Sistemele internaționale de plăți Visa și MasterCard au stopat, fără nicio preîntâmpinare, deservirea cardurilor emise de banca „Rossia”. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al băncii, Galina Kamneva, transmite Agora cu referire la ITAR-TASS.

Conducerea băncii declară că nu a operat careva restricții pentru operațiuni cu carduri bancare. Cu toate acestea, sistemele internaționale de plăți VISA și MasterCard, fără nicio notificare prealabilă, a oprit tranzacțiile de plăți pentru clienții băncii.

În momentul de față, banca deservește circa 24 mii de clienți corporativi și 470 mii de persoane fizice. Printre partenerii băncii în cadrul proiectelor de salarizare se numără mari companii din Rusia, inclusiv Căile Ferate, „Poșta Rusiei”, Surgutneftegaz, Rosgosstrah, compania de telefonie mobilă MTS, companiile de telecomunicații CenterTelecom și VimpelCom, compania de asigurări RESO-Garantia, etc.

Aceste acțiuni vin după ce Președintele SUA, Barack Obama a anunțat joi despre extinderea listei de persoane împotriva cărora vor fi aplicate sancțiuni. Printre aceștia s-a numărat omul de afaceri, Iuri Kovalciuk, dar și banca „Rossia”, al cărei co-proprietar este.

Conform banki.ru, de asemenea au fost blocate operațiunile cu carduri ale băncii SMP Bank (СМП Банк), bancă controlată de frații Rotenberg, împotriva cărora de asemenea au fost aplicate sancțiuni. Din acest motiv, alte 2 bănci întâmpină probleme cu procesarea operațiunilor cu carduri – Investcapitalbank și Banca Finservis. Procesarea plăților acestor bănci depinde de SMP Bank.

Parlamentul European şi reprezentanţii statelor membre au ajuns joi la un acord referitor la proiectul uniunii bancare care, din 2016, va permite evitarea situaţiilor în care contribuabilii suportă costurile de lichidare a băncilor, în cazul unor noi crize. Acordul dintre negociatorii Parlamentului European şi ai statelor UE a avut loc la capătul unei nopţi de negocieri maraton, anunță Mediafax.

„Compromisul permite finalizarea arhitecturii uniunii bancare, va îmbunătăţi încrederea în pieţele financiare şi stabilitatea acestora, precum şi relansarea finanţării economiei”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a spus la rândul său că este un enorm succes. Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a salutat progresul crucial, iar comisarul pentru Servicii Financiare, Michel Barnier, a spus că este un pas important către ruperea legăturii între criza bancară şi cea a datoriilor suverane.

Acordul de joi se referă la aşa-numitul mecanism de lichidare, care va avea rolul de a organiza lichidarea ordonată a băncilor în dificultate din zona euro, astfel încât costurile să fie suportate de sectorul bancar şi nu de contribuabili. Acest mecanism este al doilea pilon al uniunii bancare europene, după cel al supravegherii unice a băncilor din zona euro, care va fi asigurată, din noiembrie, de Banca Centrală Europeană (BCE).

Acordul de joi a intervenit la timp pentru a putea fi aprobat de Parlamentul European la jumătatea lunii aprilie, la ultima şedinţă plenară a actualului legislativ. Dacă acordul nu ar fi avut loc la timp, textul ar fi trebuit să fie renegociat cu viitorul Parlament rezultat în urma alegerilor din luna mai şi s-ar fi pierdut mult timp cu punerea în practică a uniunii bancare. Totodată, acordul a avut loc chiar înaintea summitului şefilor de state şi de guverne ai celor 28 de state membre.

Punctele de fricţiune au fost în special mecanismul decizional şi durata creării unui fond alimentat de băncile din zona euro pentru finanţarea procedurii de lichidare a unei bănci. 

Germania a dorit acordarea unui rol important statelor în procesul decizional, dar parlamentarii au considerat că mecanismul ar fi prea lent şi complex. În urma negocierilor, rolul statelor a fost redus, iar procedura simplificată, astfel încât în cazul unor probleme urgente ale băncilor soarta acestora să poată fi decisă în weekend, când pieţele financiare sunt închise.

Perioada de constituire a unui fond de 55 de miliarde de euro pentru băncile în dificultate a fost redusă în urma negocierilor de la 10 la 8 ani. Parlamentul European ar fi dorit ca fondul să devină pe deplin operaţional în termen de 3 ani.

Totodată, mai rămâne de rezolvat o problemă sensibilă, respectiv modul de calcul al contribuţiilor băncilor la acest fond, care preocupă în special Franţa şi Germania.

Concret, BCE va declanşa procesul prin care se va stabili dacă o bancă este falimentară. Un consiliu de lichidare va coordona lichidarea ordonată a băncii respective. Deciziile consiliului de lichidare trebuie validate de Comisia Europeană.

În majoritatea cazurilor, deciziile consiliului de lichidare vor fi luate în format restrâns, care va include reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai BCE. În cazuri excepţionale, în care sumele aflate în joc ar depăşi 5 miliarde de euro, deciziile vor fi luate în şedinţe plenare, la care va fi reprezentat fiecare stat.

Lichidarea băncilor din zona euro va fi finanţată de un fond alimentat de băncile din zona euro, după criterii care urmează să fie stabilite. Fondul va fi alimentat o perioadă de 8 ani, la sfârşitul căreia va ajunge la circa 55 de miliarde de euro.

Iniţial, va fi creat un astfel de fond în fiecare stat membru, pentru susţinerea băncilor din fiecare ţară. După doi ani, fondurile naţionale vor fi cumulate în proporţie de 60%, şi de 70% după trei ani, iar la sfârşitul unei perioade de opt ani va exista doar un fond unic european. Dacă necesarul de finanţare va depăşi capacitatea fondului, acesta va putea să se împrumute pe pieţele financiare.

Mecanismul de lichidare va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015, dar va funcţiona din 2016, a precizat comisarul Michel Barnier.

Orange Polska, divizia poloneză a grupului francez de telecomunicaţii Orange, şi mBank, o divizie a grupului bancar german Commerzbank, au semnat recent un acord pentru a oferi servicii de mobile banking, scrie economica.net cu referire la Reuters.

Cele două companii au precizat că începând din a doua jumătate a acestui an vor oferi, sub marca Orange, servicii financiare mobile pentru utilizatorii de smartphone-uri şi tablete.

În timp ce mBank va fi responsabilă pentru furnizarea de servicii bancare pentru clienţii Orange, operatorul de telefonie va fi responsabil de activităţile de marketing. Companiile nu au oferit detalii financiare legate de acest parteneriat.

Serviciile vor fi destinate clienților retail și întrepinderilor mici și mijlocii.

Grupul Orange, cunoscut anterior sub numele de France Telecom, avea la finele anului trecut 236,3 milioane clienţi la nivel mondial, dintre care 178,5 milioane erau abonaţi la serviciile de telefonie mobilă. Pe piaţa din Republica Moldova Orange este de asemenea prezent și este lider al pieței.

Monetăria Regală a Marii Britanii a prezentat noua monedă de o liră sterlină, cu un design bazat pe vechiul bănuţ de trei pence, autorităţile britanice considerând că au dezvoltat cea mai greu de falsificat monedă din lume, scrie Ziarul Financiar cu referire la The Guardian.

Descrisă drept „un salt uriaş spre viitor”, noua monedă va fi introdusă în circulaţie începând din anul 2017.

Trezoreria Marii Britanii estimează că 3% din cele 45 de milioane de monede de o liră aflate în circulaţie sunt contrafăcute.

Noua monedă este de mărime similară cu cea veche şi este în formă de poligon cu 12 laturi, preluând designul vechiului bănuţ de trei pence, cu valoarea de 1/80 dintr-o liră sau 1/4 dintr-un şiling, aflat în circulaţie până în 1971, înainte de trecerea la sistemul zecimal de denominaţie. Bănuţul de trei pence a fost prima monedă bătută cu chipul Reginei Elisabeta a II-a.

Cu un design aparent arhaic, moneda conţine o serie de inovaţii tehnologice care fac aproape imposibilă falsificarea. Moneda este construită „bimetalic”, asemenea celei de două lire, iar elementele de securitate au fost aduse la nivel de bancnotă prin noi măsuri de securitate dezvoltate de Monetăria Regală.

Asemenea tuturor monedelor britanice, noua monedă va fi inscripţionată cu efigia Reginei pe „cap”, în timp ce designul „pajurei” va fi decis în urma unei „competiţii publice”, potrivit Trezoreriei.