Acţiunile băncilor din Europa au scăzut puternic, cele mai afectate fiind cele din Spania, Portugalia, Italia, Franţa şi Germania, după ce Atena a anunţat impunerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital şi închiderea instituţiilor de credit, scrie bursa.ro.

La rândul lor, titlurile băncilor din SUA au urmat un curs negativ din cauza situaţiei din Grecia. Decizia Greciei de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital este una justificată, în opinia Comisiei Europene.

Acţiunile BBVA, a doua bancă majoră din Spania, au coborât cu peste 5%, cele ale „BNP Paribas” – cea mai mare bancă franceză, cu 5%, titlurile „Société Générale” din Franţa, cu 4,9%, iar acţiunile „Deutsche Bank”, cea mai mare instituţie de credit din Germania, cu 5,2%. Acţiunile „Banco Comercial Portugues” au scăzut cu 12%, iar cele ale principalelor bănci austriece, „Erste Group” şi „Raiffeisen Bank International” cu 3,3%, respectiv 5,7%.

Acţiunile băncilor italiene „UniCredit” au pierdut 6%, după ce, anterior, au fost suspendate de la tranzacţionare.

Bursa din Grecia a fost închisă, însă acţiunile „National Bank of Greece”, cea mai mare bancă elenă, au pierdut 18% pe piaţa americană, după care au fost suspendate de la tranzacţionare.

„Evoluţiile din acest weekend au crescut profilul de risc al băncilor din Grecia”, a declarat, conform presei internaţionale, Ronit Ghose, analist „Citibank”.

Expunerea băncilor străine la Grecia este relativ modestă, după ce băncile – în special cele din Franţa şi Germania – şi-au vândut subsidiarele elene în ultimii 3 ani. Deşi riscul contagiunii s-a atenuat faţă de criza datoriilor din 2009, când băncile străine aveau o expunere mai ridicată la Grecia, creditorii rămân vulnerabili la ameninţarea ieşirii Greciei din zona euro (Grexit).

Jacopo Ceccatelli, de la „Marzotto SIM” SpA Milano, spune:

„Pe termen scurt, vom vedea o înrăutăţire a încrederii pe pieţe. Bondurile suverane, băncile din statele de la periferia zonei euro vor fi cele mai afectate de incertitudini”.

La sfârşitul anului trecut, cea mai mare expunere la Grecia o aveau „HSBC Holdings” şi „Credit Agricole”, de 5 miliarde de euro, respectiv 4,2 miliarde de euro.

Deponenţii greci au retras peste opt miliarde de euro din băncile elene în ultimele două săptămâni, înainte de impunerea restricţiilor temporare asupra mişcărilor de capital, potrivit estimărilor Moody’s Investors Service, conform Financial Times. Moody’s arată că, de la finele lunii noiembrie până în prezent, depozitele private din băncile greceşti s-au diminuat cu 44 de miliarde de euro, la 120 de miliarde de euro.

„Ca răspuns la incertitudinea crescută provocată de anunţarea referendumului, gospodăriile greceşti şi-au retras depozitele într-un ritm accelerat în cursul week-end-ului, îngrijorate de perspectiva unei vacanţe bancare neaşteptate, îngheţarea depozitelor şi în cele din urmă riscul denominării forţate într-o nouă monedă”, precizează Moody’s.

Amintim că premierul elen Alexis Tsipras a anunţat, duminică, impunerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital, limitând retragerile zilnice de numerar la 60 de euro. În plus, băncile elene sunt închise până în 6 iulie, fiind afectate şi sucursalele băncilor străine din Grecia. De asemenea, Alexis Tsipras a anunţat organizarea unui referendum pe marginea ultimei oferte de acord făcută Greciei de creditorii externi, situaţie care i-a determinat pe europeni să lase să expire, astăzi, programul de asistenţă financiară de care beneficia Atena. Grecia trebuia să achite o tranşă de 1,6 miliarde de euro către FMI, iar imposibilitatea plăţii acesteia, din lipsă de fonduri, ameninţă ţara cu incapacitate de plată.

Achitarea tranşei către FMI este puţin probabilă, dar acest lucru nu va echivala cu intrarea imediată în incapacitate de plată, a afirmat Ewald Nowotny, membru în consiliul guvernatorilor BCE.

„În acest moment există o procedură a FMI, prin care nu se declară imediat falimentul unui stat, dar, fireşte, cu cât sunt ratate mai multe termene limită, cu atât mai dificilă devine situaţia”, a avertizat Nowotny.

Băncile elene vor fi închise până pe data de 7 iulie 2015. Guvernul elen a publicat decretul care confirmă că băncile vor fi închise de astăzi (29 iunie 2015) și se vor deschide marți, 7 iulie 2015. Controlul capitalului va fi impus până pe 7 iulie, aceasta însemnând limitarea cantității de bani ce poate fi retrasă din bănci, anunță un comunicat al Visa Europe în care compania relatează detalii despre funcționarea sistemului de plăți pe teritoriul Greciei. Vedeți în continuare conținutul acestuia.

Restricțiile la bancomate

Pentru posesorii de carduri emise de băncile elene: retragerile de la bancomate vor fi limitate la 60 euro pe zi pentru această perioadă.

Pentru posesorii de carduri emise de băncile străine (non-greci): Restricția de 60 euro nu se aplică pentru retragerile de pe cardurile emise de băncile străine. Pentru posesorii de carduri emise în afara Greciei aceasta înseamnă că pot fi utilizate la bancomate în limita obișnuită a băncii lor (emitente).

Sistemul de plăți cu cardurile Visa

Plățile prin intermediul cardurilor Visa continuă să funcționeze normal și cardurile ar trebui să fie acceptate la punctele de vânzare (magazine, restaurante etc.). pentru retragerile de la bancomate pe teritoriul Greciei – în limitele impuse de decretul guvernului elen, descrise anterior.

Opinia Visa Europe

Pentru posesorii de carduri emise de băncile elene.

“Banca Națională a Greciei a introdus controlul asupra sistemului de bancomate, limitând retragerile la 60 de euro pe zi. Sistemul de plăți Visa continuă să funcționeze în regim normal și cardul Dvs. ar trebui să fie acceptat la punctele de vânzare (magazine, restaurante etc.), iar pentru retragerile de la bancomate – în limitele impuse. Unele magazine continuă să ofere serviciile Visa cash-back pentru deținătorii eleni de carduri. Noi continuăm să lucrăm cu autoritățile pentru a minimiza pierderile/inconveniențele pentru consumatori.”

Pentru posesorii de carduri emise de băncile străine (non-greci)

“Banca Națională a Greciei a introdus controlul asupra sistemului de bancomate, care se aplică doar pentru posesorii eleni de carduri. Posesorii de carduri emise de băncile din afara Greciei ar trebui să facă retrageri în limitele obișnuite stabilite de banca lor. Sistemul de plăți Visa continuă să funcționeze în regim normal și cardul Dvs. ar trebui să fie acceptat la punctele de vânzare (magazine, restaurante etc.), iar pentru retragerile de la bancomate – în limitele impuse. Noi continuăm să lucrăm cu autoritățile pentru a minimiza pierderile/inconveniențele pentru consumatori. Orice persoană care întâmpină probleme, trebuie să contacteze banca lor emitentă, care ar putea să aranjeze un transfer electronic către o unitate de schimb, hotel sau altă entitate economică. Visa Global Card Assitance Service ar putea ajuta clienții să obțină numerar de urgență, cu permisiunea băncii emitente a cardului.”

Băncile din Grecia vor rămâne închise până după referendum, adică până pe 6 iulie, iar populația va avea limitări la retragerile de la bancomate. Acestea sunt ultimele măsuri anunțate în frumoasa Elada, aseară de premierul Tsipras, după cea mai lungă zi trăită la maxim de Europa, scrie bankingnews.ro.

Bursa și băncile grecești vor rămâne închise pentru a evita un colaps financiar generat de retragerile din depozite după ce BCE a înghețat nivelul finanțării de urgență acordată instituțiilor de credit.

“Vacanța bancară” a fost decisă de către Guvernatorul Greciei, Yannis Stournaras, și Ministrul de Finanate, Yanis Varoufakis

Controlul capitalurilor a fost decis de comitetul grec de stabilitate financiară. Acesta a recomandat ca suma maximă de retragere de la bancomat pentru cetățenii greci să fie de 60 de euro pe zi/per cont.

De exemplu, dacă o persoană are două carduri diferite (conturi diferite) va putea retrage de la ATM 120 euro/zi. Din cauza acestor limitări, băncile și ATM vor rămâne închise până acestea vor fi adaptate.

Guvernul a anunțat că turiștii nu vor avea probleme și vor putea face tranzacții și retrageri cu cardurile de credit/debit emise în țara de origine.

Măsurile erau necesare: grecii au retras, doar sâmbătă, 1 miliard de euro, potrivit presei elene.

După anunțul făcut cu privire la controlul capitalurilor, Premierul  Tsipras a declarat că a cerut, din nou, o prelungire a programului de ajutor, o cerere adresata președintelui Consiliului European, celor 18 lideri din statele membre ale zonei euro precum și președintelui BCE, Comisiei si Parlamentului European.

După ce aproximativ o treime, adică 2.000 din cele 5.500 de ATM-uri ale băncilor grecești au fost golite ieri de populația speriată de perspectiva falimentului țării, fiind ulterior alimentate cu fonduri suplimentare, băncile ar putea rămâne închise luni, pentru a se limita atacul deponenților asupra ghișeelor și a se evita o criză bancară, scrie bancherul.ro.

Banca Centrala Europeana (BCE) urmează să decidă astăzi, în cadrul unei ședințe extraordinare, dacă va mai prelungi linia de finanțare de urgență pentru băncile grecești, care a fost majorată substanțial, la 89 miliarde de euro, în primele trei zile ale săptămânii trecute, în speranța prelungirii acordului cu Grecia, dar nu și în ultimele două zile, după ce Germania a criticat această măsură.

Un fost membru în conducerea BCE, italianul Lorenzo Bini Smaghi, a fost citat astăzi în presa italiană spunând că BCE va întrerupe linia de finanțare pentru băncile grecești.

Pentru a primi în continuare lichiditate de urgență de la BCE, băncile elene trebuie să fie solvabile și să dispună de suficiente garanții, ceea ce a fost cazul până acum, dar nu și dacă până marți Grecia nu-și achită datoria de 1,6 miliarde euro către FMI, ceea ce devine tot mai puțin probabil.

Tot BCE este cea care ar putea decide, săptămâna viitoare, soarta Greciei, în condițiile în care va accepta să plătească tranșa către FMI din datoria pe care o are față de Grecia, după cum a cerut ministrul grec de finanțe.

Marți, 30 iunie, se încheie acordul Greciei cu troica (UE, FMI și BCE) după eșecul prelungirii acestuia, în condițiile în care premierul grec Tsipras a convocat pentru vineri, 3 iulie, un referendum pentru aprobarea condițiilor impuse de finanțatorii europeni și FMI, iar în aceeași zi Grecia trebuie să facă o plată către FMI în valoare de 1,6 miliarde euro, altfel intră în faliment.

Retragerile de la bancomate sunt limitate la 700 de euro zilnic, ceea ce reduce substanțial fluxul de lichidități scoase din bănci.

Sâmbătă au fost retrase de la bancomatele băncilor grecești în jur de 500-600 de milioane de euro, conform datelor publicate de Reuters, care-l citează pe un bancher grec, față de 1 miliard de euro retrase într-una dintre zilele de lucru de săptămâna trecută, când și ghișeele băncilor erau deschise.

Miniștrii de finanțe ai zonei euro s-au întrunit ieri, după decizia de a nu prelungi acordul cu Grecia, pentru a analiza măsurile care se impun pentru a limita efectele crizei care se va intensifica săptămâna viitoare. Ei au declarat că Grecia trebuie să ia în primul rând măsuri pentru a proteja băncile.

“Luni, băncile din Grecia ar putea rămâne închise (bank holiday)”, a declarat ministrul de finanțe al Irlandei, Michael Noonan.

“Nu se pune problema de a aștepta pentru a vedea ce s-ar putea întâmpla luni cu criza, aceasta a început deja”, a adăugat el, citat de Bloomberg.

Ministrul de finanțe al Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că “planul B este pregătit rapid și devine planul A iar ziua în care va fi pus in aplicare va fi foarte tristă”.

=====================================================================================================

Update, duminică 28 iunie 2015, ora 17.00

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină dar să îngheţe finanţarea băncilor din Grecia prin intermediul programului ELA la nivelul stabilit vineri, decizie care reflectă riscul de default al datoriilor şi de introducere a controlului capitalului, scrie Ziarul Financiar cu referire la Bloomberg.

Consiliul guvernatorilor BCE a convenit duminică să menţină fondurile aflate la dispoziţia băncilor elene la nivelul stabilit vineri. La sfârşitul săptămânii trecute, finanţarea primită de băncile elene prin intermediul ELA se ridica la aproape 89 de miliarde de euro.

Decizia sugerează că BCE intenţionează să îşi protejeze propriile fonduri în condiţiile în care statul elen se îndreaptă spre colaps financiar.

BCE este pregătită să reanalizeze decizia de menţinere a finanţării băncilor din Grecia şi monitorizează implicaţiile politicii sale monetare. Instituţia va utiliza toate instrumentele deţinute în cadrul mandatului său pentru a asigura stabilitatea preţurilor în zona euro şi colaborează cu Banca Greciei, se arată într-un comunicat al BCE.

„Banca Greciei, ca membră a Eurosistemului, va lua toate măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea financiară a cetăţenilor greci în aceste circumstanţe dificile”, a declarat într-un comunicat guvernatorul băncii centrale elene, Yannis Stournaras.

Aproximativ 40% din băncile din România şi-au majorat cota de piaţă anul trecut şi au reuşit să urce una, două sau chiar cinci poziţii în clasament, dar numai 3 jucători – Banca Transilvania, Raiffeisen şi Citi – au ieşit în evidenţă şi au reuşit să câştige o cotă de piaţă mai mare de o jumătate de punct procentual, potrivit calculelor efectuate de Ziarul Financiar pe baza datelor din raportul anual al BNR.

Clasamentul primelor 10 bănci, care deţin aproape 80% din activele totale, nu a consemnat intrări sau ieşiri, singurele mişcări semnificative din zona jucătorilor de talie mare fiind avansul Raiffeisen de pe locul 6 pe 4 şi creşterea cotei de piaţă a Băncii Transilvania cu aproape un punct procentual. Cota de piaţă a Raiffeisen a crescut cu 0,6%, un avans similar fiind înregistrat şi de sucursala locală a americanilor de la Citi.

BCR şi BRD şi-au păstrat primele două poziţii din sistem, cu 16% şi respectiv 12% din activele bancare. BCR are încă o cotă de piaţă confortabilă, dar locul al doilea al francezilor de la BRD SocGen este ameninţat de Banca Transilvania, care se pregăteşte cu fosta subsidiară a austriecilor de la Volksbank, preluată recent de banca de la Cluj. Volksbank avea la finalul anului trecut o cotă de 3,4%. Banca Transilvania avea 9,8% cotă de piaţă.

Dintre băncile mari, au pierdut cotă de piaţă anul trecut BCR, BRD, Volksbank şi Bancpost, dar toate şi-au păstrat locurile în clasament. UniCredit şi CEC şi-au majorat uşor cota de piaţă, dar au pierdut câte o poziţie în clasament. ING Bank şi Alpha şi-au majorat cota de piaţă, dar au rămas pe aceleaşi poziţii, respectiv 7 şi 8.

„Sistemul bancar prezintă un nivel de concentrare moderat, reflectat atât de cota de piaţă în funcţie de activele deţinute de primele 5 bănci din sistem, cât şi de indicele Herfindahl-Hirschman calculat în funcţie de active. Evoluţia ascendentă a acestui indice arată o scădere continuă a gradului de concentrare a sistemului bancar şi, implicit, creşterea competiţiei între instituţiile de credit”, comentează specialiştii BNR în raportul anual al instituţiei.

Aproape 90% din sistemul bancar este deţinut de capitalul străin, cele mai mari deţineri fiind înregistrate de grupurile financiare din Austria, Franţa şi Grecia. Băncile cu acţionariat românesc deţin doar 10% din sistem, în condiţiile în care Banca Transilvania (care este listată pe bursă şi are un acţionariat eterogen) a revenit anul trecut în categoria instituţiilor de credit cu acţionariat majoritar străin. Cel mai mare acţionar al băncii este BERD.

Categoria băncilor de talie medie a înregistrat mişcări mai vizibile ale cotelor de piaţă şi ale poziţiilor în clasament. Citi şi OTP Bank au avansat două şi respectiv trei poziţii şi au urcat pe locurile 12 şi respectiv 15, în timp ce Veneto Banca şi Eximbank au urcat câte o poziţie. Au pierdut câte o poziţie Garanti şi Banca Românească (ca urmare a avansului Citi), în timp ce Credit Europe şi Intesa Sanpaolo au pierdut câte 2 poziţii.

Cea mai vizibilă mişcare în clasament, dar în sens negativ, a fost înregistrată de sucursala britanicilor de la Royal Bank of Scotland, care şi-a vândut portofoliile de retail şi corporate către UniCredit şi urmează să fie închisă. Britanicii mai aveau o cotă de piaţă de 0,1% la finalul anului trecut şi se aflau pe penultimul loc în sistemul bancar, în scădere cu 15 poziţii.

Sistemul bancar a trecut în ultima perioadă prin mai multe fuziuni şi achiziţii.

„S-a putut remarca începutul concretizării unei noi tendinţe de consolidare a sistemului bancar”, notează specialiştii BNR.

Sursa date & text: zf.ro