Primul Cabinet Numismatic a fost creat în incinta Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), fiind dotat cu echipament tehnic performant donat de BC „Moldova Agroindbank” SA. Cabinetul găzduieşte expoziţie de monedă veche şi comemorativă; expoziţie de monedă contemporană a ţărilor lumii; expoziţie de desene cu designul unor monede excepţionale; colecţie de carte de specialitate; echipamente pentru studierea operaţiunilor de casă şi pentru cercetări în numismatică. Cabinetul Numismatic vine să faciliteze procesul de instruire – atât pentru corpul profesoral şi personalul didactic, cât şi pentru studenţi. 

Prezent la ceremonia de inaugurare, Vicepreşedintele Comitetului de Conducere al BC „Moldova Agroindbank” SA, Oleg Paingu a remarcat:

„Moldova Agroindbank are tradiţii mari şi frumoase de susţinere a tinerilor dotaţi. O facem ori de câte ori este nevoie, dar în special în cadrul Programelor „Burse de Merit” şi „Burse suplimentare pentru tineri”. Dar responsabilitatea comunităţii bancare faţă de instruirea tinerilor nu se rezumă la finanţarea unor programe educaţionale, cât de mare ar fi rezonanţa socială a acestora. Un obiectiv foarte important, pe care îl urmăreşte şi îl respectă Moldova Agroindbank este faptul că noi înşine oferim tinerilor, proaspeţilor absolvenţi, posibilitatea de a se manifesta la noi la bancă. Sunt tineri care nu au experienţă, dar care sunt dispuşi să facă totul, pentru a învăţa cum se lucrează la cea mai mare şi prosperă bancă. Pentru ei este benefică experienţa noastră, pentru noi – entuziasmul lor. Această simbioză este motorul dezvoltării şi viitorul băncilor”.

Oleg Stratulat, şeful Catedrei Bănci şi Activitate Bancară, ASEM, a accentuat suportul constant pe care MAIB şi personal Preşedintele băncii Serghei Cebotari îl acordă acestei instituţii de învăţământ superior:

„Este cel mai mare susţinător al acţiunilor pe care le desfăşoară Academia, inclusiv proiecte de anvergură: Simpozionul Internaţional, Olimpiada Republicană de Economie, Concursul „Bancher modern – intelect inovator şi spirit jovial” ş.a. La rândul nostru, furnizăm către bancă specialişti tineri bine pregătiţi care se încadrează cu succes în echipa MAIB”.

Interacţiunea dintre BC „Moldova Agroindbank” SA şi Academia de Studii Economice va continua prin elaborarea şi implementarea unor noi proiecte.

Foto de la ceremonia de inaugurare a Cabinetului Numismatic:

La fel ca și în anul precedent (2012), 3 bănci din Republica Moldova fac parte din clasamentul SEE (Southeast Europe) Top 100 banks. Acestea sunt Moldova Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank.

Clasamentul se efectuează în baza volumului activelor înregistrat de bănci la 31 decembrie 2013. Studiul cuprinde 250 de bănci din regiune.

Al 4-lea an consecutiv, liderul clasamentului este Banca Comercială Română (BCR), chiar dacă a înregistrat în acest an o scădere de 10% a activelor până la 14,16 miliarde euro. Poziția secundă este ocupată de banca croată Zagrebacka Banka (13,94 miliarde euro active), iar pe locul 3 iarăși o bancă din România – BRD Groupe Societe Generele cu active totale în valoare de 10,5 miliarde euro.

Țara vecină domină top 10 al acestui clasament, Banca Transilvania și UniCredit Țiriac Bank de asemenea și-au făcut loc în primii 10. Per total România are 22 bănci în clasament, Bulgaria (18), Serbia și Slovenia (câte 15), Croația (10), Bosnia (7), Albania (6), Macedonia și Moldova (câte 3), iar Monetenegro – doar o singură bancă în clasament.

Autorii studiului menționează că 38 de bănci incluse în clasament și-au diminuat activele în 2013. Totodată se specifică că 70 dintre bănci au înregistrat profit în anul precedent. Activele totale ale acestor 100 bănci au totalizat 246,9 miliarde euro la sfârșitul lui 2013, în timp ce activele participanților clasamentului din anul trecut(2012) înregistrau o valoare de 235,8 miliarde euro.

Cea mai bine cotată bancă din țara noastră este Moldova Agroindbank, care ocupă poziția 81 în clasament, în scădere cu 8 trepte față de 2012. Activele totale au crescut cu 17,2% față de 2012 și înregistrau valoarea de 746,5 milioane euro.

Moldindconbank ocupă treapta a 86-a, în urcare cu 4 poziții față de 2012. Activele totale ale MICB sunt estimate la 713,5 milioane euro, în creștere cu 49,35% față de clasamentul precedent (2012). De fapt, autorii studiului au remarcat că aceasta este cea mai mare creștere din întregul clasament.

Pe poziția a 89-a se situează Victoriabank, care a coborât 6 trepte față de 2012. Activele acesteia s-au majorat cu 15% și înregistrau valoarea de 648,2 milioane euro.

Vedeți în continuare TOP 10 bănci și poziția băncilor moldovenești în clasament.

Un nou serviciu de la Poşta Moldovei – „Portofel Mobil”. Cei care vor să scape de grija facturilor, îşi pot deschide un cont special, administrat atât de pe calculator, cât și cu ajutorul telefonului mobil. Noul serviciu permite efectuarea plăților pentru servicii de întreținere fără a merge la bancă, scrie publika.md.

„Poşta Moldovei poate fi transformată într-o bancă. Cetăţeanul, având un cont deschis la poştă, îl poate administra printr-o aplicaţie instalată pe smartphone. Putem face orice fel de tranzacţie financiară într-un timpul favorabil”, a explicat ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Filip.

Pentru modernizarea serviciilor financiare, Poşta Moldovei a semnat un acord de colaborare cu operatorul poştal naţional din Franţa. Proiectul va fi aplicat de la 1 ianuarie, deocamdată numai în Capitală şi oraşul Bălţi.

Dacă va se va dovedi de succes, serviciul „Portofel Mobil” va fi extins pe întreg teritoriul ţării. Costul total al proiectului este de peste 100.000 de euro, dintre care 40.000 vor fi oferite de întreprinderea de stat, iar restul de partenerul din Franţa.

Vedeți în continuare reportajul realizat de PublikaTV.

În ultimii ani, în jurul Băncii de Economii, s-a creat multă panică și agitație mediatică despre problemele sale financiare generate de preluarea obligațiunilor Investprivatbank. Ulterior, au apărut discuții legate de capitalul băncii și micșorarea cotei statului de la un pachet majoritar la unul de blocaj. De curând, au apărut zvonuri privind o posibilă fuzionare a Băncii de Economii cu Unibank prin absorbția acesteia, în timp ce guvernatorul Băncii Naționale susține că nu sunt solicitări de fuzionare, ci este vorba de o solicitare de cumpărare de către BEM a 100% din acțiunile Unibank. Să vedem ce zic totuși rapoartele Băncii de Economii ca cifre și dinamică.

Evoluția profitului Băncii de Economii arată impactul negativ al crizei financiare în anul 2009, combinată și cu preluarea în același an a Investprivatbank. Totuși, adevăratele efecte negative ale acestei preluări s-au resimțit în următorii ani. Astfel, în 2012, asistăm la o pierdere financiară de circa 313 mil. lei.

În primăvara acestui an, o parte din acțiunile statului deținute în capitalul Băncii de Economii au fost vândute unei companii rusești, statul rămânând cu un pachet de blocaj de 33,38%. Potrivit datelor raportate, BEM a înregistrat în prima jumătate a anului curent un profit de doar circa 800 mii lei.

În ce privește valorile indicatorilor lichidităţii, se remarcă o creștere semnificativă a lichidității pe termen scurt. Dacă valoarea reglementată de BNM pentru acest indicator este de minim 20%, atunci Banca de Economii înregistrează o lichiditate curentă de peste 60%. Teoretic, activele cu lichiditate înaltă creează probleme de profitabilitate. Asta pentru că nu aduc venituri şi creează probleme băncii la acoperirea cheltuielilor operaţionale (inclusiv achitarea dobânzilor la depozite). Un asemenea nivel ridicat de lichiditate presupune costuri enorme de oportunitate, generate de posibilitatea ratată de a transforma aceste active în credite bancare pe termen lung.

De asemenea, se atestă o scădere a calității portofoliului de credite la Banca de Economii în perioada 2009-2013. Anul trecut, suma reducerilor calculate pentru soldul datoriei la credite a reprezentat circa 55% din soldul total al acestei datorii. În prima jumătate a anului curent, se atestă o îmbunătățire comparativ cu anul 2013, acest indicator constituind 37,2%. Totuși, rămâne încă destul de ridicat în comparație cu nivelul înregistrat pe sistem, de 10,1%.

Pentru a ne da seama care este profilul financiar al Unibank – banca cu care ar putea să fuzioneze Banca de Economii sau a cărei acționar majoritar ar putea Banca de Economii să devină – se remarcă următoarele cifre.

Unibank a înregistrat în anul 2013 un profit de circa 25,2 mil.lei, iar numai în prima jumătate a anului curent, rezultatul financiar al acestei bănci s-a ridicat la 22,0 mil. lei. Dinamica profitului acestei bănci în ultimii ani este una destul de constantă, variind în jurul sumei de 20 mil.lei. Excepție face anul 2009, criza aducând pierderi de circa 45 mil. lei pentru Unibank.

În ce privește lichiditatea, această bancă respectă nivelul reglementat de BNM, indicatorul de lichiditate pe termen scurt constituind în sem.I 2014 23,16%. Totuși, putem remarca faptul că în anii anteriori, lichiditatea curentă era destul de ridicată, mai ales în anii 2009-2010 și 2012 – ani în care probabil efectele crizei au determinat banca să fie prudentă și să acumulez exces de lichidități.

Reducerile pentru pierderile la credite sunt aproape nesemnificative, ocupând o pondere de 2,3% în suma totală a creditelor, potrivit situației de la finele lunii iunie 2014. Cifrele pentru anii anteriori arată că banca a avut un portofoliu mai puțin calitativ, mai ales în anii 2009-2010. Astfel, dacă Banca de Economii și-a înrăutățit treptat portofoliul de credite ajungând mai rău decât Unibank în anii de criză, Unibank a înregistrat importante îmbunătățiri ale calității acestuia.

Din datele și constatările de mai sus, se remarcă faptul că Banca de Economii se confruntă cu anumite probleme structurale, generate în principal de povara Investprivatbank. Această problemă a devenit și mai gravă odată cu atacurile raider ce au afectat întregul sistem bancar. Potrivit experților, la toate acestea, se mai adaugă creditarea nechibzuită a băncii, dar și soluția neinspirată a statului de a-și pierde în aceste circumstanțe poziția de acționar majoritar.

Banca de Economii este considerată o bancă sistemic importantă, falimentarea unei astfel de bănci putând avea un impact negativ destul de mare asupra sectorului financiar. De aceea, această opțiune este practic exclusă din scenariile de evoluție viitoare a băncii.