Ed Clark (foto), directorul general al Toronto-Dominion, cea mai mare bancă din Canada după active, se va retrage la 1 noiembrie 2014 cu o pensie anuală de 2,5 milioane dolari canadieni (2,2 milioane dolari SUA), scrie Ziarul Financiar cu referire la Bloomberg.

Clark (66 de ani) va ieşi la pensie la 1 noiembrie, după ce a petrecut aproape 14 ani la conducerea instituţiei de credit. Pensia primită de acesta conform contractului de muncă îi va reveni soţiei sale în caz de deces.

Pensia a fost calculată utilizând media anuală a salariului lui Clark în perioada de 36 de luni când a fost cel mai bine plătit în cariera sa, la care se adaugă un procent fix stabilit în 2010, a anunţat banca.

Planul de pensionare de care beneficiază executivul este compus conform practicilor mai vechi, care nu se mai aplică directorilor executivi care s-au alăturat băncii începând din 2009.

Clark lucrează la Toronto-Dominion începând din anul 2000 şi a preluat funcţia de CEO în 2002. Cel mai important proiect al său la conducerea băncii a fost extinderea în SUA, în care a investit 25 miliarde de dolari.

El a primit în 2013 o compensaţie financiară totală de 10,4 milioane dolari canadieni, redusă cu 4,1% faţă de 2012 după ce banca a ratat mai multe ţinte privind rezultatele financiare. Banca a înregistrat în anul fiscal încheiat la 31 octombrie un profit record de 6,64 miliarde dolari canadieni. Clark a primit anul trecut un salariu de bază de 1,5 milioane dolari canadieni şi stimulente financiare de 1,6 milioane dolari, restul compensaţiei reprezentând bonusuri în acţiuni.

Royal Bank of Scotland pregăteşte un program amplu de restructurare prin care vizează să-şi restrângă semnificativ operaţiunile şi să-şi focuseze activitatea pe servicii bancare destinate populaţiei şi companiilor din Marea Britanie, luând în calcul cel puţin 30.000 de concedieri în următorii 5 ani, anunță Mediafax.

RBS, controlată de guvernul britanic printr-o participaţie de 81% din acţiuni, va anunţa probabil săptămâna viitoare retragerea din multe activităţi riscante din zona de investment banking, precum şi un plan de vânzare a majorităţii afacerilor internaţionale, potrivit Financial Times (FT).

Restructurarea se va încadra într-o serie de „măsuri brutale” de reducere a cheltuielilor şi disponibilizări, dorite de către noul director general al băncii, Ross McEwan. Se estimează că restructurarea şi celelalte măsuri pregătite de McEwan ar putea conduce la disponibilizarea a mai mult de un sfert dintre cei 120.000 de angajaţi ai băncii în următorii 3-5 ani.

„Eu nu doresc să conduc cea mai mare bancă din lume. Eu doresc să conduc cea mai bună bancă din Marea Britanie, ceea ce nu are de-a face cu mărimea instituţiei. Multe dintre costurile noastre sunt vechi, generate de statutul de grup global, care nu ne mai caracterizează”, a declarat McEwan într-o postare publicată recent pe site-ul băncii.

Astfel, RBS se va concentra pe trei tipuri cheie de afaceri: clienţii retail, firmele mici şi companiile mari, au declarat pentru FT surse apropiate băncii.

„Va fi o restructurare-monstru”, a comentat un analist bancar.

O sursă apropiată RBS a afirmat că divizia de servicii bancare destinate companiilor mari ar urma să înghită „ceea ce a mai rămas” din banca de investiţii a grupului, care va avea astfel o funcţie complementară pentru celelalte activităţi destinate clienţilor corporate.

RBS va retrage banca de investiţii a grupului de pe pieţele din Statele Unite şi Asia, iar cei 11.000 de angajaţi ai diviziei trebuie să se pregătească pentru concedieri masive. Grupul britanic va vinde de asemenea Citizens, banca comercială pe care o deţine în SUA, cu 18.500 de angajaţi.

Autorităţile britanice fac presiuni la RBS pentru a determina banca să-şi consolideze situaţia financiară, după ce rata capitalului de rang întâi, un indicator cheie al solvabilităţii, a scăzut la 8,1-8,4% la finele anului trecut, nivel criticat de agenţiile de rating.

Banca a avertizat că va raporta pierderi semnificative pentru anul trecut, după ce a înregistrat în ultimele trei luni ale anului provizioane de 4,5 miliarde de lire sterline pentru acoperirea riscului din portofoliul de active, la care se adaugă un provizion special de 3 miliarde lire pentru cheltuieli legate de diferitele litigii şi investigaţii în care este implicat grupul în Marea Britanie şi SUA.

Analiştii anticipează că RBS va înregistra pentru 2013 o pierdere înainte de taxe de până la 8 miliarde lire sterline.

„Nu ne îndoim că Ross McEwan va avea curajul să implementeze măsuri sălbatice de reducere a costurilor pentru a determina revenirea pe profit, care ne aşteptăm să se materializeze până în 2018”, a declarat pentru FT un analist financiar.

Cele mai mari 4 bănci din Grecia – National Bank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank – mai au nevoie de capital suplimentar de aproximativ 5 miliarde euro, potrivit unui al doilea test de stres efectuat de banca centrală, au declarat surse apropiate situaţiei citate de Kathimerini.

Estimarea, bazată pe datele furnizate de Banca Greciei celor patru instituţii financiare în urma testelor, trebuie să fie aprobată de troica creditorilor Greciei, formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi FMI, anunță Mediafax cu referire la Kathimerini.

Banca centrală elenă a efectuat a doua verificare a solidităţii principalelor bănci din ţară, pentru a evalua dacă recapitalizarea de 28 de miliarde de euro efectuată vara trecută le-a făcut capabile să absoarbă viitoarele şocuri, în condiţiile în care creditele neperformante continuă să crească.

„Fiecare bancă a fost informată despre necesarul de capital, calculat în baza testului de stres, dar este nevoie de confirmarea finală din partea troicii”, a declarat pentru Reuters unul din bancheri, precizând că necesarul total este de circa 5 miliarde de euro.

Prelungirea discuţiilor dintre autorităţile elene cu reprezentanţii troicii a întârziat rezultatul testelor, aşteptat la începutul lunii trecute.

Banca Greciei nu a anunţat rezultatele întrucât troica nu a clarificat dacă necesarul de capital trebuie calculat potrivit unui scenariu de bază sau a unuia advers, care ia în considerare încă doi ani de recesiune. Totodată, nu se ştie dacă raportul Tier 1, între capital şi activele ponderate în funcţie de risc, care reflectă soliditatea financiară, poate fi redus de la 9% la 8%.

Reprezentanţii Băncii Greciei au refuzat să comenteze, precizând doar că rezultatele testelor de stres vor fi publicate în curând.

Sberbank Russia a stopat creditarea în Ucraina, scrie banki.ua. Șeful Sberbank, Gherman Gref a anunțat astăzi despre încetarea creditării persoanelor fizice și juridice în Ucraina:

“Noi temporar am stopat operațiunile active, dar nici companiile și nici persoanele fizice nu au la moment mare dorință/necesitate de acestea.”

Totodată, șeful Sberbank a menționat că această decizie vizează noii clienți. Clienții a căror stare financiară nu trezește întrebări, banca îi va credita în continuare. Această decizie a fost luată joi, 20 februarie 2014.

Astăzi, 21 februarie 2014, PrivatBank, a anunțat despre micșorarea limitelor zilnice la ridicarea numerarului de la bancomate până la 3.000 grivne.

“Pentru a asigura accesul la numerar la cât mai mulți clienți, PrivatBank începând cu 21 februarie introduce limita de 3.000 grivne la retragerea numerarului din bancomate”, anunță serviciul de presă al PrivatBank.

O decizie asemănătoare a fost luată și de Ukrsotbank, instituția a stabilit limita de 1.500 grivne pe zi per card.

O altă bancă din Ucraina, Nadra Bank, atenționează clienții să nu cadă în panică și să aibă încredere doar în sursele oficiale de informare.

“Noi rugăm clienții să nu cadă pradă provocărilor și să se abțină de la vizitarea filialelor și bancomatelor doar în baza acțiunilor manipulatorii ale unor indivizi. Lichiditatea băncilor permite satisfacerea necesităților clienților de a primi depozitele la cerere, de a efectua operațiuni de casă și alte operațiuni. Plățile clienților se derulează în regim normal”, anunță un comunicat al băncii.

De asmenea conform banki.ua, începând cu joi unele supermarkete refuză să primească plățile cu cardul bancar, printre acestea se numără “Ekomarket” și “Silipo”.

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a aprobat recent Conturile anuale auditate ale BCE pentru exerciţiul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2013, anunță un comunicat al BCE.

Mario Draghi, preşedintele BCE, a afirmat că „rezultatul financiar pentru anul 2013 reflectă orientarea politicii monetare, precum şi angajamentul nostru faţă de utilizarea eficientă a resurselor şi o gestionare financiară prudentă, într-un moment în care responsabilităţile şi misiunile încredinţate BCE sporesc”.

Consiliul guvernatorilor a hotărât să transfere, la data de 31 decembrie 2013, suma de 0,4 milioane EUR (faţă de 1.166 milioane EUR în anul 2012) în contul provizionului de risc, ceea ce a determinat majorarea acestuia până la nivelul maxim de 7.530 de milioane EUR de la acea dată. Scopul provizionului de risc este acoperirea riscului valutar, de dobândă, de credit şi a celui asociat fluctuaţiilor preţului aurului, care sunt monitorizate în mod constant. Volumul şi necesitatea de a menţine acest provizion fac obiectul unei revizuiri anuale. Ca rezultat al transferului în contul provizionului de risc, profitul net al BCE pentru anul 2013 s‑a cifrat la 1.440 de milioane EUR (faţă de 995 de milioane EUR în anul 2012).

Consiliul guvernatorilor a decis să efectueze o repartizare provizorie a profitului, în valoare de 1.370 de milioane EUR, între băncile centrale naţionale (BCN) din zona euro la data de 31 ianuarie 2014. În şedinţa de ieri, Consiliul guvernatorilor a decis să reporteze suma de 10 milioane EUR, ca urmare a ajustării profitului din anii anteriori, şi să repartizeze profitul rămas, în total de 61 de milioane EUR, BCN din zona euro la data de 21 februarie 2014.

Veniturile din operaţiuni curente ale BCE provin, în principal, din veniturile din plasamente aferente activelor externe de rezervă şi portofoliului de fonduri proprii, din veniturile din dobânzi aferente cotei de 8% din totalul bancnotelor euro în circulaţie, precum şi din veniturile nete din dobânzi aferente titlurilor cumpărate în scopuri de politică monetară în cadrul programului destinat pieţelor titlurilor de valoare şi al celor două programe de achiziţionare de obligaţiuni garantate.

Veniturile nete din dobânzi au totalizat 2.005 milioane EUR în anul 2013 (faţă de 2.289 de milioane EUR în 2012). Acestea au inclus venituri din dobânzi aferente cotei BCE din totalul bancnotelor euro în circulaţie, în valoare de 406 milioane EUR (faţă de 633 de milioane EUR în anul 2012), şi venituri nete din dobânzi aferente titlurilor cumpărate în cadrul programului destinat pieţelor titlurilor de valoare, în valoare de 962 de milioane EUR (faţă de 1 108 milioane EUR în anul 2012), din care 437 de milioane EUR (faţă de 555 de milioane EUR în 2012) au fost generate de deţinerile BCE de obligaţiuni guvernamentale elene cumpărate în cadrul programului respectiv. De asemenea, acestea au inclus venituri nete din dobânzi aferente titlurilor cumpărate în cadrul celor două programe de achiziţionare de obligaţiuni garantate în cuantum de 204 milioane EUR (faţă de 209 milioane EUR în anul 2012). BCE a virat 192 de milioane EUR (faţă de 307 milioane EUR în anul 2012) către BCN în contul creanţelor acestora asupra activelor externe de rezervă transferate la BCE, iar veniturile din dobânzi aferente activelor externe de rezervă au însumat 187 de milioane EUR (faţă de 229 de milioane EUR în anul 2012).

Câştigurile realizate din operaţiuni financiare s-au cifrat la 52 de milioane EUR (faţă de 319 milioane EUR în anul 2012). Scăderea câştigurilor realizate din operaţiuni financiare consemnată în anul 2013 s‑a datorat, în principal, diminuării câştigurilor realizate aferente portofoliului în dolari SUA.

Deprecierile au însumat 115 milioane EUR în anul 2013 (faţă de 4 milioane EUR în 2012). Creşterea semnificativă a deprecierilor în anul 2013 s-a datorat, în principal, scăderii generale a valorii de piaţă a titlurilor deţinute în portofoliul în dolari SUA al BCE.

Cheltuielile administrative ale BCE se referă la cheltuielile cu personalul şi orice alte cheltuieli administrative. Cheltuielile cu personalul s-au ridicat, în anul 2013, la 241 de milioane EUR (faţă de 222 de milioane EUR în 2012), pe seama creşterii numărului de angajaţi şi a sumelor aferente planurilor de pensii ale BCE.

Alte cheltuieli administrative, incluzând chiriile, serviciile specializate şi alte bunuri şi servicii, au totalizat 287 de milioane EUR în anul 2013 (faţă de 242 de milioane în 2012) şi au cuprins cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale, care au însumat 19 milioane EUR. În cea mai mare parte, costurile aferente construirii noului sediu al BCE sunt excluse de la această poziţie şi au fost capitalizate în bilanţ la „Imobilizări corporale şi necorporale”. În cadrul acestei poziţii, categoria „Imobilizări în curs” a consemnat o majorare de 318 milioane EUR, până la 847 de milioane EUR, în anul 2013, aproape în totalitate ca urmare a costurilor de construcţie, în timp ce costurile aferente amplasamentului, în valoare de 76 de milioane EUR, au fost incluse la „Terenuri şi clădiri”.