Acasă Blog Pagina 513

Investigația Kroll și Steptoe & Johnson a identificat dispariția în 2012-2014 a $600 mln din BEM, Banca Socială și Unibank

0

Banca Națională a Moldovei (BNM) a primit a doua notă informativă despre progresul înregistrat de companiile Kroll și Steptoe & Johnson în investigarea fraudei de proporții din sectorul bancar al Republicii Moldova. În urma fraudei respective, trei bănci din Republica Moldova: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au ajuns in stare de faliment la sfârșitul anului 2014 și a fost constatată dispariția unui miliard SUA din acestea, anunță un comunicat al BNM.

Investigația companiei Kroll este parte a investigației în desfășurare cu privire la tranzacțiile derulate pe parcursul anilor 2012-2014 de către cele trei bănci din Republica Moldova. Scopul final al acesteia este recuperarea la nivel mondial a fondurilor de la răufăcători, precum și identificarea tuturor părților care au participat și au profitat în mod deliberat de pe urma fraudei, inclusiv părțile și instituțiile financiare din afara Republicii Moldova.

Prima etapă a investigației a scos la lumină dovezi clare privind implicarea crucială în această fraudă a dlui Ilan Shor, precum și a companiilor și persoanelor fizice aflate în legătură cu acesta (împreună „Grupul Shor”). Dovezile în cauză au stat la baza unei analize amănunțite a fluxului de fonduri obținute în mod fraudulos în anul 2014, efectuată în scopul urmării fondurilor pîna la destinația lor finală.

În cadrul celei de-a doua etape a investigației analiza fluxului de fonduri a fost extinsă semnificativ pentru a acoperi perioada anilor 2012-2014 și a fost începută urmărirea tuturor creditelor frauduloase acordate de către cele trei bănci din Republica Moldova pînă la destinația finală a acestora. Investigația companiei Kroll a descoperit o structură complexă și coordonată de spălare a banilor, care implică sute de companii și conturi bancare din diferite jurisdicții.

În perioada 2012-2014, cele trei bănci din Republica Moldova au acordat credite în sumă totala ce depășește 3 miliarde de dolari SUA. Aceste fonduri au fost canalizate in mare parte prin intermediul unei structuri internaționale complexe de spălare a banilor, cu o fracțiune semnificativă a fondurilor revenind în Republica Moldova pentru achitarea împrumuturilor contractate anterior.

Pînă la momentul actual, analiza fluxului de fonduri din cadrul investigației a identificat peste 600 milioane de dolari SUA care au dispărut pe parcursul acestei perioade, fără a se întoarce în cele trei bănci din Republica Moldova pentru achitarea împrumuturilor contractate anterior. Aceste fonduri au fost disipate în numeroase jurisdicții străine, iar rezultatele investigației Kroll demonstrează că beneficiarii fraudei se extind dincolo de companiile și persoanele fizice aflate în legătură cu Grupul Shor.

Companiile Kroll și Steptoe & Johnson continuă să colaboreze cu autoritățile de reglementare și alte părți interesate relevante din multiple jurisdicții, inclusiv din Letonia și Estonia, în vederea obținerii probelor pentru a identifica beneficiarii finali, astfel încît să se poată întreprinde acțiunile de recuperare a fondurilor delapidate.

Compania Kroll informează în mod regulat Banca Națională a Moldovei despre avansarea anchetei, care presupune o investigație extrem de complexă și implică sute de tranzacții create pentru a ascunde în mod deliberat destinația și beneficiarii finali ai acestei fraude. Investigația a progresat semnificativ, însă detaliile acesteia trebuie să rămînă deocamdată confidențiale pentru a maximiza șansele de recuperare a fondurilor fraudate, anunță BNM.

Mai mulţi parteneri ai proiectului Pay&Save de la Moldova Agroindbank

0

Proiectul de loialitate Pay&Save completează lista partenerilor cu încă 3 companii reprezentative de la noi din ţară: Fitness Club Niagara, compania Auto Mall şi magazinul Viggo. Astfel, achitând produsele şi serviciile cu un card Moldova Agroindbank la partenerii noi ai proiectului, clienţii primesc cashback garantat!

“Fitness club Niagara” activează de 11 ani pe piaţă şi este unul dintre cele mai mari centre de sport din Moldova. Localul oferă o gamă largă de servicii, de o calitate înaltă: săli de antrenamente / tenis / Kids Club, spa&beauty şi un fitness restaurant.

Un alt partener al proiectului a devenit furnizorul de produse pentru autoturisme și camioane pe piața din Republica Moldova – compania AUTO MALL, care propune clienţilor piese auto de calitate la prețuri accesibile.

Iar în magazinul “Viggo” clienţii găsesc haine pentru bărbaţi, din țesături naturale, confortabile și stilate. În acest sens, la partenerii noi ai proiectului Pay&Save, clienţii primesc cashback de 1% la fiecare tranzacţie cu cardul MAIB.

Programul de loialitate Pay&Save este destinat deţinătorilor de carduri Moldova Agroindbank. Astfel, achitând cumpărăturile cu cardul MAIB la partenerii Pay&Save, clienţii primesc cashback garantat la fiecare plată.

Săptămânal sunt adăugate oferte şi parteneri noi. Lista completă a partenerilor Pay&Save şi valoarea cashback-ului oferit de fiecare partener este disponibilă pe pagina web a proiectului www.paysave.md.

Noua strategie Commerzbank ar putea aduce concedierea a 5.000 de angajați

Banca germană Commerzbank ar putea concedia până la 5.000 de persoane, parte a noii strategii a CEO-ului Martin Zielke de a creşte profitabilitatea, relatează Ziarul Financiar cu referire la Bloomberg.

Commerzbank, a doua cea mai mare bancă din Germania, ar putea face publice informaţiile săptămâna viitoare, când Zielke şi-ar prezenta planul către bordul de supraveghere, potrivit rapoartelor din presă.

Printre propunerile sale ar fi incluse şi fuziunea mai multor divizii corporate cu banca de investiţii, reducerea numărului de unităţi operaţionale de la patru la trei. Purtătorul de cuvânt al băncii nu a comentat informaţiile apărute în presă.

Zielke şi-a îndreptat atenţia către Mittelstandsbank, care deserveşte aproximativ 100.000 de companii mici şi mijlocii, pentru a spori profitabilitatea şi a impulsiona creşterea băncii. 

Noul CEO al băncii a fost investit oficial în funcţie în urmă cu cinci luni. El a spus că digitalizarea este cheia pentru restructurare.

Commerzbank avea aproximativ 50.000 de angajaţi pe 30 iunie 2016.

(video) Autoritățile britanice oferă populației 5 sfaturi pentru a stopa fraudele financiare

Sistemele de monitorizare a fraudei ale băncilor și altor furnizori de servicii financiare din Marea Britanie au stopat 70% dintre tentativele de fraudă în 2015. Restul de 30% a însemnat o fraudă de 755 milioane de lire sterline, scrie nocash.info.ro cu referire la Financial Fraud Action UK (FFA UK).

Mai mult, FFA UK a mai precizat că peste 1 milion de incidente de fraudă financiara s-au întâmplat in primele 6 luni din acest an, în creștere cu 53% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă ca la fiecare 15 secunde a apărut un incident.

Urmare a acestei creșteri fără precedent, băncile împreună cu furnizorii de servicii financiare și autoritățile guvernamentale, au organizat pentru prima oară o campanie națională pentru a combate frauda financiară.

Prin campania “Take five to stop fraud”, băncile își invită clienții să (se) gândească puțin înainte de a răspunde oricărei cereri de dezvăluire a unor detalii financiare personale.

Consumatorii de servicii financiare din UK sunt rugați să ajute la combaterea fraudei prin reținerea a 5 sfaturi simple:

  1. Nu dezvălui niciodată detalii de securitate precum codul PIN sau parola întreagă;
  2. Nu presupune că un email sau un apel este original – oamenii nu sunt întotdeauna cine pretind a fi;
  3. Nu te grăbi – o bancă nu este deranjată să aștepte pentru a-ți da timp să gândești;
  4. Ascultă-ți instinctele – dacă ceva nu pare în regulă atunci este momentul să iei o pauză și să pui întrebări;
  5. Rămâi în control – ai încredere să refuzi cereri neobișnuite pentru informații.

Pentru a marca aceasta campanie, în perioada 11-18 august 2016, a fost realizată o cercetare de piață la care au participat 3.155 de persoane cu vârsta de minim 18 ani. Iată principalele concluzii ale studiului:

  • 73% dintre oamenii intervievați pretind că sunt conștienți de metodele folosite de cei care fraudează. Cu toate acestea, 26% dintre respondenți admit că oferă detalii personale celor care pretind că sunt din partea băncii chiar dacă ei nu cred că ar trebui să facă acest lucru;
  • cel mai întâlnit motiv pentru care respondenții au oferit detaliile l-a reprezentat faptul că persoana a fost convingătoare și a părut că sună din partea băncii (43%);
  • 39% au spus că au făcut acest lucru pentru că au simțit presiune sau pentru că erau in mijlocul a ceva și vroiau sa încheie mai repede conversația (38%);
  • dintre cei care au fost victima unei fraude financiare (1525 dintre cei intervievați) aproape o pătrime (24%) a admis că aceasta s-a întâmplat pentru că persoana a fost extrem de convingătoare;
  • o treime dintre persoanele chestionate au declarat că au crezut că sunt victima unei tentative de scamming în timpul conversației dar cu toate acestea au continuat discuția telefonică;
  • 23% a realizat că au fost victima unui atac de fraudă financiară după ce conversația a avut loc.

youtube placeholder image

Bancamea.md este în căutare de investitori

0

Da, după mai bine de 4 ani în care proiectul bancamea.md s-a dezvoltat organic, cu mici investiții, a venit timpul pentru:

  1. Oameni noi;
  2. Idei noi;
  3. Investiții.

Toate acestea sunt necesare pentru a duce proiectul la următorul nivel – mai cunoscut în online-ul MD, mai informativ și mai calitativ.

Timp de 4 ani și jumătate am reușit să oferim informații utile și interesante din domeniul financiar-bancar către sute de mii de oameni și am reușit să câștigăm încrederea majorității instituțiilor financiare din țară. Dar a venit timpul pentru un upgrade.

Oricine dorește să se implice, atât la nivel operațional cât și financiar, please welcome.

Informații detaliate și datele de contact sunt disponibile în prezentarea proiectului.

Suntem deschiși către orice tip de propuneri, inclusiv vânzarea unei cote-părți de 25-100%.

Cu respect,

Echipa bancamea.md

Traderul Societe Generale care a adus prejudicii de 4,9 miliarde euro, va trebui să restituie băncii 1 milion de euro

Curtea de Apel din Versailles a decis reducerea sumei pe care fostul trader al Societe Generale, Jerome Kerviel, trebuie să o restituie grupului bancar francez în urma unor tranzacții neautorizate care au provocat pierderi record de 4,9 miliarde de euro, scrie profit.ro. 

Kerviel trebuie să plătească 1 milion de euro daune, potrivit verdictului dat recent de curtea de apel la capătul unui proces civil care a durat mai mulți ani. Decizia anulează mai multe hotărâri judecătorești anterioare, prin care fostul trader era obligat să restituie băncii întreaga contravaloare a pagubelor suferite, de 4,9 miliarde euro, conform Reuters.

În iunie, procurorii francezi au spus că Societe Generale “a lăsat ușa deschisă” pentru activitățile ilegale desfășurate de Kerviel.

Guvernul de la Paris a indicat înaintea anunțării verdictului curții, că Franța ar putea cere Societe Generale să plătească 2,2 miliarde de euro la buget, reprezentând contravaloarea unei scutiri de taxe acordate grupului bancar în contextul pierderilor cauzate de tranzacțiile fostului trader.

Secretarul de stat pentru buget Christian Eckert a declarat, pentru postul de radio Europe 1, că o decizie va fi luată în funcție de sentința curții de apel.

Avocatul Societe Generale, Jean Veil, a respins însă această posibilitate.

„Ar fi trebuit să se constate o greșeală deliberată, excesivă (din partea băncii), însă sentința nu arată acest lucru”, a spus Veil.

În octombrie 2010, Kerviel a fost condamnat la 5 ani de închisoare, dintre care 3 cu executare, pentru pierderile record provocate Société Générale de pe urma unor tranzacții neautorizate efectuate în 2008. În luna ianuarie 2008, după ce a descoperit expunerea enormă acumulată de Jerome Kerviel pe o piață afectată deja de criza creditelor subprime, Societe Generale a decis să scape de pozițiile de aproximativ 50 de miliarde de euro asumate de traderul său, înregistrând la final o pierdere de 4,9 miliarde de euro.

În iunie 2016, un tribunal din Paris specializat pe dreptul muncii a decis că grupul bancar l-a concediat „fără un motiv real și serios” pe Kerviel și, în consecință, a condamnat banca să îi plătească fostului angajat 450.000 de euro.

BNM a confirmat 2 noi membri în Consiliul de Administrație al Victoriabank

0

Banca Națională a Moldovei a confirmat recent în funcția de membri ai Consiliului de Administrație al Victoriabank pe domnii Andrei Cojocaru și Ion Prisăcaru, anunță un comunicat plasat pe site-ul instituției.

Candidaturile acestora au fost aprobate în data de 22 și 23 septembrie, respectiv.

Amintim că componența noului Consiliu de Administrație (CA) al băncii a fost aleasă la ultima Adunare Generală Extraordinară a acționarilor din data de 08 iulie 2016. Atunci acționarii Victoriabank au votat pentru următoarea componență a CA:

  1. Igor Spoială;
  2. Ionuț Octavian Pătrăhău;
  3. Gavin N. Ryan;
  4. Victor Țurcan;
  5. Lobanov Sergey;
  6. Ion Prisăcaru;
  7. Andrei Cojocaru.

Igor Spoială, Ionuț Octavian Pătrăhău, Gavin N. Ryan și Victor Țurcan au făcut parte și din componențele anterioare ale Consiliului de Administrație al Victoriabank și aveau confirmarea regulatorului.

Astfel, după confirmarea acestor 2 membri (Andrei Cojocaru și Ion Prisăcaru), Consiliul de Administrație al Victoriabank este funcțional și poate activa în regim normal, anunță BNM.

Banca de Economii organizează la 11.10.2016 licitație de comercializare a 15 loturi – apartamente, terenuri și încăperi comerciale

0

Banca de Economii S.A., aflată în proces de lichidare, desfăşoară pe data de 11 octombrie 2016, ora 11:00, pe adresa: mun. Chişinău, str. Columna, 115, licitaţia „cu strigare” privind comercializarea bunurilor gajate/ipotecate în favoarea băncii.

Apartamente:

  • lotul nr. 640 – apartament cu 3 odăi cu suprafața totală de 113.80 m.p. (nr. cad. 0100113.457.01.003), amplasat în mun. Chișinău, sect. Botanica, str. Valea crucii, 26, ap. 3, preţ iniţial 1.390.000 lei; (foto)
  • lotul nr. 641 – apartament cu 1 odaie cu suprafața totală de 35.50 m.p. (nr. cad. 0100508.130.01.025), amplasat în mun. Chișinău, sect. Buiucani, str. Ion Neculce, 5, ap. 25, preţ iniţial 370.000 lei; (foto)
  • lotul nr. 642 – apartament cu 3 odăi cu suprafaţa totală de 70.1 m.p. (nr. cad. 0100112.103.01.177), amplasat în mun. Chişinău, sect. Botanica, str. Cuza-Vodă, 19/1, ap. 177, preţ iniţial 870.000 lei; (foto)

Terenuri:

  • lotul nr. 618 – teren agricol, S=7.1708 ha (nr. cad. 8015102.111), amplasat în r-nul Străşeni, sat. Cojuşna, extravilan, preţ iniţial 100.000 lei;
  • lotul nr. 619 – teren agricol, S=4.2589 ha (nr. cad. 8015102.112), amplasat în r-nul Străşeni, sat. Cojuşna, extravilan, preţ iniţial 60.000 lei.

Construcții și încăperi comerciale/industriale:

  • lotul nr. 176 – clădire de producere cu suprafața S =1,238.50 m2 (nr. cad. 7801121.322.02) şi dreptul de folosinţă asupra terenului S=0.8561 ha (nr. cad. 7801121.322), amplasată în or. Soroca, str. Cosăuţului 41/b, preţ iniţial 538.000 lei; (foto)
  • lotul nr. 177 – construcţie industrială (nr. cad. 7801121.322.03), S=1,160.20 m2 şi dreptul de folosinţă asupra terenului S=0.8561 ha (nr. cad. 7801121.322), amplasată în or. Soroca, str. Cosăuţului 41/b, preţ iniţial 469.000 lei; (foto)
  • lotul nr. 192 – construcţie hidrotehnică (nr. cad. 6001102364.01), S=8,061.60 m2 şi dreptul de folosinţă asupra terenului aferent cu S=47,8376 ha, amplasată în or. Nisporeni, extravilan, preţ iniţial 1.580.000 lei; (foto)
  • lotul nr. 306 – construcţie comercială cu suprafaţa totală de 263.50 m2 (nr. cad. 0100211.267.01) şi terenul de pământ aferent cu suprafaţa totală de 0.0571 ha (nr. cad. 0100211.267), amplasat în mun. Chişinău, sect. Centru, str. Frumoasa, 47, preț inițial 4.110.000 lei; (foto)
  • lotul nr. 308 – construcţie nelocativă S=724.70 m2 amplasată în mun. Chișinău, com. Tohatin, sat. Tohatin (nr. cad. 0146113.212.01), preț inițial 740.000 lei; (foto)
  • lotul nr. 349 – construcţie comercială, prestare serviciilor (staţie de alimentare PECO), cu suprafaţa totală de 205.10 m.p. (nr. cad. 0502308.147.01, 02) si terenul de pământ aferent construcţiilor cu suprafaţa totală de 0.1541 ha (nr. cad. 0502308.147) şi utilajul aferent staţiei PECO amplasată în r. Anenii Noi, sat. Varniţa, str. Tighina, nr.53a, preţ iniţial  921.000 lei; (foto)
  • lotul nr. 350 – complex comercial (staţie de alimentare PECO), cu suprafaţa pe perimetru 120.40 m2 (nr. cad. 1030200.244.01; 1030200.033.01) si terenul de pământ aferent construcţiilor cu suprafaţa totală de 0.23 ha (nr. cad. 1030200.244; 1030200.033) şi utilajul aferent staţiei PECO amplasată în r. Anenii Noi, sat. Gura Bîcului, preţ iniţial 1.287.000 lei; (foto)
  • lotul nr. 351 – construcţie comercială, prestarea serviciilor (staţie de alimentare PECO), cu suprafaţa totală de 54.10 m.p. (nr. cad. 0502208.025.01) si teren de pământ aferent cu suprafaţa totală de 0.304 ha (nr. cad. 0502208.025) şi utilajul aferent staţiei PECO amplasată în r. Anenii Noi, sat. Varniţa, str. Plugarilor nr.124, preţ iniţial 1.138.000 lei; (foto)
  • lotul nr. 638 – construcţii comerciale, prestarea serviciilor, cu suprafaţa totală la sol de 393.6 m.p. (nr. cad. 6453108.271.01, 02) şi terenul de pământ aferent cu suprafaţa de 0.063 ha (nr. cad. 6453108.271), amplasate în r-nul Orhei, sat. Peresecina, preţ iniţial 3.900.000 lei; (foto)
  • lotul nr. 639 – încăperi nelocative (oficii în demisol) cu suprafaţa totală de 175.4 m.p. (nr. cad. 0100205.118.01.045; nr. cad. 0100205.118.01.046; nr. cad. 0100205.118.01.047), amplasate în mun. Chişinău, sect. Centru, str. 31 August 1989, nr.59, preţ iniţial 2.500.000 lei. (foto)

Pentru a participa la licitaţie participanţii sunt obligaţi:

1. Să achite acontul în mărime de 10% din valoarea de expunere a lotului pentru care se va solicita participarea la licitaţie şi taxa de participare după cum urmează:

  • pentru loturile cu un preț de expunere de  până la 1.000.000 lei: persoanele fizice – 100 lei, persoanele juridice – 250 lei;
  • pentru loturile cu un preț de expunere mai mare de 1.000.000 lei: persoanele fizice – 250 lei, persoanele juridice – 500 lei,

la contul Băncii de Economii S.A. în proces de lichidare:

MD97BE002805700498000022 – taxa de participare la licitaţie,

MD17BE002805600498000012 – acont pentru participare la licitarea lotului,

BIC (codul băncii): BECOMD2X.

NOTĂ: Este necesar, ca la efectuarea plăţilor să fie distinct şi amplu comunicată informaţia despre plătitorul de mijloace băneşti.

2. Să prezinte până pe data de 10.10.2016, ora 16.00, pe adresa mun. Chişinău, str. Columna 115, anticamera Băncii de Economii S.A. în proces de lichidare:

  • cererea de participare la licitaţie (care se întocmeşte la bancă conform modelului);
  • documentul de plată care confirmă depunerea acontului/aconturilor şi taxei de participare la licitaţie, la conturile sus-indicate;
  • copiile actelor care certifică identitatea (buletinul de identitate; certificatul de înregistrare şi extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice; actul de identitate al reprezentantului);
  • documentele care confirmă împuternicirile reprezentantului de a participa la licitaţie din numele şi pe contul persoanei fizice/juridice, de a licita pentru lotul expus la licitaţie, de a semna procesele-verbale ale licitaţiei, contractele de vânzare-cumpărare, actele de predare-primire, şi anume: procura autentificată notarial; hotărârea organului de decizie a persoanei juridice, privind participarea companiei la licitaţia respectivă, cu indicarea persoanei ce o va reprezenta, datele de identificare şi împuternicirile acesteia.

Informaţii suplimentare, inclusiv despre posibilitatea de a lua cunoştinţă de activele expuse spre comercializare pot fi obţinute la tel.: 022-218-032; 022-218-057; 022-218-074.

Top cele mai puternice bănci de investiții din lume în 2016 – primele 5 poziții revin băncilor americane

Băncile americane au reuşit pentru prima oară în ultimii 6 ani o revenire pe primele 5 poziţii ale topului celor mai puternice bănci de investiţii din lume, după ce Deutsche Bank a căzut pe locul 6, scrie Ziarul Financiar cu referire la Financial Times. 

Datele analizate de Coalition, includ veniturile băncii care provin din activităţile de piaţă, precum acţiuni şi instrumente cu venit fix, precum şi din procese tradiţionale de investiţii, precum consultanţă şi ajutarea clienţilor să obţină finanţare.

Morgan Stanley a trecut pe locul 5, moment care marchează pentru prima oară un monopol al topului din partea băncilor americane, de la apariţia Coalition, compania care realizează topul, începând cu 2011. Aceasta arată dominaţia SUA pe piaţa de investment banking de după criza financiară.

Trecerea Deutsche Bank pe locul 6 nu vine ca o surpriză. Creditorul a fost în mod tradițional în top 3 bănci de investiţii din lume, dar a pierdut poziţia după ce şeful John Cryan a intrat într-un plan masiv de restructurare.

Datele de la Coalition arată că banca germană nu doar că a pierdut teren pe venituri fixe, valută şi mărfuri, unde anul trecut a fost în top 3, dar a căzut pe locul 6 în prima jumătate a lui 2016. Banca a pierdut teren de asemenea şi în pieţele de capital.

”Datele de la Coalition reflectă decizia noastră strategică de a ne nişa atât geografic, cât şi produsele şi clientela. Aceste decizii au avut un impact direct asupra veniturilor din prima jumătate a anului, dar ne vor face mai eficienţi şi mai profitabili. Rămânem în continuare cea mai puternică bancă de investiţii din afara SUA”, a anunţat Deutsche Bank.

Topul celor mai mari bănci de investiţii conform Coalition:

  1. JPMorgan Chase;
  2. Goldman Sachs;
  3. Bank of America Merrill Lynch;
  4. Morgan Stanley;
  5. Citigroup;
  6. Deutsche Bank.

Conform Reuters, Coalition monitorizează următoarele bănci de investiții: Bank of America Merrill Lynch, Barclays, BNP Paribas, Citigroup, Credit Suisse, Deutsche Bank, Goldman Sachs, HSBC, JPMorgan, Morgan Stanley, Societe Generale și UBS.

Vladimir Munteanu și Cristina Harea au fost aprobați de Parlament pentru funcțiile de conducere la BNM

0

Candidatura Cristinei Harea la funcția de viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei și cea a lui Vladimir Munteanu la fotoliu de prim-viceguvernator au fost votate de către Parlament, scrie Unimedia.

Amintim faptul că aceste 2 candidaturi au fost propuse la începutul săptămânii curente de către Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, domnul Sergiu Cioclea.

Vladimir Munteanu – are experiență mai mare de 20 de ani în sectorul financiar-bancar, inclusiv în cadrul BNM, FMI și Banca Mondială. Dumnealui a candidat recent și la funcția de guvernator al BNM.

Cristina Harea este președinte al Camerei de Comerț Americane din Moldova (The American Chamber of Commerce in Moldova). Are experiență mai mare de 10 ani în domeniul financiar-bancar și în cadrul unor fonduri de investiții, inclusiv în Consiliul FinComBank, unde ocupă funcția de vicepreședinte.

Astfel, după numirile de astăzi, conducerea BNM este alcătuită din:

  • Guvernatorul BNM, domnul Sergiu Cioclea;
  • Prim-viceguvernator, domnul Vladimir Munteanu;
  • Viceguvernator, doamna Cristina Harea;
  • Viceguvernator, domnul Aureliu Cincilei;
  • Viceguvernator, domnul Ion Sturzu.

Toate cele 5 persoane enumerate mai sus, fac parte din Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei.