Comunitatea de afaceri cere Parlamentului să reexamineze mecanismul prin care companiile trebuie să achite o defalcare de 0,5% din valoarea investițiilor în capital fix, prevăzută de Codul urbanismului și construcțiilor.

Poziția a fost transmisă de ⁠AmCham Moldova, care reprezintă circa 200 de companii-investitor.  

Organizația susține că discuția nu ar trebui să se limiteze la modul tehnic de aplicare a plății, ci să vizeze însăși oportunitatea unei taxe calculate asupra investițiilor productive. Aceasta se aplică indiferent dacă proiectul generează profit, venituri sau funcționează la capacitate deplină.

În opinia AmCham, companiile care investesc cel mai mult în extinderea capacităților de producție, modernizare și infrastructură ajung să suporte și cea mai mare povară fiscală. Mecanismul ar transmite astfel un semnal contradictoriu într-o perioadă în care statul încearcă să atragă capital privat și să susțină industrializarea și tranziția energetică.

Printre domeniile considerate cele mai expuse se numără energia, infrastructura, telecomunicațiile, industria, utilitățile, logistica și agricultura. În cazul proiectelor energetice, costurile ar putea limita resursele disponibile pentru modernizarea rețelelor, digitalizare și instalarea sistemelor inteligente de control.

AmCham invocă și experiența României, unde așa-numita „taxă pe stâlp” a fost introdusă în 2014 și eliminată în 2017, iar ulterior reintrodusă temporar în 2025. Potrivit documentului, autoritățile române au anunțat deja renunțarea la acest mecanism din 2027.  

Datele prezentate de organizație arată că, în România, 55% dintre companiile analizate intenționau să reducă sau să amâne investițiile, iar 25% estimau că vor transfera costurile către consumatori prin majorarea prețurilor.

Mediul de afaceri mai atrage atenția asupra dificultăților de stabilire a bazei de calcul. Pot apărea neclarități privind includerea rețelelor, instalațiilor, conductelor, cablurilor, echipamentelor și sistemelor de automatizare, fapt care poate genera costuri administrative și litigii.

AmCham solicită Parlamentului să analizeze impactul economico-fiscal al mecanismului, să organizeze consultări cu sectoarele afectate și să identifice alte surse de finanțare pentru elaborarea documentelor normative în construcții. Organizația consideră că aceste cheltuieli țin de interesul public și nu ar trebui acoperite exclusiv prin taxarea investițiilor private.  

Cabinetul Antreprenorului va verifica automat eligibilitatea solicitanților, va prelua date din registrele publice și ar putea reduce timpul de procesare a cererilor de la opt la trei zile lucrătoare.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului a lansat, în regim de testare, Cabinetul Antreprenorului, o platformă digitală destinată companiilor care vor să acceseze programele de finanțare și serviciile de sprijin oferite de instituție, anunță ODA.

Noua platformă permite verificarea automată a eligibilității solicitanților și preluarea unei părți dintre informațiile necesare direct din registrele publice. Astfel, antreprenorii vor completa mai puține date manual, iar riscul apariției erorilor în dosare ar urma să fie redus.

Potrivit ODA, digitalizarea procesului ar putea scurta timpul de procesare a cererilor de la opt la trei zile lucrătoare. Instituția estimează că această schimbare va facilita accesul companiilor la programele de finanțare și ar putea contribui la creșterea ratei de aprobare a dosarelor.

Cabinetul Antreprenorului se află, deocamdată, în etapa de testare. În această perioadă sunt verificate funcționalitățile platformei și fluxurile operaționale, iar informațiile introduse de utilizatori vor fi procesate exclusiv în scop tehnic.

ODA precizează că, pe durata testării, datele transmise prin platformă nu vor duce la inițierea unor proceduri administrative de evaluare sau finanțare.

Directorul ODA, Vadim Codreanu, susține că lansarea platformei reprezintă un nou pas în transformarea digitală a serviciilor destinate mediului de afaceri și va permite o interacțiune mai transparentă și mai eficientă între antreprenori și instituție.

La rândul său, Cristina Butuleac, manager Digitalizare și Acces la Finanțare în cadrul proiectului OPTIM, a declarat că automatizarea verificării eligibilității și schimbul de date în timp real vor contribui la standardizarea modului în care este oferit sprijinul financiar companiilor.

Platforma a fost dezvoltată cu sprijinul Guvernului Elveției, prin intermediul proiectului OPTIM, implementat de Helvetas Moldova, și este disponibilă la adresa e-cabinet.oda.md.

Pentru informații despre programele de sprijin destinate antreprenorilor, cei interesați pot accesa site-ul oficial al ODA sau pot contacta Centrul de Consultare ODA la numărul de telefon 022 22 57 99.

Serviciul Fiscal de Stat va desfășura, în luna iulie 2026, controale operative în mai multe domenii considerate cu risc sporit de neconformare. Inspectorii vor verifica, în special, utilizarea echipamentelor de casă, eliberarea bonurilor fiscale, declararea veniturilor și existența actelor care confirmă proveniența mărfurilor.

În vizorul autorității vor fi comerțul cu amănuntul, inclusiv activitatea independentă, serviciile HoReCa, transportul rutier de pasageri și activitatea de taxi, comerțul și prestarea serviciilor în piețe, precum și vânzările realizate prin platforme online.

Controalele vor viza și activitățile desfășurate în zonele de agrement, comerțul cu pește viu, bere și băuturi răcoritoare, precum și comercializarea produselor din tutun.

Verificările vor fi efectuate inopinat, direct la locul desfășurării activității economice, iar selectarea contribuabililor se va face în baza analizei riscurilor fiscale. O atenție sporită va fi acordată activităților sezoniere și operațiunilor în numerar.

Două din trei controale au depistat încălcări în iunie

În luna iunie, Fiscul a efectuat 713 controale operative în domeniile planificate. Încălcări ale legislației au fost constatate în 466 de cazuri, ceea ce reprezintă aproximativ 65% din total.

În urma verificărilor au fost aplicate sancțiuni fiscale de 1,507 milioane de lei și sancțiuni contravenționale de 462,1 mii de lei.

Cele mai multe controale au vizat comerțul cu amănuntul: 352 de verificări, dintre care 283 s-au soldat cu depistarea unor nereguli. În transportul rutier de pasageri au fost efectuate 202 controale, iar încălcări au fost constatate în 77 de cazuri.

În piețe au avut loc 60 de verificări, dintre care 47 au identificat abateri. În domeniul HoReCa, nereguli au fost depistate în 20 dintre cele 33 de controale, iar în comerțul și serviciile online – în 18 dintre cele 32 de cazuri verificate.

Sancțiuni de peste 10 milioane de lei în șase luni

În primul semestru al anului 2026, Serviciul Fiscal de Stat a efectuat 3.900 de controale operative. Dintre acestea, 2.974 au identificat încălcări, rata medie de rezultativitate fiind de 76%.

Inspectorii au întocmit 1.467 de procese-verbale, iar valoarea totală a sancțiunilor aplicate a ajuns la aproximativ 10,16 milioane de lei.

Cea mai mare rată a controalelor cu încălcări a fost înregistrată în luna mai, de 83%. În iunie, rata a constituit 81%, fiind depistate abateri în 748 dintre cele 920 de verificări. Tot în iunie, sancțiunile au atins cel mai ridicat nivel din perioada analizată – circa 2,39 milioane de lei.

În total, în primele șase luni au fost constatate 1.586 de încălcări fiscale, pentru care au fost aplicate sancțiuni fiscale de 7,79 milioane de lei. Cele mai multe abateri au vizat neutilizarea echipamentelor de casă și de control, neeliberarea bonurilor fiscale și comercializarea mărfurilor fără acte de proveniență.

SFS le recomandă contribuabililor să înregistreze integral veniturile, să elibereze bonuri fiscale și să păstreze documentele care confirmă proveniența legală a produselor comercializate. Încălcările pot fi raportate la numărul gratuit 0 8000 1525.

Un pensionar de 83 de ani din Chișinău ar fi fost convins să investească 740.000 de euro în presupuse proiecte imobiliare din raionul Dubăsari. Banii au fost transmiși în mai multe tranșe unui bărbat de 51 de ani, care a fost reținut pentru 72 de ore, scrie Moldova1.md.

Schema ar fi fost pusă în aplicare în perioada 2023–2025. Potrivit anchetatorilor, suspectul ar fi câștigat încrederea pensionarului prezentându-i acte și înscrisuri falsificate, care ar fi confirmat existența proiectelor.

Victima i-ar fi transmis bărbatului, în mai multe etape, suma totală de 740.000 de euro. Oamenii legii susțin că banii nu au fost investiți, ci ar fi fost însușiți de suspect.

În cadrul investigației, polițiștii au efectuat percheziții la domiciliul și în automobilul bărbatului. Au fost ridicate mai multe probe, care urmează să fie examinate în dosarul penal.

Suspectul a fost reținut pentru 72 de ore. În cazul în care va fi găsit vinovat, acesta riscă între 8 și 15 ani de închisoare.