ING Bank, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania și BRD Societe Generale conduc în topul băncilor care se bucură de cea mai bună reputație în România, conform unui studiu realizat de GfK, preluat de capital.ro.
“În opinia românilor, banca cu cea mai bună reputație trebuie să fie orientată către oameni, foarte preocupată de satisfacția clienților și condusă de principii precum onestitatea, transparența, etica și responsabilitatea”, se arată în comunicatul GfK.
Conform sursei citate, ING Bank, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania și BRD Societe Generale sunt totodată și principala bancă pentru 60% din populația urbană bancarizată.
“Orientarea către oameni se referă la faptul că o instituție financiar-bancară gestionează corect interesele tuturor părților implicate – de la angajați până la clienții băncii. Această caracteristică este întărită și de așteptarea românilor ca o bancă să urmărească satisfacția clienților și construirea unor relații de încredere, nu doar propriile interese comerciale. Principii de guvernanță ca onestitate, transparență, etică, responsabilitate sunt și ele pe lista de caracteristici dorite de români de la o bancă cu reputație bună”, se menționează în comunicat.
Scorul de reputație se construiește pe 7 piloni: familiaritate, managementul calităţii, calitatea produselor și a serviciilor, performanţa financiară, calitatea de bun angajator, responsabilitate socială şi ataşament emoţional.
“Spre deosebire de alte industrii unde scorurile de reputație sunt mai polarizate, cea financiar-bancară are particularitatea unor indicatori foarte apropiați ca valoare. Oportunitatea pentru jucătorii din banking este de ieșire din pluton prin consolidarea reputației, cu atât mai mult cu cât aceasta are impact direct în performanța financiară a companiei”, a declarat Simona Dan, Business Strategy Advisor GfK România.
Există o corelație foarte bună între reputație, pe de o parte și performanţa financiară a companiei, recomandarea și utilizarea produselor sau serviciilor, calitatea de bun angajator și cea de actor responsabil social, pe de altă parte.
Studiul de măsurare a reputației în sistemul bancar a fost realizat online cu ajutorul GfK Reputation Management Model, în luna octombrie 2013, pe un eșantion de utilizatori de internet reprezentativ urban.
Pentru a răspunde nevoilor de informare ale jurnaliştilor şi îngrijorărilor opiniei publice, băncile trebuie să-şi utilizeze eficient site-urile oficiale şi să respecte în acest context anumite principii de bună practică în comunicare cu presa. Datele de contact ale serviciului de presă, plasarea comunicatelor de presă, informaţii despre bancă (inclusiv articolele negative preluate din presă) sunt doar câteva dintre principiile luate în calcul de o agenţie românească de consultanţă în comunicare specializată în folosirea mediului online.
Dacă e să analizăm site-urile băncilor din Republica Moldova se atestă că acestea nu îşi utilizează site-urile într-un mod tocmai eficient, astfel încât să faciliteze accesul la informaţii, să explice evoluţia anumitor evenimentelor şi să convingă publicul despre necesitatea unor decizii pe care le-a luat sau acţiuni pe care le-au întreprins.
Datele de contact ale serviciului de presă sunt considerate de către experţii în comunicare cea mai importanta informaţie pe care o caută un jurnalist pe site. Din cele 14 bănci din sistemul bancar, doar două (BCR Chişinău şi FinComBank) oferă această informaţie, fiind direct şi expres orientate spre colaborare cu mass-media. În condiţiile în care atenţia presei e îndreptată spre sectorul bancar, iar jurnaliştii au nevoie de poziţii oficiale într-un timp scurt, această situaţie dăunează imaginii băncilor, susţin consultanţii în comunicare.
Băncile din Republica Moldova stau mai bine la capitolul comunicate de presă. Multe site-uri nu permit însă căutarea comunicatelor după dată sau după cuvinte cheie. Credibilitatea băncilor ar creşte dacă acestea ar publica articolele din presă care fac referire la ele, inclusiv pe cele negative. În sistemul bancar autohton, doar 6 bănci (Mobiasbancă, Fincombank, EuroCreditBank, Moldindconbank, Moldova Agroindbank şi Victoriabank) publică articole din presă şi totuşi sunt preluate preponderent articolele publicitare şi cele pozitive.
Din cele 14 site-uri analizate, doar 5 – cele ale băncilor Eximbank, ProCredit Bank, Moldova-Agroindbank, Victoriabank şi Moldindconbank – oferă posibilitatea de abonare prin email la comunicate şi noutăţi. Există însă şi alte canale moderne prin care băncile ar putea să facă anunţuri în timp scurt, cum ar fi mesajele SMS sau feed RSS.
Un aspect important al credibilităţii este comunicarea transparentă a conducerii băncii. Băncile au obligaţia de a demonstra că persoanele din conducerea lor au experienţa necesară pentru a-şi exercita atribuţiile funcţiei. Cu toate acestea, analizând site-urile băncilor din Moldova, se atestă că doar 7 prezintă astfel de informaţii. Dar şi acestea comit greşeli la acest capitol, lipsă fiind fotografiile persoanelor, anumite informaţii sau detalii biografice.
În concluzie, băncile din sistemul bancar autohton mai au multe de învăţat la capitolul comunicare cu publicul, implicit cu presa. Această comunicare devine vitală pentru bancă în contextul crizelor sistemice sau crizelor de imagine care creează panică în rândul clienţilor băncii. De aceea este necesar ca instituţia bancară să aducă lumină în anumite suspiciuni lansate în presă şi să calmeze spiritele care în final îi pot aduce falimentul.
Conform portalului informațional-analitic ipoteka.md, în Moldova rata medie a dobânzii la creditele ipotecare pentru persoanele fizice în luna octombrie 2013 a constituit 10,08%. Nivelul costului împrumuturilor, din momentul publicării acestui indice, a atins cel mai scăzut nivel.
Trebuie remarcat și faptul că pentru luna precedentă, pentru achiziționarea imobilului locativ, băncile au oferit credite în sumă totală de 70,5 milioane lei.
Reamintim, că în luna septembrie 2013, în Republica Moldova, rata medie a creditelor ipotecare pentru persoanele fizice a constituit 10,68%. Creditele acordate de bănci pentru achiziționarea imobilului locativ au totalizat 62,8 milioane lei.
Conform totalurilor lunii octombrie, liderii segmentului creditării ipotecare au rămas neschimbați:
Moldova Agroindbank: 411.440.220 lei (septembrie – 398.555.977 lei), creștere de 3%;
Ieri, 29 noiembrie 2013, la Muzeul Național de Istorie a avut loc o solemnitate dedicată împlinirii a 20 de ani de la introducerea leului moldovenesc. La eveniment au luat parte persoane oficiale din Republica Moldova, ambasadori acreditați la Chișinău, președinți de bănci, pictori și experți în domeniul muzeistic de la noi, se arată într-un comunicat al BNM.
Atmosfera festivă a reprodus suflul istoric al acelei perioade complicate și decisive pentru Republica Moldova, când s-au făcut primii pași spre afirmarea independenței economice, prin introducerea monedei naționale.
Prezenți la ceremonie, primul Președinte al Republicii Moldova Mircea Snegur, premierul la acea oră, Valeriu Muravschi și primul guvernator al Băncii Naționale Leonid Talmaci, au dezvăluit momente memorabile legate de introducerea leului moldovenesc. Evocarea celor petrecute acum 20 de ani au reflectat dificultățile unor schimbări majore, la care a procedat societatea, în aspirația spre un nou făgaș de dezvoltare. Autorul schițelor leului moldovenesc, pictorul Gheorghe Vrabie a relevat complexitatea aspectelor de creație în procesul de introducere a monedei naționale.
Surpriza serii a fost anunțul guvernatorului Băncii Naționale Dorin Drăguțanu despre punerea în circulație, în scop numismatic și ca mijloc de plată, a bancnotei comemorative dedicată aniversarii a 20-a a leului moldovenesc. Bancnota comemorativă re valoarea nominală de 200 lei și prezintă în premieră semne suplimentare de securitate, cum ar fi: microtext, imprimare în relief, imprimare în relief invizibila, fluorescență în lumina ultraviolet și element de suprapunere.
Tirajul bancnotei: 200.000 de exemplare.
Cu aceeași ocazie, Banca Națională a emis 2 monede comemorative, una din aur și una din argint, cu valorile nominale de 200 lei și 100 lei, respectiv. Forma rectangulară a monedelor respective reprezintă o alta premieră extraordinară în Republica Moldova.
Peste 3.500 de bancheri din întreaga Europă, din care mai mult de trei sferturi din Marea Britanie, au câştigat anul trecut cel puţin un milion de euro, arată datele publicate recent de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), scrie economica.net cu referire la Reuters.
Potrivit acestor date, bancherii din Londra ar depăşi cu mult limita impusă începând de anul viitor de Uniunea Europeană. Mărimea bonusurilor bancherilor rămâne un subiect de interes pentru politicieni şi opinia publică, mulţi dând vina pe aceste stimulente ridicate pentru tendinţa de asumare a riscurilor care a condus la criza financiară din 2008/2009.
Datele EBA arată că 3.530 bancheri din Uniunea Europeană au câştigat cel puţin un milion de euro în 2012, cu 11% mai mulţi decât în 2011. Marea Britanie a fost responsabilă pentru 2.714 din aceşti bancheri bine plătiţi, ceea ce reflectă poziţia dominantă a Londrei de centru financiar al Europei şi totodată de centru major de operaţiuni pentru băncile din SUA, Elveţia şi alte ţări din afara UE. Din cei 2.714 bancheri bine plătiţi din Marea Britanie, 2.188 lucrau în domeniul investment banking, 62 lucrau în retail banking, 198 se ocupau de gestionarea activelor şi 266 lucrau în alte domenii.
De asemenea, EBA informează că doar 212 bancheri din Germania au câştigat mai mult de un milion de euro în 2012, în creştere totuşi cu 25% comparativ cu 2011. În Franţa erau 177 bancheri care au primit recompense mai mari de un milion de euro, în creştere cu 9% faţă de 2011, şi 109 bancheri bine recompensaţi în Italia, în creştere cu 14%. În schimb, în Spania, ţară care a fost nevoită să vină în sprijinul industriei sale bancare, numărul bancherilor care au câştigat cel puţin un milion de euro a scăzut cu o cincime până la 100 de persoane.
În regiunea Europei Centrale şi de Est, unele ţări precum Cehia şi Estonia nu au niciun bancher care să fi câştigat cel puţin un milion de euro în 2012 în timp ce în Polonia au fost 7 astfel de persoane. Ciprul avea 3 bancheri bine remuneraţi iar Grecia – unul singur.
Cifrele EBA se referă la remuneraţia primită de bancheri în ţara în care lucrează, indiferent de ţara de unde este angajatorul, astfel că cifrele privind Marea Britanie includ bancherii care lucrează pentru mari bănci străine precum Goldman Sachs şi JPMorgan.
Vedeți în continuarea distribuția pe țări a bancherilor „milioanari”. În grafic nu este inclusă Marea Britanie (2.714 bancheri) și țările care nu au nici un bancher care ar fi fost remunerat cu cel puțin 1.000.000 de euro în 2012 – Slovenia, Malta, Lituania, Liechtenstein, Letonia, Islanda, Estonia, Cehia, Croația și Bulgaria.
Unibank, după efectuarea testărilor şi certificărilor necesare, a obţinut la 27.11.2013 licenţele sistemului internaţional de plată MasterCard Worldwide pentru emiterea şi primirea spre achitare a cardurilor cu tehnologia plăţilor fără contact – PayPass, anunță Infotag.
Cardurile de plată PayPass permit utilizatorilor procurarea bunurilor şi a serviciilor la comercianţi cu un singur gest, doar prin apropierea cardului MasterCard PayPass de cititorul special pentru câteva secunde.
Tehnologia respectivă asigură creşterea considerabilă a vitezei efectuării plăţilor datorită reducerii timpului necesar pentru procesarea tranzacţiei cu card până la 1-2 secunde, ceea ce permite majorarea capacităţii şi nivelului de deservire a clienţilor în centrele comerciale şi reţelele de magazine cu un număr mare de cumpărători.
La achitarea sumei de până la 200 lei nu este necesară introducerea codului PIN, iar cecul este tipărit doar la solicitarea clientului, şi acest lucru desigur va avea un impact pozitiv asupra calităţii deservirii clienţilor în punctele comerciale unde este importantă operativitatea.
Unibank este prima, şi la momentul actual, unica bancă din Republica Moldova, care deţine dreptul de a emite şi de a primi spre plată cardurile cu tehnologia PayPass. Acest fapt va permite băncii să instaleze terminale cu tehnologia PayPass pentru acceptarea cardurilor respective la comercianţi pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Implementarea tehnologiei PayPass este in deosebit de eficientă la utilizarea in transportul public, în restaurantele fast-food, supermarkete, cinematografe, cluburi de noapte, cantinele şcolare şi studenţeşti, aparatele de autodeservire.
Papa Francisc l-a desemnat pe secretarul său personal să supravegheze Banca Vaticanului, decizia fiind un semnal că Suveranul Pontif doreşte un control cât mai puternic în ceea ce priveşte operaţiunile instituţiei de credit, a cărei imagine a fost afectată în ultimii ani de scandaluri financiare, anunță Mediafax.
Secretarul Papei, Alfred Xuereb (foto), un prelat maltez de 55 de ani, va controla două comisii create de Papă pentru supravegherea băncii şi structurilor economice şi financiare ale Sfântului Scaun, a anunţat Vaticanul, citat de cotidianul New York Times.
De la preluarea funcţiei în martie, Francisc a luat mai multe decizii pentru rezolvarea problemelor de la Banca Vaticanului, al cărei nume formal este Institutul pentru Lucrări Religioase. Banca este investigată de către autorităţile italiene pentru că există suspiciuni că ar fi fost implicată în activităţi de spălare de bani.
Xuereb îl va informa regulat pe liderul Bisericii Catolice asupra lucrărilor comisiilor şi şi măsurilor care trebuie luate. Secretarul Papei are de mai mult timp responsabilitatea neoficială de a controla comisiile, dar va putea lucra de acum mai eficient, a declarat un purtător de cuvânt al Vaticanului.
Vaticanul a semnat un acord cu Italia referitor la schimbul de informaţii financiare şi bancare, iar Institutul pentru Lucrări Religioase şi-a deschis un site şi a început să publice rapoarte financiare anuale, în încercarea de a creşte transparenţa.
Francisc a evocat în trecut chiar posibilitatea închiderii băncii, dacă aceasta nu va putea fi reformată.
Astăzi, 29 noiembrie 2013, leul moldovenesc împlinește 20 de ani de la fondarea sa. Leul moldovenesc este moneda națională a Republicii Moldova și este compus din 100 de subunități care se numesc bani, iar codul internațional prin care este descris valuta este ISO 4217 MDL. La moment MDL se divide în 9 tipuri de bancnote și în 4 tipuri de monede.
Leul moldovenesc se numește “leu ” datorită unor factori istorici importanți care au avut loc încă în secolul al XVII. Atunci Țara Moldovenească nu avea o monedă locală comună însă locuitorii foloseau monede din străinătate confecționate din aur și argint. Datorită creșterii influenței economice ale Imperiului Olandez pe meleagurile Țărilor Românești și pe peninsula balcanică și-a făcut apariția moneda olandeză pe care era ilustrată chipul unui leu. În 1867 după unirea principatelor române a fost botezată monedă unica cu numele leu ce se referea la moneda olandeză. Leva bulgară și leka albaneză au exact aceeași etimologie ca și leul românesc și cel moldovenesc.
Pe data de 29 noiembrie 1993 leul moldovenesc a înlocuit cuponul (foto) care din 1992 a fost o monedă temporară ce înlocuia rubla rusească. Cursul de reevaluare a fost stabilit la 1 leu pentru 1000 de ruble sau cupoane moldovenești. Emisia unei noi valute în acel an a stopat hiperinflația inițiată cu prăbușirea uniunii sovietice din anii ’91. La prima emitere a leului moldovenesc, dolarul american valora 3,85 lei. Bancnotele moldovenești sunt create de la prima emitere ale acestora într-un mic orășel din Franța care își are o experiență de tipărire al bancnotelor de mai bine de 300 de ani.
Prima serie de bancnote a fost emisă în noiembrie 1993 unde și-au început existența bancnotele de 1 leu, 5 lei și cea de 10 lei. Prima serie a fost total diferită față de bancnotele pe care le avem în ziua de azi în circulație. Pe partea din față a bancnotelor era afișat chipul lui Ștefan cel Mare, iar pe verso era ilustrată Cetatea Soroca (vezi foto).
Bancnotele erau mult mai subțiri decât cele pe care le avem în prezent. Primele bancnote au fost elaborate în culorile drapelului: bancnota de 1 leu de culoarea galbenă, bancnota de 5 de culoarea albastră și bancnota de 10 de culoarea roșie.
Seria leilor moderni a fost emisă în anul 1994 unde pentru prima dată au fost puși în circulație bancnotele de 1 leu (mai 1994), de 5 lei (aprilie 1994), de 10 lei (mai 1994), de 50 lei (mai 1994). Datorită inflației destul de ridicate pe parcursul următorilor ani BNM a emis bancnota de 100 de lei și de 200 de lei în septembrie 1995. În decembrie 1999 au apărut pe piață pentru prima data bancnota de 500 de lei și în octombrie 2003 bancnota de 1000 de lei.
Autoritățile au hotărât ca pe toate bancnotele să fie reprezentat un singur personaj datorită simplității prin care pot fi create bancnotele și al rapidității deoarece în acea perioadă economia națională era devorată de rublă rusească. Utilizarea bancnotelor cu un singur chip permitea crearea bancnotelor într-o perioadă mult mai rapidă. Elementele de siguranță ale bancnotelor includ un filigran umbrit ce reprezintă portretul lui Ștefan cel Mare, firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central și elementul de suprapunere față-verso.
Bancnotele diferă prin culorile dominante utilizate, prin mărime și prin imaginile arhitecturiale de pe versoul bancnotei. Imaginile de pe fața bancnotei sunt practic similare, însă principalul criteriu de diferențiere al bancnotelor este culoarea. Bancnotele de 10 lei au aceeași mărime ca și bancnotele de 100 de lei, de aceea în ultimii ani au fost prezente unele scheme de falsificare al banilor prin vopsirea bancnotelor de 10 cu aceleași culori pe care le putem întâlni e bancnotele de 100 de lei. Pe verso bancnotelor sunt ilustrate imagini grafice ale Mănăstirii Căpriana (1 leu), Biserica sf. Dumitru din Orhei (5 lei), Mănăstirea Hârjauca (10 lei), Cetatea Soroca (20 lei), Mănăstirea Hârbovăț (50 lei), Cetatea Tighina (100 lei), Primăria Municipiului Chișinău (200 lei), Catedrala din Chișinău (500 lei) și Parlamentul Republicii Moldova (1000 lei). Toate desenele de pe bancnotele leului moldovenesc sunt ale artistului plastic Gheorghe Vrabie (vezi video).
În prezent circulă 5 tipuri de monede 1, 5, 10, 25 și 50 de bani. Toate monedele moldovenești cu excepția celei de 50 de bani sunt confecționate din aluminiu, cele de 50 de bani au început să fie confecționate din oțel placat cu alamă începând cu februarie 1998.
Cele mai recente emisii au avut loc din 2010 până în prezent pentru toate bancnotele cu excepția celei de 500 și 1000 de lei. Unica deosebire între bancnotele emise până în 2010 și cele după este semnătura guvernatorului BNM Dorin Drăguțanu, care la 6 noiembrie 2009 l-a înlocuit pe primul guvernator al BNM – Leonid Talmaci.
În anul 2010 BNM a adoptat o strategie de politică monetară spre țintirea directă a inflației în urma eșecului de a menține inflația pe parcursul a mai multor ani în limitele unei singure cifre. Pentru anul 2013 BNM tinde spre menținerea unei inflații medii de 5% cu un interval maxim de variație de +/-1.5%. În ziua de azi, conform datelor oficiale BNM inflația actuală constituie 4.7%.
Leul moldovenesc a avut parte de perioade bune și mai puțin bune. Una dintre cele mai mari inflații înregistrate pentru leu a fost în anul 1999, când criza economică și-a atins apogeul de 39.20%. Cea mai mică inflație înregistrată în ultimii ani a fost din 2010 până în prezent datorită strategiei de țintire directă a inflației. Mai jos sunt afișate ratele inflației înregistrate în Republica Moldova din 1995 până în prezent conform datelor oficiale ale Băncii Mondiale.
Evoluția cursului MDL față de euro și dolarul american
Conform cursurilor valutare de referință al MDL față de EUR și de USD, cursul valutar pentru aceste monede a avut parte de multe fluctuații. Economia Republicii Moldova a avut de suferit după criza economică din 1999-2000 cu declanșarea default-ului din Federația Rusă. Leul s-a devalorizat foarte mult față de dolar american și euro datorită inflației sporite de 39.2% pentru 1999 și de 31.10% pentru anul 2000. Vedeți în continuare grafice cu evoluția cursului de referință a leului față de dolar și moneda unică europeană pentru perioada 1999 – 2013.
În concluzie putem admite că odată cu apariția leului moldovenesc, a fost una dintre cele mai importante realizări a acestei țări în contextul reformelor economice în pofida numeroaselor eșecuri și întârzieri în implementarea reformelor în sectorul real al economiei. Leul moldovenesc are un rol important pentru fiecare cetățean al Republicii Moldova și beneficiile pe care aceasta monedă ne le-a dat pe parcursul acestor ani sunt infinite.
Sistemul bancar italian a arătat un grad ridicat de stabilitate de la debutul crizei, dar trebuie să stimuleze profitabilitatea aflată în declin, au apreciat, joi, experţi locali, scrie capital.ro.
Industria bancară din Italia s-a dovedit a fi printre cele mai solide de la începutul crizei financiare globale, a afirmat Donato Masciandaro, profesor de economie la Bocconi University din Milano. Numai câteva bănci italiene au solicitat ajutorul statului, dar, ţinând cont că actuala criză continuă şi încă nu se întrevede luminiţa de la capătul tunelului, sistemul bancar italian s-ar putea confrunta cu dificultăţi.
“O industrie bancară care nu este capabilă să obţină profit ar trebui să ne pună pe gânduri”, a avertizat Masciandaro la prezentarea unui raport privind sistemul financiar din Italia.
Raportul apreciază că sistemul bancar italian este orientat spre retail şi se concentrează pe intermedierea tradiţională, dar rata activelor totale ca procent din PIB este încă semnificativ sub media europeană. Din acest motiv, băncile din Italia au avut o evoluţie mai bună la începutul crizei faţă de rivalele lor, care au înregistrat pierderi din cauza activelor toxice, a căror valoare s-a deteriorat rapid.
Dar acum, principalul pericol la adresa băncilor italiene este declinul pe termen lung al profitabilităţii modelului tradiţional de afaceri, se arată în raport. Din cauza crizei datoriilor, în 2011, instituţiile de creditare din Italia au înregistrat pierderi semnificative din cauza obligaţiunilor guvernamentale şi s-au confruntat cu o creştere a costurilor de finanţare. În 2012, profitabilitatea scăzut cu 80%, la un miliard de euro, iar tendinţa ar urma să continue pe termen mediu. Chiar într-un scenariu favorabil al soluţionării rapide a crizei datoriilor, nu sunt şanse de sporire semnificativă a profitabilităţii, apreciază Giampio Bracchi, profesor la Politecnico di Milano University. Prin urmare, principala dificultate pentru băncile italiene în următorii ani va fi majorarea profitabilităţii.
Bracchi consideră că instituţiile de creditare din Italia sunt afectate de costurile cu forţa de muncă şi de costurile structurale, legate de reţeaua de sucursale care este mai extinsă decât în alte state.
„Productivitatea băncilor italiene este mai redusă cu 40% decât media europeană. În Italia sunt 32.000 de filiale, iar numărul lor ar putea fi redus cu 25%”, afirmă Bracchi.
Moldindconbank continuă să deţină poziţia de lider în cadrul Clasamentului eficienței bancare elaborat de Agenția de Consultanță Investițională EVM Consulting al treilea trimestru consecutiv.
Cu toate acestea, în cadrul clasamentului respectiv elaborat pe rezultatele activității băncilor comerciale din Moldova pentru 9 luni ale anului curent s-a diminuat considerabil distanța dintre primele 3 bănci din top. Moldova Agroindbank, cu toate că deține primele poziții în sub-clasamentele Venituri totale, Venit net și ROS eficiența activității operaționale nu a reușit să depășească performanța agregată a Moldindconbank.
Moldindconbank își consolidează poziția de lider, în primul rând, datorită rezultatului cel mai bun pe sistem la indicatorul ROE rentabilitatea financiară_x0094_.
Victoriabank rămâne pe poziţia a treia în topul eficienţei bancare din Moldova al treilea trimestru consecutiv. Cele 3 bănci din vârful topului sunt cu mult detaşate de restul băncilor şi domină palpabil clasamentul eficienţei bancare din Moldova.
În grupul băncilor de mijloc, conform clasamentului eficienței bancare avem 3 schimbări, cea mai evidentă fiind coborârea Băncii Sociale de pe poziţia 4 pe locul 6. În același timp Energbank și Mobiasbanca – Groupe Societe Generale s-au poziționat pe treptele 4 și respectiv 5. În anul curent Energbank iese în evidență la indicatorii de eficiență a activității, poziția 4 fiind deținută și la finele trimestrului I curent.
Ceva mai jos în clasamentul eficienţei bancare din Republica Moldova se evidenţiază ascensiunea ProCredit Bank (poziția 9) și căderea repetată a Băncii de Economii (poziția 11).
În perioada de analiză pe întreg sistemul bancar venitului total a crescut cu 6,24%, iar venitul net total cu cca. 5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012.
