În timp ce băncile caută metode noi de a reduce fraudele bancare, unul din producătorii de carduri a prezentat prototipul unui card care își modifică regulat codul CVV de pe spatele cardului, scrie CNN Money.

Săptămâna aceasta specialiștii de la CNN Money au intrat în posesia unui asemenea card, produs de către francezii de la Oberthur Technologies. Implementarea se așteaptă în 2017, dacă această tehnologie va fi acceptată de către cele mai mare bănci americane.

Mini ecranul funcționează datorită unei baterii (lithium-ion) de dimensiunea unei cărți poștale. Chip-ul incorporat modifică în mod aleatoriu codul la fiecare 40 sau 60 de minute.

Modificarea constantă a codului CVV „elimină” posibiliatea fraudelor în cazul tuturor persoanelor care și-au notat anterior numărul cardului Dvs, data expirării și codul din spate.

“Speranța noastră este că codul dinamic CVV va reduce considerabil fraudele din acest domeniu”, spune Martin Ferenczi, directorul Oberthur pentru America de Nord.

Aceasta se va întâmpla dacă criminalii nu vor depista algoritmul de modificare a numerelor.

Cea mai importantă barieră în implementare este costul acestui card cu noua tehnologie. Costul unui card este de 50 de ori mai mare decât cardurile obișnuite cu bandă magnetică emise de către băncile americane, și de 10 ori mai scumpe decât emiterea unui card cu chip. Băncile din SUA cumpără cardurile cu bandă magnetică la un preț de $0.20, iar cardurile moderne cu chip – aproximativ $1.20.

Compania Oberthur planifică să comercializeze aceste carduri la un preț ce va varia de la $10 la $20 pentru o bucată. Diferența este enormă. Cele mai mari bănci emit zeci de milioane de carduri, astfel înlocuirea a 30 mln de carduri ar costa $300 milioane.

“Întrebarea este dacă există un model de business la acest preț?” se întreabă Martin Ferenczi. Cei de la Oberthur vor încerca să convingă băncile că reducerea ulterioară a cheltuielilor privind fraudele merită investiția în astfel de carduri.

Vedeți în continuare prototipul fabricat de cei de la Oberthur Technologies.

Sursa text & foto: money.cnn.com.

Depozitele bancare din Grecia au scăzut în februarie la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, din cauza blocajului politic dintre guvernul elen şi creditorii ţării, care sporeşte riscul unei ieşiri a ţării din zona euro, scrie Ziarul Financiar cu referire la Bloomberg.

Date publicate recent de Banca Greciei arată că depozitele populaţiei şi companiilor au scăzut luna trecută cu 5%, la 140,5 miliarde de euro, cel mai redus nivel atins după martie 2005.

Grecii au retras circa 23,8 miliarde de euro din sistemul bancar în ultimele 3 luni, respectiv 15% din baza totală a depozitelor.

Băncile din Grecia depind de facilitatea de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), controlată de Banca Centrală Europeană (BCE), pentru a face faţă retragerilor de fonduri.

Creditorii din zona euro ai Greciei au dat termen până luni guvernului condus de Alexis Tsipras, venit la putere în ianuarie cu un program anti-austeritate, să prezinte un plan economic detaliat pentru deblocarea fondurilor de susţinere financiară.

Banca Centrală Europeană a suplimentat din nou miercuri plafonul pentru fondurile disponibile băncilor elene prin programul ELA, urcând plafonul cu circa 1 miliard de euro, la peste 71 miliarde de euro.

Guvernatorul Băncii centrale a Poloniei, Marek Belka, a avertizat băncile comerciale să nu se bazeze pe ipoteza că vor beneficia de fonduri publice pentru a-i ajuta pe cei care au probleme la rambursarea creditelor în franci elvețieni, scrie conso.ro cu referire la Reuters.

Mai mult, guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei a amenințat băncile că, dacă nu vin cu soluții concrete în sprijinul clienților, va cere autorităților să înăsprească reglementările pentru creditele ipotecare.

”În propunerile lor băncile nu pot să se bazeze pe ideea că vor putea utiliza fonduri publice deoarece acest lucru ar însemna că băncile se transformă în bugetul de stat care strânge taxe de la unii cetățeni pentru a le transfera altora. Cred că profiturile de peste 16 miliarde de zloți (4,17 miliarde de dolari) înregistrate anul trecut de sectorul bancar sunt suficiente pentru a găsi o soluție rezonabilă”, a declarat Marek Belka într-un interviu acordat unui cotidian polonez.

Băncile trebuie să dovedească faptul că merită încrederea publicului

De asemenea, guvernatorul Băncii centrale a Poloniei a subliniat că băncile trebuie să dovedească faptul că sunt instituții care merita încrederea publicului și fiecare dintre ele trebuie să pună la punct soluții concepute în mod specific pentru clienții lor.

”Costul oricăror acțiuni care vizează creditele în franci nu poate fi transferat către instituțiile publice. Acest lucru se aplică atât pentru împovărarea directă a bugetului cât și pentru conceptul utilizării rezervelor valutare pentru a garanta riscul de schimb valutar al băncilor”, a spus Marek Belka.

Acesta a avertizat că dacă băncile nu îi ajută pe cei cu credite în franci, atunci va cere Autorității de supraveghere a piețelor financiare din Polonia să înăsprească reglementările pentru creditele ipotecare.

Mulți polonezi au probleme cu rambursarea creditelor în franci

Aproximativ 550.000 de polonezi au credite ipotecare în franci contractate înainte de criza financiară când zlotul polonez era relativ puternic în raport cu francul. În prezent, o parte dintre aceștia au probleme la rambursare în urma deciziei Băncii Naționale a Elveției din 15 ianuarie de a elimina pragul maxim de apreciere pentru franc în raport cu euro, de 1,2 franci/euro, care a condus la deprecierea cu 22% a zlotului polonez în raport cu francul.

Guvernul polonez a propus o serie de măsuri de sprijinire a celor care au luat credite în franci, însă, cu toate acestea, autoritățile de la Varșovia au respins varianta adoptată în Ungaria care prevede conversia forțată în moneda locală a creditelor în franci, la un curs de schimb din toamna anului 2014. Băncile poloneze speră că, în colaborare cu Guvernul, vor putea să își finalizeze, până la mijlocul lunii mai, propunerile cu privire la măsurile destinate rezolvării problemelor provocate de creditele în franci.

Pe lista băncilor poloneze cu portofolii mari de credite în franci elvețieni se numără Getin Noble Bank, PKO BP, BPH, BZ WBK, mBank, precum și diviziile din Polonia ale Millennium și Raiffeisen.

Valoarea activelor neperformante vândute anul acesta de băncile europene ar putea ajunge la nivelul record de 100 de miliarde de euro, se arată într-un raport al companiei de consultanţă PwC, scrie economica.net cu referire la Reuters.

Studiul PwC se referă la portofoliile de credite care nu mai fac parte din afacerile de bază ale băncilor, care au în bilanţ active neperformante evaluate la aproximativ 1.900 de miliarde de euro.

În 2014, băncile europene au vândut active “care nu sunt de bază” în valoare de 91 de miliarde de euro iar această sumă ar putea creşte anul acesta cu 10%, se arată în raportul publicat recent de PwC. Compania estimează că băncile europene vor mai avea nevoie de încă 5 ani pentru a-şi rezolva problemele legate de activele neperformante.

Estimarea de 1.900 miliarde de euro pentru creditele neperformante reprezintă aproximativ 4% din valoarea totală a activelor industriei bancare.

Problema este vizibilă mai ales în Italia, unde băncile deţin credite neperformante de aproximativ 186 de miliarde de euro. Anul trecut, creditorii italieni au vândut din portofoliile de credite 8 miliarde de euro iar suma ar putea creşte la 15 miliarde de euro anul acesta, estimează PwC.

Majoritatea activelor neperformante vândute anul trecut au aparţinut băncilor din Marea Britanie, Irlanda, Spania şi Germania.

Analiştii apreciază că normele de capital mai dure au obligat băncile să admită că unele credite cu probleme nu vor fi rambursate. Vânzarea operaţiunilor cu performanţe slabe eliberează fonduri ce pot fi utilizate de bănci pentru creşterea creditării. Acest lucru este important pentru economiile europene care trec printr-o perioadă dificilă, la 6 ani de la criza financiară internaţională.