Piața rezidențială din Chișinău și suburbii a încetinit în prima jumătate a anului, însă prețurile apartamentelor au rămas la un nivel record. O analiză realizată de Victor Cernomorcenco, specialist în piața imobiliară și reprezentant Acces Imobil, estimează că locuințele s-ar putea scumpi cu până la 5% până la sfârșitul anului 2026, dacă tendințele actuale se mențin.

În perioada ianuarie–iunie 2026, în municipiul Chișinău și suburbii au fost tranzacționate 5.493 de apartamente, față de 7.483 în aceeași perioadă a anului trecut. Diferența reprezintă o scădere de 26,6%, echivalentă cu aproape 2.000 de locuințe vândute mai puțin.

Apartamentele au rămas și mai mult timp în așteptarea cumpărătorilor. Potrivit analizei, durata medie necesară pentru vânzarea unei locuințe oferite la un preț considerat corect pentru piață a crescut de la 59 de zile, în a doua jumătate a anului 2025, la 78 de zile în primul semestru din 2026.

Aceste date sugerează că oamenii iau mai greu decizia de cumpărare, analizează mai multe oferte și negociază înainte de a semna contractul. Printre factorii care au temperat piața sunt menționate scumpirile din ultimii ani, reducerea accesibilității locuințelor și incertitudinile economice și geopolitice.

Încetinirea tranzacțiilor nu a dus însă și la ieftinirea apartamentelor. Conform Indicelui Imobiliar Acces Imobil, prețul mediu s-a menținut la 1.720 de euro pentru un metru pătrat, cel mai ridicat nivel indicat până acum de acest indice pentru piața rezidențială din Chișinău.

Una dintre explicații ar fi oferta limitată. Din cele aproximativ 311.000 de apartamente existente în Chișinău și suburbii, într-o lună obișnuită sunt promovate spre vânzare aproximativ 5.500 de locuințe distincte. Astfel, doar 1,77% din fondul locativ este disponibil simultan pe piață.

Autorul analizei consideră că un stoc de aproximativ 7.800–10.900 de apartamente ar fi mai apropiat de nivelul unei piețe echilibrate, în care cumpărătorii au mai multe opțiuni, iar concurența dintre vânzători poate influența formarea prețurilor.

Primele semne de revenire au apărut în trimestrul al doilea, când numărul tranzacțiilor a crescut cu 17,2% față de primele trei luni ale anului. Activizarea cererii ar putea continua în a doua jumătate a anului, inclusiv pe fondul revenirii cumpărătorilor care au amânat achiziția în speranța unei eventuale ieftiniri.

Victor Cernomorcenco apreciază că „reducerile importante de preț rămân puțin probabile”. În condițiile unei oferte restrânse și ale revenirii treptate a cererii, piața ar putea încheia anul cu un număr de tranzacții apropiat de cel din 2025 și cu o creștere a prețurilor de până la 5%.

Prognoza este condiționată însă de menținerea actualei dinamici a cererii și ofertei și de absența unor schimbări economice sau geopolitice majore care ar putea influența comportamentul cumpărătorilor și al vânzătorilor.

Mașinile, clădirile și banii confiscați în dosare penale vor putea fi folosiți pentru proiecte sociale și de interes public. Guvernul a aprobat regulile de aplicare a noului mecanism, care permite transmiterea acestor bunuri către instituții și organizații capabile să le utilizeze în beneficiul comunităților.

Astfel, un automobil confiscat ar putea ajunge în folosința unei școli, iar o clădire preluată de stat ar putea fi transformată într-un centru de reabilitare, serviciu social sau alt spațiu de interes public.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale va publica informațiile despre bunurile care pot fi oferite spre utilizare. Cereri vor putea depune autoritățile și instituțiile publice, dar și asociațiile, fundațiile, cultele religioase și alte organizații necomerciale.

Beneficiarii nu vor fi selectați automat. Comisia responsabilă va analiza necesitatea proiectului, capacitatea solicitantului de a întreține bunul și impactul social sau public pe care l-ar putea avea utilizarea acestuia.

Bunurile vor putea fi folosite exclusiv în scopul pentru care au fost oferite. În cazul în care această condiție nu este respectată, dreptul de utilizare va putea fi retras. Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale va verifica modul în care sunt folosite proprietățile transmise.

Noul mecanism stabilește și destinația unei părți din banii confiscați. 20% din sume vor fi alocate proiectelor sociale, iar alte 10% vor fi direcționate către instituțiile implicate în identificarea, confiscarea și recuperarea bunurilor infracționale.

Deciziile privind transmiterea bunurilor vor fi făcute publice, împreună cu procesele-verbale ale ședințelor comisiei. Astfel, confiscarea nu se va limita la preluarea averilor provenite din infracțiuni, ci va permite întoarcerea lor în folosul societății.

Încasările administrate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național au ajuns la 51,4 miliarde de lei în perioada ianuarie–iulie 2026. Suma este cu aproximativ 5 miliarde de lei, sau cu 10,9%, mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

La bugetul de stat au fost acumulate circa 21,1 miliarde de lei, în creștere cu 2,3 miliarde de lei față de primele șapte luni din 2025.

Bugetele locale au înregistrat încasări de aproape 6,1 miliarde de lei, cu 618,4 milioane de lei mai mult. La bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns aproximativ 18 miliarde de lei, în creștere cu 9,7%.

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au acumulat alte 6,1 miliarde de lei, cu 565,5 milioane de lei peste nivelul raportat în perioada similară din 2025.

Cea mai mare creștere procentuală a fost înregistrată la bugetul de stat, de 12%, urmat de bugetele locale, cu 11,3%. Datele prezentate de SFS sunt operative.

Guvernul urmează să prezinte pe 6 august conceptul unei noi politici fiscale, construit în jurul a patru direcții: reducerea taxării muncii, stimularea investițiilor, impozite mai mari pentru vicii și revizuirea unor cote de TVA. Premierul Vasile Tofan a recunoscut că prima versiune a reformei a fost pregătită și comunicată insuficient, scrie Mold-Street.

Una dintre priorități va fi reducerea poverii fiscale asupra muncii, astfel încât angajatorii să fie mai motivați să declare integral salariile și să renunțe la plățile „în plic”. Autoritățile analizează inclusiv majorarea salariului minim și limitarea schemelor prin care remunerațiile sunt mascate sub formă de dividende.

Guvernul vrea să creeze și stimulente pentru reinvestirea profiturilor în Republica Moldova. Obiectivul este ca firmele să direcționeze mai mulți bani către extinderea activității, locuri de muncă și proiecte locale, în loc să transfere capitalul în alte țări.

O altă direcție presupune taxe mai mari pentru tutun, alcool și jocuri de noroc. Executivul spune că nivelul impozitării trebuie stabilit cu atenție, pentru ca scumpirile să nu împingă consumatorii către piața ilegală.

În privința TVA, premierul a promis o abordare mai prudentă decât în prima variantă a reformei. Eventualele modificări ar urma să includă mecanisme de protecție pentru gospodăriile cu venituri reduse, în special la alimente, gaze și energie. Deocamdată, acestea sunt direcții de lucru, iar măsurile și cotele concrete urmează să fie prezentate odată cu noul concept.

Bonul fiscal va rămâne în atenția inspectorilor și în luna august. Serviciul Fiscal de Stat anunță noi controale inopinate în domeniile în care există un risc mai mare ca vânzările să nu fie înregistrate, veniturile să nu fie declarate integral sau mărfurile să fie comercializate fără acte de proveniență.

Pe lista activităților verificate cu prioritate se află comerțul cu amănuntul, transportul rutier de pasageri, inclusiv taxiurile, comerțul din piețe și vânzările online. Inspectorii vor urmări și activitatea unităților HoReCa, serviciile de agrement și recuperare fizică, precum și comerțul cu produse din tutun, bere și băuturi răcoritoare.

Controalele vor fi desfășurate fără o informare prealabilă, direct la locul în care contribuabilul își desfășoară activitatea. Selectarea afacerilor se face în baza analizei riscurilor fiscale, cu o atenție sporită asupra activităților sezoniere și a celor în care plățile în numerar sunt frecvente.

Încălcări la 64% dintre controalele din iulie

Datele pentru luna iulie arată că problemele sunt încă răspândite. Din aproximativ 830 de controale operative, inspectorii au constatat încălcări în 530 de cazuri. Asta înseamnă că aproape două din trei verificări s-au încheiat cu depistarea unor abateri.

În urma controalelor au fost aplicate sancțiuni fiscale de 1,84 milioane de lei și sancțiuni contravenționale de 530,5 mii de lei. Valoarea totală a penalităților a depășit astfel 2,37 milioane de lei.

Cele mai multe verificări au vizat comerțul cu mărfuri, produse și materiale. Din 332 de controale efectuate în acest sector, încălcări au fost constatate în 274 de cazuri, adică în peste 82% dintre verificări. Tot aici a fost înregistrată și cea mai mare valoare a sancțiunilor: aproape 1,38 milioane de lei.

În transportul rutier de pasageri au fost efectuate 219 controale, iar abateri au fost găsite în 74 de cazuri. Sancțiunile contravenționale aplicate operatorilor din domeniu au însumat 113,9 mii de lei.

În piețe, inspectorii au constatat încălcări în 85 dintre cele 132 de controale. Sancțiunile aplicate comercianților și prestatorilor de servicii au ajuns la aproximativ 449 de mii de lei.

Un nivel ridicat de neconformare a fost înregistrat și în comerțul online: 26 dintre cele 38 de verificări s-au încheiat cu depistarea unor abateri. În cazul comerțului cu produse din tutun și al activităților de agrement, încălcările au fost constatate în câte 21 dintre cele 27 de controale.

Ce verifică inspectorii

În timpul controalelor, inspectorii urmăresc dacă afacerea eliberează bonul fiscal pentru plățile în numerar, dacă înregistrează și declară toate veniturile și dacă poate prezenta documentele care confirmă proveniența legală a mărfurilor.

SFS le recomandă contribuabililor să verifice funcționarea echipamentelor de casă și de control, să documenteze corect tranzacțiile și să elibereze bonul fiscal pentru fiecare plată. Consumatorii care observă încălcări le pot raporta la Centrul Unic de Apel al instituției, la numărul gratuit 0 8000 1525.