Acasă Blog Pagina 54

Moldova rămâne în categoria economiilor cu venituri medii-superioare

0

Republica Moldova rămâne în grupul economiilor cu venituri medii-superioare, potrivit clasificării actualizate de Banca Mondială, valabile pentru perioada iulie 2026–iunie 2027. Venitul național brut pe cap de locuitor, calculat pentru anul 2025, a ajuns la 8.050 de dolari.

Pentru actualul an fiscal, Banca Mondială include în categoria economiilor cu venituri medii-superioare țările cu un venit național brut pe locuitor cuprins între 4.636 și 14.375 de dolari. Economiile care depășesc pragul de 14.375 de dolari sunt clasificate drept economii cu venituri ridicate.

Cei 8.050 de dolari reprezintă un indicator anual, calculat la nivelul întregii economii, și nu salariul sau venitul primit de fiecare locuitor. Venitul național brut include veniturile obținute de rezidenții unei țări atât din activitatea economică desfășurată în interiorul granițelor, cât și din surse externe, iar valoarea totală este raportată la numărul populației.

Banca Mondială precizează că indicatorul nu măsoară direct nivelul de trai al fiecărei persoane și nu reflectă modul în care veniturile sunt distribuite între cetățeni. Acesta este utilizat pentru compararea economiilor și pentru împărțirea lor în patru categorii: venituri reduse, medii-inferioare, medii-superioare și ridicate.

Clasificarea este actualizată în fiecare an, la 1 iulie, în baza datelor din anul calendaristic precedent. Metoda Atlas utilizată de Banca Mondială ia în calcul cursurile de schimb din trei ani și diferențele de inflație, pentru a reduce influența fluctuațiilor valutare pe termen scurt.

Menținerea în actuala categorie nu reprezintă o reclasificare recentă. Republica Moldova a trecut de la economiile cu venituri medii-inferioare la cele cu venituri medii-superioare în iulie 2021.

Noua actualizare arată că Moldova rămâne peste limita inferioară a categoriei, însă se află în continuare la o distanță considerabilă de pragul stabilit pentru economiile cu venituri ridicate.

O bancă din Moldova lansează garanții pentru tranzitul vamal al mărfurilor

0

OTP Bank a lansat un produs de garantare destinat companiilor care transportă mărfuri prin procedura de tranzit comun NCTS. Garanția vamală poate fi utilizată în statele participante la Convenția privind regimul de tranzit comun.

Republica Moldova a aderat cu drepturi depline la această convenție la 1 noiembrie 2025. Sistemul NCTS permite transportarea mărfurilor în baza unei singure declarații electronice și a unei garanții valabile pe întregul traseu prin țările participante.

Prin noul produs, banca poate emite garanții vamale în conformitate cu cerințele prevăzute de convenție. Acestea acoperă obligațiile care ar putea apărea în timpul operațiunii de tranzit, inclusiv taxele vamale și alte plăți datorate dacă procedura nu este încheiată corespunzător.

Serviciul este destinat în special exportatorilor, importatorilor, transportatorilor și companiilor de logistică care desfășoară operațiuni internaționale și utilizează regimul de tranzit comun.

Aplicarea unei singure garanții pe întregul traseu poate reduce numărul formalităților și necesitatea constituirii unor garanții separate în fiecare stat traversat. Procedura electronică permite și urmărirea operațiunilor vamale între birourile de plecare, tranzit și destinație.

OTP Bank precizează că garanția de tranzit vamal completează gama de produse Trade Finance oferite companiilor implicate în comerțul internațional.

Băncile din zona euro înăspresc condițiile de creditare pe fondul riscurilor geopolitice

Băncile din zona euro au aplicat condiții mai stricte pentru creditele acordate companiilor în trimestrul al doilea din 2026, pe fondul incertitudinilor economice, geopolitice și al evoluției prețurilor la energie. Instituțiile financiare anticipează că această tendință va continua și în trimestrul al treilea, arată un studiu publicat de Banca Centrală Europeană, citat de Agerpres.

Deși cererea de finanțare din partea companiilor a crescut, băncile au respins o proporție mai mare dintre solicitările primite și au înăsprit standardele de creditare, în special pentru întreprinderile din sectorul auto și din industriile cu un consum ridicat de energie.

Potrivit BCE, principalele motive care au determinat instituțiile financiare să devină mai prudente sunt riscurile privind evoluția economiei și reducerea toleranței la risc. Băncile sunt preocupate în special de tensiunile geopolitice și de posibilele efecte ale scumpirii energiei asupra consumului și profiturilor companiilor.

Studiul a fost realizat în rândul a 159 dintre cele mai mari bănci din zona euro. Pentru trimestrul al treilea din 2026, instituțiile participante se așteaptă la o nouă înăsprire a standardelor pentru toate categoriile de împrumuturi.

În același timp, cererea de credite ipotecare a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea, iar băncile estimează că declinul va continua și în perioada următoare.

Analiștii se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să mențină dobânzile neschimbate la următoarea ședință de politică monetară, fiind însă posibilă o majorare în luna septembrie.

Ultima rundă de instruiri gratuite pentru antreprenori va avea loc la Comrat

0

Antreprenorii începători din sudul Republicii Moldova se pot înscrie la ultima rundă a programului de instruiri gratuite, care va avea loc în perioada 11–13 august 2026, la Comrat. Participarea este gratuită, însă sesiunile se vor desfășura exclusiv cu prezență fizică.

Programul este destinat antreprenorilor din raioanele Leova, Cantemir, Ceadîr-Lunga și Taraclia care vor să își dezvolte competențele de gestionare a unei afaceri.

Timp de trei zile, participanții vor beneficia de sesiuni practice susținute de reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului de afaceri. Instruirile vor viza obligațiile fiscale, evidența și documentele contabile, procedurile de import și export, precum și instrumentele necesare pentru administrarea eficientă a unei companii.

Aceasta este cea de-a noua și ultima rundă din actuala ediție a programului. Inițiativa este organizată în parteneriat cu proiectul „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în UE”, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal și publicația „Monitorul fiscal FISC.md”.

Înscrierea se face prin completarea formularului de participare.

Moldova pregătește cadrul legal pentru piața cripto, după modelul european

0

Companiile care oferă servicii cu criptoactive în Republica Moldova vor trebui să fie autorizate și să respecte cerințe privind informarea clienților, securitatea activelor și prevenirea abuzurilor pe piață. Guvernul a aprobat proiectul legii privind piața criptoactivelor, care urmează să fie examinat de Parlament.

Documentul reglementează emiterea și oferirea publică a criptoactivelor, admiterea acestora la tranzacționare, precum și activitatea platformelor și a companiilor care păstrează, transferă, schimbă sau administrează criptoactive în numele clienților.

Supravegherea pieței va fi împărțită între Comisia Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei. CNPF va fi responsabilă de majoritatea furnizorilor de servicii cripto, de ofertele publice și de combaterea manipulării pieței. BNM va supraveghea băncile și instituțiile emitente de monedă electronică implicate în emiterea tokenurilor legate de o monedă oficială.

Companiile care lansează anumite criptoactive vor trebui să publice o carte albă, în care să prezinte caracteristicile activului, drepturile cumpărătorilor și riscurile investiției. Informațiile și materialele publicitare vor trebui să fie corecte, clare și să nu inducă utilizatorii în eroare.

Proiectul introduce și drepturi pentru persoanele fizice care cumpără criptoactive în cadrul unor oferte publice. În anumite situații, acestea vor avea la dispoziție 14 zile pentru a renunța la achiziție, fără taxe și fără să fie obligate să explice decizia. Banii încasați vor trebui restituiți în cel mult 14 zile de la notificarea retragerii.

Furnizorii vor fi obligați să examineze reclamațiile clienților și să comunice răspunsul, de regulă, în cel mult 15 zile lucrătoare. În cazuri excepționale, termenul va putea fi prelungit, însă clientul va trebui informat despre motivele întârzierii.

Legea va acoperi trei categorii principale: tokenurile de monedă electronică, a căror valoare este raportată la o monedă oficială, tokenurile legate de unul sau mai multe active și celelalte tipuri de criptoactive.

Criptoactivele unice și nefungibile, categorie în care pot intra anumite NFT-uri, nu vor fi reglementate prin această lege. Sunt excluse și activele care se califică deja drept instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri sau produse de pensii.

Proiectul prevede mecanisme pentru identificarea tranzacțiilor suspecte și interzicerea manipulării prețurilor sau folosirii abuzive a informațiilor confidențiale. Operatorii profesioniști vor trebui să raporteze CNPF suspiciunile privind eventuale abuzuri.

Noile prevederi nu transformă criptoactivele în mijloc legal de plată. Leul moldovenesc rămâne singurul mijloc legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova.

Dacă va fi adoptată de Parlament, legea va intra în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

 
 

Cum se schimbă acordarea granturilor și facilităților pentru întreprinderi

0

Ajutoarele de stat acordate companiilor vor fi urmărite într-un registru unic, iar instituțiile vor putea consulta Consiliul Concurenței înainte de lansarea programelor de sprijin. Măsurile sunt incluse într-un proiect de lege aprobat de Guvern, care urmează să fie examinat de Parlament.

Una dintre noutăți este procedura de prenotificare. Înainte de depunerea oficială a documentelor, autoritatea care pregătește un grant, o facilitate fiscală sau o altă formă de sprijin va putea cere opinia preliminară a Consiliului Concurenței. Consultarea va fi voluntară și confidențială și va permite identificarea din timp a problemelor care ar putea bloca autorizarea.

Proiectul introduce și posibilitatea autorizării tacite. Dacă Plenul Consiliului Concurenței nu adoptă o decizie în termen de două luni de la primirea unei notificări complete, măsura va fi considerată autorizată. Furnizorul va trebui însă să informeze instituția înainte de aplicare și să aștepte încă 15 zile lucrătoare, perioadă în care Consiliul poate interveni printr-o decizie.

Va fi creat și Registrul central al ajutoarelor de minimis, integrat în sistemul informațional al ajutoarelor de stat. Instituțiile care acordă asemenea finanțări vor introduce datele în registru în cel mult cinci zile lucrătoare, astfel încât să poată fi verificată suma totală primită de fiecare întreprindere.

Ajutorul de minimis reprezintă sprijinul de valoare redusă, care nu necesită notificare individuală. Pentru majoritatea întreprinderilor, proiectul stabilește un plafon cumulat echivalent cu 300.000 de euro într-o perioadă continuă de trei ani. Depășirea limitei sau acordarea banilor cu încălcarea condițiilor poate duce la oprirea finanțării și recuperarea sumelor.

Ajutorul de stat poate fi acordat prin granturi, reduceri sau amânări de taxe, garanții, împrumuturi în condiții avantajoase, compensarea dobânzilor ori alte facilități finanțate din resurse publice. Informații despre mecanismele disponibile sunt publicate pe pagina dedicată ajutorului de stat a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Un mecanism deja aplicat este Schema de ajutor de stat regional pentru investiții, destinată întreprinderilor din industria prelucrătoare. Programul are un buget de două miliarde de lei și combină granturile nerambursabile cu facilitățile la plata impozitului pe venit. Pentru a aplica, companiile trebuie să planifice o investiție nouă de cel puțin 10 milioane de lei într-un sector eligibil.

Noua lege ar urma să intre în vigoare la șase luni după publicarea în Monitorul Oficial, dacă va fi adoptată de Parlament. Odată cu aplicarea acesteia, actuala lege privind ajutorul de stat, în vigoare din 2012, va fi abrogată.

6 din 10 cititori Bancamea spun că nu reușesc să economisească din salariu

0

Cititorii bancamea.md au fost întrebați cât reușesc să economisească lunar din salariu. Rezultatele sondajului arată că, pentru majoritatea participanților, cheltuielile curente nu mai lasă loc pentru bani puși deoparte.

Astfel, 60% dintre respondenți spun că nu reușesc să economisească deloc, iar 12% reușesc să păstreze lunar cel mult 1.000 de lei.

Pentru fiecare dintre cele trei intervale — 1.001–3.000 de lei, 3.001–5.000 de lei și 5.001–10.000 de lei — au optat câte 4% dintre respondenți.

La polul opus, 16% dintre participanți spun că economisesc peste 10.000 de lei în fiecare lună.

Rezultatele arată o diferență clară între cititorii care nu reușesc să pună bani deoparte și o categorie mai restrânsă care poate economisi sume importante lunar.

Pe bancamea.md sunt publicate săptămânal sondaje noi, prin care cititorii își pot exprima opinia despre venituri, cheltuieli, economii și alte subiecte financiare.

Peste 7.300 de obligațiuni maib, subscrise într-o nouă rundă

0

Maib a înregistrat în Registrul Emitenților de Valori Mobiliare cea de-a patra emisiune de obligațiuni corporative din cadrul programului patru de ofertă publică. Decizia a fost aprobată de Comisia Națională a Pieței Financiare pe 21 iulie 2026.

În cadrul emisiunii au fost subscrise 7.324 de obligațiuni nominative de clasa a XIII-a, cu o valoare totală de 146,48 milioane de lei.

Obligațiunile au o rată flotantă a dobânzii de 6,96%, calculată din rata de referință de 5,71%, la care se adaugă o marjă fixă de 1,25%.

Dobânda va fi achitată lunar, direct în contul curent sau pe contul de card al investitorului.

Banca anunță că va lansa și alte emisiuni în cadrul programului și le recomandă clienților interesați de investiții să urmărească informațiile despre următoarele oferte.

Pachet important de acțiuni FinComBank, cumpărat cu peste 11 milioane de lei

0

Compania Continent SRL a cumpărat 13.000 de acțiuni FinComBank, echivalentul a 0,98% din capitalul băncii. Titlurile au fost tranzacționate la prețul de 850 de lei fiecare, iar valoarea totală a operațiunii a depășit 11 milioane de lei, scrie Mold-Street.

În urma tranzacției, participația Continent SRL la FinComBank a ajuns la 15,01%, față de 10% la sfârșitul anului 2025. Astfel, compania deținută de Victor Șumilo și Elena Garcavenco și-a majorat cu aproximativ 50% cota în capitalul băncii de la începutul acestui an.

Identitatea vânzătorului nu a fost făcută publică. Tranzacția a avut loc pe piața reglementată a Bursei de Valori a Moldovei.

Continent SRL este unul dintre cei mai mari importatori de automobile din Republica Moldova. În 2025, compania a raportat venituri de 1,44 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 312 milioane de lei față de anul precedent. Profitul a ajuns la 132,6 milioane de lei, cu circa 18 milioane de lei mai mult decât în 2024.

Cel mai mare acționar al FinComBank rămâne Nicolae Dorin, cu o cotă de 20,63%, urmat de Continent SRL, cu 15,01%, Victor Hvorostovschii, cu 9,66%, și Agro-Nova Prim SRL, cu 9,10%.

FinComBank a încheiat anul 2025 cu un profit de 150,65 milioane de lei, în creștere cu 16,5% față de 2024. Banca are un capital social de 131,54 milioane de lei, împărțit în peste 1,31 milioane de acțiuni ordinare, și este singura instituție bancară din Republica Moldova cu capital integral moldovenesc.

Noul clasament al celor mai bune orașe pentru trai în 2026

Un oraș european a detronat Viena și a devenit cel mai bun loc din lume pentru trai în 2026, potrivit celui mai recent clasament Global Liveability Index realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). Analiza a evaluat 173 de orașe din întreaga lume în funcție de stabilitate, sistemul de sănătate, educație, infrastructură și cultură, scrie Visual Capitalist.  

Capitala Danemarcei, Copenhaga, a ocupat primul loc cu un scor de 98 din 100, devenind primul oraș care întrerupe dominația Vienei din ultimii ani. Capitala Austriei s-a clasat pe locul al doilea, cu 97 de puncte, fiind urmată de Melbourne și Sydney, ambele din Australia.  

Europa și Australia domină clasamentul din acest an, cu șapte orașe în primele zece poziții. Elveția este prezentă cu Zurich și Geneva, Japonia cu Osaka și Tokyo, iar Canada este reprezentată de Vancouver, singurul oraș din America de Nord care a intrat în top 10.  

Top 10 cele mai bune orașe pentru trai în 2026:

1. Copenhaga (Danemarca) – 98
2. Viena (Austria) – 97
3. Melbourne (Australia) – 97
4. Sydney (Australia) – 97
5. Zurich (Elveția) – 96
6. Geneva (Elveția) – 96
7. Osaka (Japonia) – 96
8. Adelaide (Australia) – 96
9. Vancouver (Canada) – 96
10. Tokyo (Japonia) – 96

La polul opus se află orașele afectate de conflicte, instabilitate politică, probleme economice și infrastructură insuficient dezvoltată. Damasc (Siria) ocupă ultimul loc în clasament, cu doar 32 de puncte, fiind precedat de Tripoli (Libia) și Dhaka (Bangladesh).  

În ultimele zece poziții ale clasamentului se mai regăsesc Karachi (Pakistan), Alger (Algeria), Lagos (Nigeria), Port Moresby (Papua Noua Guinee), Kiev (Ucraina), Harare (Zimbabwe) și Teheran (Iran), orașe unde conflictele, insecuritatea sau presiunea asupra serviciilor publice afectează semnificativ calitatea vieții.  

Indicele Global Liveability al Economist Intelligence Unit este publicat anual și evaluează condițiile de trai din marile orașe ale lumii pe baza a cinci criterii: stabilitate, sănătate, educație, infrastructură și cultură cu mediul înconjurător.