al activelor este mai mare sau egal cu 1 000,0 mil. lei, iar pentru bănci al căror nivel al activelor este mai mic de 1 000,0 mil. lei, să participe minimum la 50% din numărul total de licitaţii de vânzare a VMS şi să procure 1% din volumul mediu trimestrial oferit de MF pe parcursul a patru trimestre precedente. La moment aceste 2% din volumul mediu trimestrial este de cca. 35,0 mil. lei, astfel băncile investesc trimestrial minim cca. 385,0 mil. lei.

Totodată, băncile mai sunt obligate să contribuie la crearea lichidităţii pieţei secundare a valorilor mobiliare de stat, efectuând trimestrial tranzacţii în volum minim de 1.5% din volumul total al tranzacţiilor de vânzare /cumpărare efectuate cu VMS în trimestrul precedent (cu excepţia operaţiunilor de piaţă deschisă ale BNM).

La fel băncile au obligaţia să promoveze acest instrument în rândul populaţiei, prin plasarea în incinte a comunicatelor şi rezultatele licitaţiilor VMS şi punerea la dispoziţie a „Ghidului investitorului în valori mobiliare de stat” elaborat de Ministerul Finanţelor.

Banca Centrală a Rusiei pune în circulație o nouă bancnotă de 100 ruble, dedicată Jocurilor Olimpice de la Sochi

Banca Centrală a Federației Ruse va pune în circulație o nouă bancnotă cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Sochi (2014), scrie sravni.ru.

“Vom prezenta noua bancnotă pe data de 30 octombrie 2013. În aceeași azi va fi pusă în circulație. Până la începutul Jocurilor Olimpice va fi livrată în toată țara”, a declarat Alexandr Yurov, șeful departamentului “Circulația banilor” din cadrul Băncii Centrale a Federației Ruse. Conform dlui, vor fi tipărite 20.000.000 bucăți, dublu față de cât era planificat inițial.

Noua bancnotă de 100 ruble va fi în premieră elaborată în poziție verticală. Pe față va avea imaginea unui sportiv care practică snow-boardul pe fonul parcului olimpic din Sochi. Pe verso va fi pasărea de foc (жар-птица) care zboară deasupra stadionului unde se va petrece ceremonia de deschidere și închidere a Jocurilor Olimpice.

Anterior, bancnote dedicate Jocurilor Olimpice au fost tipărite doar în China în ajunul Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing (2008). Atunci tirajul a constituit 14.000.000 bucăți. Experimentul a fost unul de succes, din care motiv Comitetul Internațional Olimpic a recomandat țărilor organizatoare să emită astfel de bancnote cu scopul de a promova sportul.

Una din cele mai mari instituţii financiare din lume a conferit MAIB premiul pentru excelenţă în efectuarea plăţilor internaţionale şi transferurilor interbancare

0

Una din cele mai mari instituţii financiare din Occident – Commerzbank AG – a conferit BC „Moldova Agroindbank” SA Premiul pentru calitatea excelentă în efectuarea plăţilor internaţionale şi transferurilor interbancare, pentru anul 2012.

Acest premiu este acordat unui număr limitat de bănci partenere ale Commerzbank, care înregistrează un raport optim dintre numărul de plăţi efectuate şi calitatea perfectării instrucţiunilor de plată – STP (Straight Through Processing).

Indicele STP în cadrul plăţilor internaţionale arată cota plăţilor  care se prelucrează de către banca corespondentă în regim complet automat, fapt care asigură un grad sporit al operativităţii şi siguranţei efectuării plăţilor. În anul 2012, Moldova Agroindbank a obţinut un nivel excepţional al STP al plăţilor efectuate cu contul corespondent la Commerzbank , – de 98%.

„Avem plăcerea să acordăm BC „Moldova Agroindbank” SA premiul STP-2012 pentru calitatea excelentă în livrarea plăţilor comerciale şi transferurilor interbancare. Atingerea acestui succes Vă deschide calea spre noi şanse şi noi oportunităţi”, a menţionat Directorul Regional al Commerzbank, Alex Nikolaus Bommersheim.

Moldova Agroindbank a calificat această distincţie drept o realizare importantă în activitatea sa.

„Pentru noi, este o apreciere a gradului înalt al organizării unui sistem fiabil şi eficient de plăţi internaţionale, a profesionalismului specialiştilor implicaţi în acest proces. Iar faptul că aprecierea vine din partea unei instituţii financiare de talie mondială confirmă statutul Moldova Agroindbank de bancă conformă standardelor internaţionale”, a declarat Larisa Rudeva, Vicepreşedintele Comitetului de Conducere al BC „Moldova Agroindbank” SA.

Moldova Agroindbank colaborează cu Commerzbank, în calitate de bancă corespondentă, din anul 1994. MAIB efectuează plăţi interbancare cu Commerzbank în mai multe valute internaţionale, inclusiv Euro, Dolar SUA, Franc elveţian, Lira sterlină, Yenul japonez, Yuanul chinezesc. Actualul Premiu STP este al doilea la număr venit din partea acestei instituţii financiare, primul fiind acordat în anul 2010. De asemenea, în 2008-2009 Moldova Agroindbank a obţinut un premiu similar din partea băncii americane Citibank.