Banca Națională a Ucrainei a interzis deponenților să retragă de pe depozitele în valută sume ce depășesc echivalentul a 15.000 grivne pe zi, scrie rbc.ru.

Cursul oficial al dolarului stabilit pentru astăzi a fost de 9,98 grivne pentru un dolar. Astfel limita retragerii se cifrează la aproximativ $1500. Pentru depozitele în moneda națională – limite nu există.

“De pe depozitele în grivne, puteți retrage măcar și un million sau două. Băncile dispun de lichidități”, a declarat șeful BNU, Stepan Kubiv.

Conform spuselor acestuia, dacă deponentul dorește să retragă de pe depozitul în valută o sumă ce depășește echivalentul a 15.000 grivne, atunci el poate să primească banii în grivne. Valuta va fi convertată conform cursului de schimb în acea bancă.

Șeful BNU a explicat că limita dată se introduce pe o perioadă de o lună de zile, iar situația de pe piața valutară a Ucrainei rămâne sub control.

Totodată, site-ul financiar-bancar banki.ua anunță despre sistarea activității și micșorarea programului de lucru a unor bănci din Simferopol. Printre acestea se numără Ukrsotbank, Platinum Bank și Pershiy Ukrainskiy Mejnarodniy Bank (PUMB).

Credit Suisse Group a făcut eforturi substanţiale pentru a veni în întâmpinarea clienţilor americani care voiau să-şi deschidă conturi bancare în Elveţia şi să evite plata taxelor în SUA, arată un raport publicat de Senatul american.

Raportul de 181 de pagini publicat de subcomitetul permanent pentru investigaţii al Senatului acuză banca elveţiană că a fost cu intenţie complice la evaziunea fiscală prin offshore-uri, căutând să facă afaceri cu clienţi americani al căror scop era să-şi ascundă banii de autorităţile americane, scrie Ziarul Financiar cu referire la The Wall Street Journal.

Credit Suisse a curtat clienţii cu diferite prilejuri, spre exemplu la un bal cu tematică elveţiană organizat la New York sau la turnee de golf din Florida. De altfel, banca a înfiinţat o filială în aeroportul din Zürich pentru a oferi consultanţă americanilor veniţi în vacanţă la schi. În 2006 Credit Suisse avea 22.000 de conturi deschise de clienţi americani în care se găseau în total 12 miliarde de franci elveţieni (9,8 miliarde euro), conform documentului.

Instituţia bancară, care avea mai mult de 1.800 de consilieri pentru a lucra cu clienţi americani, îşi sfătuia clienţii să acţioneze discret, iar pe cei bogaţi să călătorească în Elveţia pentru a evita să lase „urme“ prin documente, ceea ce ar fi putut să pună în pericol confidenţialitatea conturilor lor.

Un fost client a declarat pentru investigatorii din Senat că un bancher al Credit Suisse i-a dat documente financiare ascunse într-un exemplar din revista Sports Illustrated şi că în Elveţia a avut o întâlnire cu bancherii într-un lift controlat de la distanţă.

Credit Suisse este una dintre cele 14 bănci elveţiene investigate penal în SUA pentru că ar fi ajutat cetăţeni americani să ocolească plata taxelor, aceştia  folosindu-se de legislaţia elveţiană pentru a-şi ţine activele ascunse. Legile elveţiene protejează secretul bancar.

The Wall Street Journal a scris recent că negocierile s-au intensificat între Credit Suisse şi autorităţile americane pentru a ajunge la o înţelegere în acest dosar. Credit Suisse ar putea plăti o amendă record de 800 milioane de dolari dacă nu ajunge la o înţelegere cu autorităţile americane.

Credit Suisse a închis în 2008 conturile din SUA şi nu mai oferă conturi offshore americanilor.

Principalele economii emergente (BRICS – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) îşi vor înfiinţa propria bancă de dezvoltare, cu un capital total de 100 de miliarde de dolari, în următorii 5 ani, însă deocamdată ţările BRICS nu au ajuns la un acord cu privire la partea lor în structura viitoarei bănci, a declarat recent un înalt oficial rus, scrie economica.net cu referire la Reuters.

Înfiinţarea unei bănci care să finanţeze proiecte de infrastructură a fost propusă în 2012 şi această propunere a fost aprobată în mod oficial la summitul BRICS din Africa de Sud. Însă până acum au fost făcute progrese limitate din cauza dezacordurilor cu privire la finanţarea şi managementul instituţiei.

Adjunctul ministrului rus de Finanţe, Sergei Storchak, a declarat că Rusia a venit cu propunerea ca fiecare din cele cinci state BRICS să aibă o contribuţie egală, 20%, la capitalul de 100 de miliarde de dolari al viitoarei bănci. Însă alţi oficiali BRICS au apreciat că partea statelor membre ar trebui să depindă de mărimea economiilor lor.

“După numeroase încercări am căzut de acord că procesul de constituire a capitalului bănci se va întinde pe mai mulţi ani”, a declarat Storchak. „Am reuşit să cădem de acord că perioada contribuţiilor la capitalul băncii se poate întinde până la cinci ani”, a mai spus oficialul rus.

În schimb, oficialii din ţările BRICS care s-au reunit la finele săptămânii trecute la Sydney, nu au putut să ajungă la un acord cu privire la locaţia viitoarei bănci de dezvoltare.

„Există intense negocieri diplomatice pentru că fiecare ţară îşi susţine propria candidatură pentru sediul general. Am convenit însă că acest lucru ar trebui decis prin consens”, a spus Sergei Storchak.

În momentul în care se va ajunge la un acord, va fi nevoie de aproximativ 2 ani pentru finalizarea procedurilor birocratice şi alţi 3 ani pentru strângerea fondurilor necesare pentru constituirea capitalului băncii.

Statele BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) sunt responsabile pentru 20% din PIB-ul mondial.

Sectorul bancar din Ungaria a revenit pe profit anul trecut după 2 ani de pierderi, ajutat de creşterea comisioanelor, potrivit datelor publicate de banca centrală şi analizate de Bloomberg.

Băncile au recuperat de la clienţi veniturile pierdute prin taxa pe tranzacţii financiare impusă de guvern majorând comisioanele cu 54% anul trecut, scrie Ziarul Financiar.

Băncile comerciale au realizat un profit net cumulat de 67,6 miliarde forinţi (218,6 milioane euro), faţă de pierderi de 173,5 mi­liarde forinţi (561 milioane euro) în 2012 şi de 288,7 miliarde forinţi în 2011.

Un număr de 131 de instituţii financiare au raportat profit pentru anul trecut, în timp ce 40 au fost neprofitabile.

Băncile din Ungaria se plâng că plătesc cele mai mari taxe din Europa, iar premierul ungar Viktor Orban a introdus în 2012 şi o taxă pe tranzacţiile financiare, menită să ajute la menţinerea deficitului bugetar al Ungariei sub limita impusă de UE de 3% din PIB. Băncile au suportat în trecut pierderi de peste un miliard de euro provocate de scheme guverna­mentale de rambursare anticipată a unor credite în monedă străină în care plata creditelor s-a făcut la un curs mai mic decât cel al pieţei.

Rata creditelor neperformante ale clienţilor individuali a crescut de la 18,4% la finalul trimestrului trei al anului la 18,7% la sfârşitul lunii decembrie.

Fraudele cu cardurile bancare au crescut în 2012 după 4 ani de scădere, în principal din cauza numărului mare de escrocherii pe internet, arată un raport publicat recent de Banca Centrală Europeană (BCE), scrie economica.net.

Studiul vizează ţările care fac parte din SEPA, zona unică de plăţi în euro, care cuprinde cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, plus Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia şi Elveţia.

“Fraudele cu cardurile bancare în cadrul SEPA au crescut în 2012 pentru prima dată după 2008”, se arată în raportul BCE.

„Sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura securitatea plăţilor online cu cardul în condiţiile în care cumpărăturile pe Internet continuă să crească”, se mai arată în acest raport.

Potrivit BCE, valoarea totală a fraudelor cu cardurile bancare în 2012 s-a ridicat la 1,33 miliarde de euro, în creştere cu 14,8% comparativ cu 2011. Chiar dacă este vorba de prima creştere după 4 ani de scădere, valoarea totală a fraudelor este mai mică cu 9,3% comparativ cu nivelul înregistrat în 2008, chiar dacă valoarea tranzacţiilor a crescut între timp cu 17%.

BCE precizează că un euro din fiecare 2.635 euro cheltuiţi cu cardurile de credit sau debit emise în SEPA este pierdut din cauza fraudelor. Partea fraudelor din totalul tranzacţiilor cu cardul (3.500 miliarde de euro) s-a ridicat la 0,038% în 2012, după o pondere de 0,036% în 2011 şi 0,040% în 2010, după un vârf de 0,050% în 2009, adaugă BCE.

Raportul mai arată că aproximativ 60% din escrocheriile cu cardurile bancare în 2012 au rezultat de pe urma plăţilor făcute prin poştă, telefon sau internet, ca urmare a creşterii explozive a achiziţiilor online după 2008, şi doar 25% au rezultat de pe urma fraudelor la terminalele POS sau ATM-uri. De asemenea, cardurile emise în Franţa Marea Britanie şi Luxemburg au înregistrat cele mai mari pierderi de pe urma fraudelor ca proporţie din tranzacţiile normale.

Parlamentul ucrainean l-a numit in funcția de guvernator al băncii centrale pe Stepan Kubiv, fost președinte al VAT Kredobank, acesta urmând să invite la Kiev o misiune a Fondului Monetar International (FMI), în speranța că statul va putea obține finanțare internațională pentru a evita falimentul.

Liderii de la Kiev au anunțat că Ucraina are nevoie de sprijin financiar în valoare de 35 miliarde de dolari. Statele Unite și Uniunea Europeana au promis că vor oferi ajutor noii administrații.

Parlamentarii l-au demis luni seara pe Ihor Sorkin de la șefia băncii centrale și l-au numit ca înlocuitor pe Stepan Kubiv (foto), scrie dailybusiness.ro cu referire la Bloomberg.

Banca Natională de la Kiev a adoptat la începutul lunii februarie o serie de restricții asupra tranzacțiilor cu valută, pentru a stopa prăbușirea grivnei în contextul protestelor anti-guvernamentale ample din mai multe orașe. Grivna a scăzut cu 8% de la începutul acestui an față de dolar, atingând minimul ultimilor 5 ani înainte ca banca centrală sa limiteze schimburile cu valută.