Băncile greceşti rămân închise marţi şi miercuri, iar limita zilnică de retragere a maximum 60 de euro în numerar rămâne în vigoare, a anunţat luni şeful asociaţiei băncilor greceşti, scrie Mediafax cu referire la Reuters.

Băncile greceşti au rămas închise toată săptămâna trecută, după eşecul negocierilor asupra unui acord de ajutorare.

Ele urmau să fie redeschise marţi, după ce grecii au respins prin refrendum, duminică, propuneri ale creditorilor pentru un plan de salvare a ţării.

„Am decis să prelungim vacanţa băncilor cu două zile – marţi şi miercuri”, a declarat Louka Katseli, în urma unei întâlniri între reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor şi ai băncilor.

BCE menține nivelul de asistență financiară pentru băncile grecești

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat luni seara că va menţine nivelul actual al programului de asistenţă financiară de urgenţă (ELA) pentru băncile greceşti, dar va înăspri condiţiile de acordare a finanţării, relatează Ouest France în pagina electronică.

Consiliul guvernatorilor „a decis luni să menţină aportul de lichidităţi de urgenţă (ELA) pentru băncile greceşti la nivelul decis la 26 iunie 2015, după ce a discutat o propunere a Băncii Greciei”, a anunţat BCE într-un comunicat.

Din 26 iunie, finanţarea în cadrul ELA a fost plafonată la aproape 89 de miliarde de dolari.

În aşteptarea referendumului de duminică, care s-a încheiat cu victoria taberei „nu” la propunerile creditorilor internaţionali ai Greciei, BCE a consimţit să cufunde într-o comă artificială băncile acestei ţări, decizând la 28 iunie menţinerea finanţării de urgenţă, fără a creşte plafonul.

Nu se pune problema faptului că plățile contactless devin un lucru normal și consumatorii au apreciat deja viteza și comoditatea tehnologiei touch-to-pay. Ultimele date de la Visa Europe arată că în ultimele 12 luni numărul tranzacțiilor contactless au depășit 1 miliard. Doar în luna martie volumul acestor tranzacții a depășit 1,6 miliarde euro.

Marea Britanie este liderul la numărul de carduri contactless emise, iar Spania este lider la numărul de terminale funcționabile. Marea Britanie are 49,6 milioane carduri emise și 410.000 terminale care acceptă plăți contactless. Marea Britanei ste urmată de Franța (20,3 milioane carduri și 405.000 terminale), Polonia (14,5 milioane carduri și 354.000 terminale) și Spania (11,5 milioane carduri și 593.000 terminale).

Tehnologia contactless se răspândește rapid printre consumatori, retaileri și bănci. De exemplu, doar în luna martie (2015), piața lider pentru Visa – Marea Britanie – a înregistrat 52,6 milioane de tranzacții, urmată de Polonia (49,7 milioane tranzacții) și Republica Cehă (13,9 milioane tranzacții).

Pe întreg continentul european există 131 milioane carduri Visa contactless, iar numărul terminalelor care acceptă – peste 2,6 milioane unități. Până în 2020, toate terminalele Visa de la punctele de vânzare vor accepta plăți contactless. La moment, 240 de bănci din Europa emit carduri contactless Visa.

Consumatorii din Marea Britanie sunt de departe cei care au adoptat cel mai rapid cardurile Visa de tip contactless, cheltuind peste 330 milioane euro doar în luna martie (2015) prin intermediul tehnologiei touch-to-pay. Implementarea plăților contactless în toate tipurile de transport în Londra este unul din motive care a generat creșterea imensă a acesui tip de plăți în Marea Britanie.

Sandra Alzetta, Director Executiv Core Products la Visa Europe a declarat:

“Tot mai multe persoane descoperă că deseori plățile contactless sunt cel mai rapid și convenabil mod de plată pentru cheltuielile de zi cu zi. În Europa nivelul de utilizare a crescut, înregistrând mai mult de 1 miliard de tranzacții efectuate de deținătorii cardurilor contactless Visa în ultimele 12 luni. Popularitatea plăților contactless doar va crește pe viitor, deoarece noi experimentăm următoarea generație de plăți digitale, unde simplitatea și comoditatea vor fi extinse către telefoanele mobile și dispozitivele cu tehnologia NFC.”

MasterCard a demarat teste cu o aplicație pentru smartphone-uri care le va permite utilizatorilor să-și valideze identitatea prin realizarea unui “selfie” – respectiv a unei fotografii care să permită o “scanare” a feței – înlocuind astfel parolele / codurile, scrie bankingnews.ro cu referire la Business-reporter.

“Cred că noua generație va găsi foarte cool această funcție”, a declarat Ajay Bhalla, expert în securitate în cadrul MasterCard.

După ce MasterCard a demarat validarea tranzacțiilor prin recunoașterea vocală, acum 500 de clienți vor testa amprentele sau pozele de tip “selfie” pentru a-și valida tranzacțiile.

Procesatorul va colabora cu producători de smartphone-uri și cu băncile care deja sunt partenere MasterCard

Sistemul de recunoaștere faciala va fi unul destul de avansat, iar prin intermediul camerei va verifica ochii utilizatorului dar și mișcarea lor pentru a împiedica fraudarea prin intermediul unei fotografii. Mai precis, sistemul va folosi două metode pentru a valida o tranzacție online, prima oară va fi făcut un selfie pentru a recunoaște fața persoanei respective, iar apoi va trebui ca utilizatorul respectiv să folosească și cititorul de amprente al smartphone-ului.

Acest program va debuta în următoarele luni, iar cei de la MasterCard doresc să dezvolte o metodă de autentificare pentru a elimina codul PIN. Cei de la MasterCard doresc să introducă pe piață cât mai repede aceste metode de autentificare și colaborează cu mai multe companii precum Apple, Google, Samsung sau Microsoft.

Vedeți în continuare imagini video cu aplicația dezvoltată de MasterCard.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Banca centrală a Suediei (Riksbank) a surprins ieri pieţele financiare, reducând dobânda de politică monetară şi mai mult în teritoriu negativ, în condiţiile în care apreciază că evenimentele recente din Grecia „au sporit substanţial incertitudinile”, scrie bursa.ro.

Dobânda a fost redusă la minus 0,35%, de la minus 0,25%, nivel la care se afla din luna martie. Analiştii estimau că banca va menţine dobânda la -0,25%.

„Consecinţele situaţiei din Grecia asupra zonei euro, ca întreg, şi asupra Suediei sunt dificil de estimat. Politica monetară expansionistă are efect, inflaţia este în creştere, iar activitatea economică continuă să se întărească”, a informat Riksbank.

Instituţia financiară a dat asigurări că dobânda de politică monetară ar urma să rămână în teritoriu negativ, de minus 0,35%, mai mult de un an.

Tot ieri, Banca Suediei a anunţat că va majora cu 45 de miliarde de coroane suedeze (5,32 miliarde de dolari) programul său de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale, care va fi extins până la sfârşitul anului.

Decizia vine după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a lansat, în martie, programul de relaxare cantitativă de 60 de miliarde de euro pe lună, care va dura până în septembrie 2016.

Fitch Ratings a retrogradat ratingurile de credit ale principalilor creditori eleni – Piraeus Bank SA, Eurobank Ergasias SA, National Bank of Greece şi Alpha Bank AE – după ce Banca Centrală a Greciei a recomandat închiderea băncilor şi impunerea de restricţii asupra mişcărilor de capital, în dorinţa de a evita colapsul sistemului financiar, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară, scrie economica.net cu referire la Agerpres.

Astfel, Fitch a revizuit în scădere calificativele pe termen lung şi scurt ale principalelor grupuri bancare elene, de la ‘CCC’ şi, respectiv, ‘C’, la ‘RD’ (restricted default – intrare restricţionată în incapacitate de plată) şi ratingurile de viabilitate de la ‘ccc’ la ‘f’, cu perspectivă stabilă.

Premierul elen Alexis Tsipras a anunţat, duminică, impunerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital, limitând retragerile zilnice de numerar la 60 de euro. În plus, băncile elene vor fi închise până în 6 iulie, fiind afectate şi sucursalele băncilor străine din Grecia.

Retrogradarea băncilor elene reflectă opinia Fitch că acestea ar fi dat faliment şi ar fi intrat în incapacitate de plată dacă nu ar fi fost impuse restricţii asupra mişcărilor de capital, ţinând cont de retragerile masive din depozite şi de decizia BCE de a nu majora linia de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni.

Până când nu vor fi atenuate restricţiile asupra mişcărilor de capital, sunt puţine şanse ca Fitch să îmbunătăţească ratingurile băncilor elene.

Recent, agenţia avertiza că perioada prelungită de incertitudini afectează semnificativ economia Greciei, iar calitatea băncilor elene se va deteriora şi mai mult, din cauza retragerilor masive din depozite, se arată în analiza Fitch. Orice decizie a BCE de a limita sau anula ELA ar putea forţa băncile să limiteze retragerile din depozite, ceea ce va însemna, în opinia Fitch, o intrare în incapacitate de plată restricţionată a creditorilor eleni.