Cel puțin zece companii din Republica Moldova ar urma să fie pregătite pentru listarea la bursă, în cadrul unui plan prin care autoritățile vor să le ofere afacerilor locale mai multe posibilități de atragere a capitalului. Obiectivul apare în programul de guvernare prezentat în Parlament, pe 21 iulie, de premierul desemnat Vasile Tofan.

Pregătirea pentru listare presupune aducerea companiilor la nivelul de transparență, raportare financiară și guvernanță necesar pentru a putea atrage bani de la investitori prin piața de capital. Bursa ar putea deveni astfel o alternativă la finanțarea exclusivă prin credite bancare.

Planul mai prevede extinderea garanțiilor și a creditelor pentru investiții, dezvoltarea fondurilor de investiții și de capital de risc, precum și atragerea banilor privați alături de fondurile publice și europene.

O altă direcție anunțată vizează economiile moldovenilor stabiliți peste hotare. Autoritățile intenționează să creeze instrumente prin care banii diasporei să poată finanța direct companii și proiecte productive din Republica Moldova. În prezent, nu au fost explicate tipurile de instrumente financiare care vor fi lansate și nici condițiile în care oamenii vor putea investi.

Programul nu precizează deocamdată care sunt cele zece companii vizate, dacă printre acestea vor fi întreprinderi de stat sau exclusiv afaceri private și nici pe ce piață bursieră ar urma să fie listate.

Măsurile fac parte dintr-un obiectiv mai larg de creștere a accesului companiilor moldovenești la finanțare. Guvernarea propusă urmărește, totodată, dublarea exporturilor de produse și servicii tehnologice, de la aproximativ un miliard de euro în prezent la două miliarde de euro până în 2029.

Salariul minim pe țară ar trebui să ajungă la aproximativ 8.700 de lei în 2027, potrivit unei propuneri înaintate de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova. Suma ar reprezenta jumătate din salariul mediu lunar prognozat pe economie.

Solicitarea a fost prezentată la ședința Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 20 iulie. Sindicaliștii cer ca nivelul salariului minim pentru anul viitor să fie stabilit din timp, invocând creșterea costului vieții și necesitatea protejării angajaților cu venituri mici.

În cadrul discuțiilor au fost analizate și două pachete de dereglementare pregătite de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Secretariatul Consiliului Economic. Acestea prevăd simplificarea unor proceduri administrative, dar includ și schimbări în domeniul relațiilor de muncă.

CNSM susține că unele dintre modificările propuse ar putea reduce drepturile și garanțiile salariaților, inclusiv protecția acestora în materie de securitate și sănătate la locul de muncă. Sindicatele cer să fie consultate înainte ca proiectele să fie definitivate, nu doar în momentul transmiterii lor spre avizare.

La ședință a fost prezentat și bilanțul Inspectoratului de Stat al Muncii pentru 2025. În urma acțiunilor de combatere a muncii nedeclarate, au fost legalizate peste 6.200 de raporturi de muncă.

Sindicaliștii consideră însă că Inspectoratul are nevoie de capacități mai mari de control și prevenire, astfel încât să poată interveni mai eficient în cazurile de încălcare a legislației și să contribuie la reducerea accidentelor de muncă.

Participanții au mai discutat despre protejarea angajaților în cazul în care compania la care lucrează devine insolvabilă, despre salariile din sistemul medical și despre modul în care ar urma să fie înregistrate prețurile de producător pentru medicamentele fabricate în Republica Moldova.

Patronatele au cerut ca mecanismul aplicat medicamentelor autohtone să fie predictibil și transparent, astfel încât să nu afecteze producătorii locali și accesul populației la tratamente.

Cele zece bănci din Republica Moldova au obținut în prima jumătate a anului 2026 un profit cumulat de aproximativ 2,36 miliarde de lei. Rezultatul este cu 14,6% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind susținută în special de evoluția celei mai mari bănci din țară, scrie Mold-Street, în baza datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Maib conduce clasamentul, cu un profit de peste un miliard de lei în primele șase luni ale anului. Câștigul băncii a crescut cu aproximativ 210 milioane de lei, sau 26,2%, comparativ cu primul semestru din 2025.

Pe locul al doilea se află Moldindconbank, care a raportat un profit de peste 720 de milioane de lei, în creștere cu aproape 6%. Împreună, cele două instituții au generat aproximativ 73% din profitul total al sectorului bancar.

Victoriabank ocupă poziția a treia, cu un rezultat de peste 256 de milioane de lei, mai mare cu peste 40% față de aceeași perioadă a anului trecut.

OTP Bank a coborât pe locul patru, după ce profitul său s-a redus cu 3,9%, până la aproape 221 de milioane de lei. Fincombank a încheiat semestrul cu aproximativ 56 de milioane de lei, un rezultat apropiat de cel din 2025.

Cele mai mari creșteri procentuale au fost raportate de Energbank și ProCredit Bank. Profitul Energbank a urcat cu circa 86%, până la 25,7 milioane de lei, iar cel al ProCredit Bank s-a majorat cu aproximativ 60%, până la 46,7 milioane de lei.

La polul opus, Eximbank și-a redus profitul de aproximativ 3,5 ori, de la 57,5 milioane de lei la 16,34 milioane de lei.

Comerțbank a raportat un profit de circa 1,5 milioane de lei, în timp ce EuroCreditBank a încheiat primul semestru cu numai 105.000 de lei, de aproximativ 26 de ori mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

Serviciile, agricultura și comerțul au generat cele mai multe angajări, iar aproape 60% dintre șomerii care și-au găsit un loc de muncă provin din mediul rural.

De la începutul anului 2026, 13.013 persoane și-au găsit un loc de muncă prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Cea mai mare parte a angajărilor a fost înregistrată în sectorul serviciilor colective, sociale și personale, care a atras 37,6% dintre persoanele plasate în câmpul muncii. Agricultura a generat 15,9% dintre angajări, comerțul – 14,5%, iar industria – 8,8%.

Din numărul total al persoanelor angajate, 4.044 aveau statut oficial de șomer, iar 346 au început să lucreze ca zilieri sau în baza unor contracte pe termen scurt, de până la trei luni.

Datele ANOFM arată că piața muncii a atras și categorii care întâmpină, de regulă, mai multe dificultăți la angajare. Aproape 2.500 dintre persoanele încadrate au cel puțin 55 de ani, iar 227 sunt persoane cu dizabilități.

Totodată, femeile reprezintă 42,2% din totalul angajărilor, iar printre beneficiari se numără și migranți reveniți de peste hotare, precum și persoane de etnie romă.

În rândul șomerilor care și-au găsit un loc de muncă, aproape șase din zece locuiesc în mediul rural, iar mai mult de un sfert sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 35 de ani.

Angajări au mai fost înregistrate în administrația publică, construcții, sănătate și asistență socială, învățământ, transporturi, depozitare și comunicații.

Până pe 27 iulie 2026, trebuie să depui Darea de seamă privind taxele locale, Forma TL13, pentru primul semestru al anului și să achiți taxele calculate. În aceeași zi expiră și termenul pentru prezentarea Formei TRN21, privind taxele pentru resursele naturale, și achitarea sumelor aferente, anunță Serviciul Fiscal de Stat.

Pentru a calcula corect obligațiile fiscale, poți verifica cotele impozitelor și taxelor locale aprobate de autoritățile publice locale. Deciziile sunt disponibile pe pagina SFS, în secțiunea „Acte emise de către AAPL”.

Documentele pot fi găsite mai ușor prin selectarea direcției de deservire fiscală, raionului, localității și anului pentru care ai nevoie de informații.

Cotele taxelor locale pot fi consultate și în Registrul de stat al actelor locale. Acolo trebuie să selectezi autoritatea publică locală și domeniul „Impozite și taxe locale”.

Pentru explicații practice despre calcularea taxelor și completarea formularului, poți urmări și webinarul „Taxele locale: completarea Dării de seamă”, publicat pe canalul oficial de YouTube al Serviciului Fiscal de Stat.

SFS recomandă să nu lași depunerea dărilor de seamă și achitarea taxelor pentru ultima zi. Toate obligațiile fiscale care au termen în luna iulie pot fi verificate în Calendarul fiscal al contribuabilului, publicat pe pagina instituției.

Guvernul condus de Vasile Tofan își propune să majoreze gradual salariul minim până la 10.000 de lei în 2030, să susțină investițiile companiilor și să creeze condiții pentru apariția unor locuri de muncă mai bine plătite.

Măsurile sunt incluse în ⁠Programul de activitate „Economie europeană, stat eficient”, pe care premierul desemnat îl va prezenta Parlamentului.

Programul plasează relansarea economiei și stimularea antreprenoriatului printre principalele priorități ale viitorului Executiv. Guvernul promite un cadru mai previzibil pentru mediul de afaceri, reducerea costurilor administrative și digitalizarea serviciilor utilizate de companii.

Instrumentele de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii ar urma să fie reorganizate în funcție de necesitățile reale ale firmelor. Sunt prevăzute soluții pentru finanțarea investițiilor, tehnologizare, extinderea producției și accesul pe piețele externe.

Programul include și instrumente dedicate antreprenoriatului feminin, tinerilor antreprenori și întreprinderilor orientate spre export. Companiile viabile care ajung temporar în dificultate ar urma să beneficieze de mecanisme de restructurare și sprijin pentru continuarea activității.

Autoritățile își propun, de asemenea, să atragă companii străine care pot integra producătorii moldoveni în lanțurile lor de furnizare și să mobilizeze economiile diasporei pentru investiții în economia locală.

Salariul minim, majorat gradual

În domeniul muncii, obiectivul declarat este creșterea predictibilă a salariului minim până la 10.000 de lei în anul 2030. Majorările ar urma să fie corelate cu productivitatea, dezvoltarea competențelor și capacitatea economiei de a genera venituri.

Executivul promite măsuri pentru reducerea muncii informale, introducerea registrului digital al salariaților și dezvoltarea unor servicii de ocupare orientate spre integrarea pe piața muncii a tinerilor, femeilor, persoanelor cu dizabilități și cetățenilor reveniți din diasporă.

Totodată, ar urma să fie aplicate principiile europene privind transparența salarială și egalitatea de remunerare între femei și bărbați. Programul prevede și instituirea unui mecanism care să garanteze achitarea creanțelor salariale atunci când un angajator privat intră în insolvență.

Locuințe accesibile, dar fără un angajament explicit privind „Prima Casă”

Programul vorbește despre extinderea accesului la locuințe, elaborarea unei Strategii Naționale pentru Locuințe și dezvoltarea proiectelor de locuințe sociale și accesibile.

Documentul prevede utilizarea terenurilor și proprietăților publice pentru construcția de locuințe în zona metropolitană a Chișinăului, precum și finanțarea rețelelor de electricitate, apă și canalizare necesare dezvoltării noilor cartiere.

Totuși, în forma publicată a programului nu apare un angajament explicit privind relansarea sau extinderea programului „Prima Casă”. Autoritățile au anunțat anterior că mecanismul urmează să fie revizuit, după epuizarea fondurilor destinate unor componente ale programului. 

Programul Guvernului Tofan este construit în jurul a cinci direcții: relansarea creșterii economice, accelerarea aderării la Uniunea Europeană, reforma statului și digitalizarea serviciilor, consolidarea securității și justiției, precum și creșterea calității vieții.