“8-9% dintre terminalele POS sunt contactless, dar au fost instalate la comercianți unde 20-25% din încasări sunt pe card”, a declarat Cosmin Vladimirescu, country manager pentru România și Moldova, MasterCard Europe, în cadrul unei conferințe organizate de FinMedia.

De asemenea, volumele plăților prin card în aceste locații dețin o pondere de 40% în valoarea totală a plăților efectuate pe card la toți comercianții din România. Reprezentantul MasterCard a mai adăugat că de la jumătatea anului viitor orice terminal POS instalat trebuie să fie compatibil PayPass, scrie nocash.info.ro.

Odată cu creșterea rețelei de acceptare contactless va crește și gradul de utilizare al cardurilor contactless?

Nu neapărat, pentru că în piață se manifestă o lipsă de cunoaștere și educație din partea consumatorului. Cel puțin aceasta este părerea domnului Florin Gaitanaru, director general Austria Card – companie care produce carduri contactless în România, cvasimajoritatea lor plecând la extern.

Bogdan Spuza, director de marketing în BRD, consideră că situația pe care o avem în prezent, cu lipsa de apetit a românilor în a tranzacționa cu cardurile contactless, este similară cu ce se întâmpla în 2000 când românii erau departe de a se fi obișnuit să facă plăți prin card. De aceea, reprezentantul BRD spune că “în cazul produselor noi trebuie să comunicăm mereu”.

Spuza mai crede că educația este o chestiune de obișnuință: “Cu cât mai multe bănci vor emite carduri contactless, cu atât această obișnuință va crește.”

Sigur că pentru a ajunge la masa critică este nevoie de cât mai multe locații de acceptare. Este motivul pentru care deși în prezent avem peste 1 milion de carduri contactless în circulație, în afară de transportul public nu vezi români utilizând aceste produse.

Nu întâmplător, în cazul BRD, cele mai multe tranzacții contactless sunt la București și la Sibiu pentru că cele două companii de transport la nivel local au susținut aceste soluții inovative de plată.

Potrivit reprezentantului MasterCard, rata de adopție a plăților contactless pentru călătoria cu transportul public este deja de 13% în Sibiu. Însă pentru a crea această obișnuință MasterCard a subvenționat prețul călătoriei, și continuă să o facă, astfel încât, pentru călător, cel mai ieftin este dacă plătește cu un card contactless.

Până în 2018, când toate POS-urile din piața românească vor fi contactless, portofoliile de carduri contactless vor crește în continuare și este probabil să dețină peste 50% din cardurile bancare aflate acum în circulație. Migrarea de la magnetic stripe la contactless va fi favorizată și de costurile de emitere, ce vor fi comparabile. Florin Gainataru a precizat că nu sunt diferențe semnificative: “cel mai mare cost pe un plastic este cipul, includerea tehnologiei contactless este nesemnificativă”.

Reprezentanţii Băncii Naționale a României (BNR) vor începe în zilele următoare discuţii cu experţii BCE pentru a stabili băncile locale care vor fi supravegheate direct de instituţia europeană, fiind vizate în primul rând BCR, BRD şi Banca Transilvania, potrivit lui Virgil Dăscălescu, director în Direcţia Stabilitate din BNR, anunță Mediafax.

„De regulă, cele mai mari 3 instituţii de credit sunt supravegheate de BCE. Nu contează neapărat cota de piaţă, există şi alte criterii (…) Pentru că sistemul bancar românesc este dominat de bănci cu părinţi din zona euro, filialele ar putea fi considerate semnificative şi supravegheate direct de Banca Centrală Europeană în cadrul cooperării strânse (…) În 4 noiembrie 2014 a intrat în vigoare Mecanismul Unic de Supraveghere, iar pentru unele susbsidiare din zona euro BCE va face supraveghere directă (…) Aspectul va fi clarificat în următoarele zile împreună cu specialiştii din BCE”, a afirmat Dăscălescu la seminarul EU-Cofile, organizat de Alpha Bank, BNR şi ARB.

Întrucât România nu face parte din zona euro, nu va putea participa direct la Uniunea Bancară, pentru statele UE care nu au adoptat euro fiind disponibilă „Cooperarea Strânsă”. Această formă de participare dă dreptul la un loc în Consiliului de Supraveghere, dar fără reprezentare în Consiliul Guvernatorilor.

„În cursul anului 2015 urmează un amplu exerciţiu de evaluare a calităţii activelor urmat de un exerciţiu de testare la stres, similar celui derulat în zona euro în acest an (…) Este pentru prima dată când se va desfăşura un exerciţiu de evaluare cuprinzătoare la nivelul instituţiilor de credit din România”, a continuat Dăscălescu.

El a explicat că pentru băncile care vor fi selectate de BCE pentru supraveghere directă se vor aplica toate regulile şi standardele impuse pentru evaluarea cuprinzătoare, în timp ce pentru restul băncilor s-ar putea face evaluări mai simplificate, pentru a se limita costurile procesului.

„Băncile care nu vor fi supravegheate de BCE nu vor suporta toate rigorile şi standardele impuse de BCE în privinţa evaluării care se va derula anul viitor”, a spus Dăscălescu.

Exerciţiul este o condiţie a acceptării Cooperării Strânse de către BCE. BCE are posibilitatea să desfăşurare propria evaluare sau poate recunoaşte exerciţiul de evaluare derulat de un stat, cu anumite amendamente.

Criteriile de selectare ale băncilor semnificative supravegheate direct de BCE ţin atât de mărimea şi influenţa acelor instituţii într-o economie, cât şi de activitatea transfrontalieră, dar acestea nu sunt singurele raţiuni.

„Ca idee, avem Banca Transilvania, o bancă mare, a treia bancă din sistem, care va fi supusă, probabil, exerciţiului de evaluare”, a mai spus oficialul BNR.

Dăscălescu a explicat că testele de stres derulate în acest an de Banca Centrală Europeană şi Autoritatea Bancară Europeană au cuprins şi câteva bănci din România, ca părţi componente ale băncilor-mamă din zona euro, dar numai pe anumite module, în timp ce anul viitor cercetarea va fi mult mai în detaliu şi mai riguroasă decât testele uzuale realizate de BNR.

„În 2014 au fost 12 instituţii de credit din România care au avut bănci părinte în zona euro supuse exerciţiilor de evaluare cuprinzătoare. În urma exerciţiului de testare la stres efectuat de Banca Naţională, putem afirma că toate instituţiile de credit, filiale ale băncilor din zona euro ar rezista cu succes unui şoc descris de scenariul avers. Nivelul solvabilităţii este unul ridicat, ultima cifră la nivelul sistemului este de 17,1% în septembrie 2014”, a completat Dăscălescu.

Oficialul BNR susţine că participarea la Uniunea Bancară prin intermediul Cooperării Strânse va aduce ca beneficii pentru sistemul bancar local reducerea costului de finanţare şi creşterea încrederii în instituţiile de credit din România.

De asemenea, în cazul mecanismului unic de rezoluţie, băncile vor avea acces la fonduri în mod nediferenţiat, dar România nu va putea accesa fondurile din mecanismul de stabilitate.

Menționăm că cele 3 bănci (BCR, BRD și BT) sunt conectate și la piața financiară-bancară din Republica Moldova. Astfel, BCR deține 100% din capitalul BCR Chișinău, BRD este acționar minoritar la Mobiasbanca Groupe Societe Generale, iar Banca Transilvania face parte din grupul BT, la fel ca și compania BT Leasing din țara noastră.

Niciun bancomat nu mai funcţionează miercuri la Doneţk, iar majoritatea comercianţilor nu mai acceptă plata cu cardul, după ce Kievul a cerut suspendarea activităţilor bancare în regiunile din Est controlate de separatiştii proruşi, informează economica.net cu referire la AFP.

“Băncile din Ucraina trebuie să-şi suspende serviciile financiare în teritoriile care nu sunt sub controlul autorităţilor ucrainene”, a anunţat Banca naţională a Ucrainei marţi, într-un comunicat de presă.

Decizia este consecinţa unui decret semnat la 14 noiembrie de către preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, scrie Agerpres.

Zeci de persoane aşteptau miercuri dimineaţă în faţa băncilor din Doneţk, cele mai multe dintre ele închise, relatează jurnaliştii AFP de la faţa locului.

„Am venit la 05.00 dimineaţă pentru a sta la coadă”, a povestit Nina, o pensionară venită să facă o retragere din cont, în faţa unei filiale închise a băncii ruse Sberbank. Bătrâna şi-a exprimat speranţa că filiala se va deschide în cursul zilei.

„Am primit ieri ordinul de a închide unitatea. Nu se mai fac transferuri de bani aici”, a dat asigurări un angajat al băncii publice ucrainene Oşceadbank, una dintre puţinele filiale încă deschise, dar din care nu se mai pot face retrageri de bani lichizi.

Majoritatea magazinelor din Doneţk se află de altfel în incapacitatea de a-şi opera terminalele pentru carduri bancare.

„A mers o jumătate de oră în această dimineaţă, dar se pare că acum nu mai funcţionează”, a explicat Pavel Ialanbenko, unul dintre responsabilii supermarketului Amstor, din centrul oraşului Doneţk.

Doar câteva hoteluri şi magazine acceptau încă plata cu cardul miercuri, notează AFP. 

Potrivit Băncii naţionale a Ucrainei, serviciile bancare vor fi restaurate când teritoriile controlate de mai multe luni de separatiştii proruşi în regiunile Doneţk şi Lugansk vor reveni sub controlul guvernului ucrainean.

Grupul bancar olandez ING a anunţat recent că intenţionează să elimine 1.700 de locuri de muncă în Olanda, în cadrul strategiei de extindere a operaţiunilor din domeniul online banking şi a pus deoparte un provizion de 320 de milioane de euro pentru a finanţa aceste restructurări, transmite economica.net cu referire la Reuters.

ING, care are un personal de aproximativ 53.000 de angajaţi, a precizat că restructurările se vor derula în următorii 3 ani şi vor viza în special sediul operaţiunilor de retail banking precum şi departamentele de back-office, call center şi tehnologie.

Banca olandeză a adăugat că în perioada 2015-2017 va investi 200 de milioane de euro pentru a-şi simplifica şi automatiza sistemele IT pe care le utilizează pentru aplicaţiile sale mobile, website, call centre şi sucursale bancare. ING a estimat că restructurările de personal şi investiţiile în IT îi vor permite să realizeze economii anuale de aproximativ 270 milioane de euro pe an începând din 2018.

“Vom crea o experienţă consecventă pentru clienţii noştri prin integrarea canalelor noastre de servicii din Olanda şi prin investiţii substanţiale în simplificarea şi modernizarea sistemelor noastre IT”, a declarat directorul general de la ING, Ralph Hamers.

Anunţul celor de la ING vine la două săptămâni după ce rivalul ABN Amro, a doua mare bancă olandeză, a anunţat că va elimina 1.000 de locuri de muncă în cadrul strategiei de extindere a operaţiunilor digitale.

Grupul financiar ING are peste 60 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții în 50 de țări.