Guvernul își propune să încetinească ritmul de creștere a prețurilor la locuințe, prin reducerea costurilor de construcție și creșterea numărului de apartamente disponibile pe piață. Premierul Vasile Tofan spune că accesul dificil la o locuință a devenit una dintre problemele care îi determină pe tineri să părăsească Republica Moldova, relatează Moldova 1.

Declarațiile au fost făcute pe 6 august, în cadrul unei conferințe de presă, unde premierul a enumerat mai multe cauze care, în opinia sa, mențin prețurile apartamentelor la niveluri ridicate.

Tofan susține că problema nu poate fi pusă doar pe seama dezvoltatorilor sau a agenților imobiliari. Printre factorii care scumpesc construcțiile, acesta a menționat materialele, forța de muncă, terenurile și procedurile administrative complicate.

Premierul consideră că Republica Moldova trebuie să folosească mai eficient resursele locale pentru construcții și să reducă dependența de importuri. Totodată, deficitul forței de muncă contribuie la creșterea costurilor suportate de dezvoltatori.

O altă problemă indicată este prețul terenurilor. Guvernul ar urma să analizeze posibilitatea introducerii în circuitul economic a unor terenuri care în prezent nu sunt utilizate, astfel încât oferta pentru construcții să crească. Tofan a vorbit și despre necesitatea simplificării procedurilor și combaterii corupției din acest domeniu.

Subiectul devine cu atât mai important în condițiile în care piața imobiliară traversează o perioadă atipică: numărul tranzacțiilor scade, însă prețurile locuințelor rămân ridicate. Potrivit datelor citate de Moldova 1, expertul economic Marin Gospodarenco estimează că vânzările s-au redus cu aproape 80%, în condițiile în care prețurile au avansat mai repede decât veniturile populației.

Și oferta de locuințe noi s-a redus puternic. Datele Biroului Național de Statistică prezentate de sursa citată arată că suprafața apartamentelor noi date în exploatare în 2025 a scăzut de la 258.000 de metri pătrați în 2024 la 114.000 de metri pătrați anul trecut.

În același timp, cumpărătorii au început să aibă o poziție mai bună la negociere. Unii dezvoltatori oferă facilități precum locuri de parcare, finisaje incluse sau reduceri negociate individual. Aproape 70% dintre tranzacțiile imobiliare sunt realizate cu ajutorul creditelor ipotecare.

Mediul de afaceri solicită autorităților ca modificările la Legea privind deșeurile să fie introduse treptat, pe baza unor reguli clare și a unui dialog constant cu companiile. AmCham Moldova susține că reforma poate fi aplicată eficient doar dacă operatorii economici au suficient timp pentru adaptare și cunosc din timp noile obligații.

Poziția a fost transmisă Ministerului Mediului într-un aviz asupra proiectului de modificare a Legii nr. 209/2016 privind deșeurile. AmCham salută obiectivul de aliniere a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene și dezvoltarea economiei circulare, dar atrage atenția că schimbările trebuie să fie aplicabile și în practică.

Printre principalele recomandări se numără stabilirea unui calendar realist pentru lansarea Sistemului de Depozit pentru Ambalaje (SDA), astfel încât companiile să poată pregăti din timp procesele interne și investițiile necesare.

AmCham mai solicită evitarea dublei finanțări între diferitele mecanisme de mediu, precum și introducerea unei perioade de tranziție adecvate pentru operatorii economici afectați de noile cerințe.

O altă propunere vizează creșterea transparenței în administrarea noilor instrumente de mediu, inclusiv prin reguli mai clare privind responsabilitățile și contribuțiile companiilor.

Totodată, organizația a formulat mai multe propuneri punctuale de modificare a proiectului de lege, astfel încât obligațiile operatorilor economici să fie clar definite, iar noile cerințe să fie proporționale cu obiectivele urmărite.

Potrivit AmCham Moldova, implementarea etapizată și predictibilă a reformei ar permite atingerea obiectivelor de mediu fără a crea costuri sau dificultăți disproporționate pentru companii și ar contribui la o tranziție mai eficientă către economia circulară.

Companiile cu o cifră de afaceri sau active de până la 200 de milioane de lei ar putea beneficia de impozit de 0% pentru profitul reinvestit, potrivit politicii fiscale pentru 2027, prezentată spre consultări de Vasile Tofan.

Măsura presupune că profitul păstrat în companie și folosit pentru dezvoltarea afacerii nu ar urma să fie impozitat. Banii ar putea fi direcționați către achiziția de echipamente, extinderea capacităților de producție, digitalizare, deschiderea unor noi puncte de lucru sau alte investiții necesare activității companiei.

Impozitul de 0% nu ar însemna eliminarea tuturor obligațiilor fiscale ale firmei. Facilitatea s-ar aplica doar profitului care rămâne în companie și este reinvestit, nu și sumelor retrase de proprietari sub formă de dividende.

În același timp, autoritățile propun majorarea impozitului pe dividende de la 6% la 8%. Potrivit lui Vasile Tofan, scopul este de a descuraja retragerea imediată a banilor din companii și de a încuraja utilizarea acestora pentru investiții și dezvoltare.

Pragul propus, de 200 de milioane de lei, ar urma să permită accesul la facilitate unui număr mai mare de întreprinderi. Regimul ar putea fi aplicat companiilor care se încadrează în limită fie în funcție de cifra de afaceri, fie de valoarea activelor.

Măsura face parte din obiectivul autorităților de a lăsa mai mult capital la dispoziția mediului de afaceri și de a stimula investițiile private. Propunerea urmează să fie discutată în cadrul consultărilor privind politica fiscală pentru 2027 și poate fi modificată înainte de aprobarea formei finale.

Scutirea personală ar putea fi majorată cu 35% începând din 2027, de la 29.700 de lei la 40.000 de lei pe an. Propunerea face parte din politica fiscală pentru anul viitor, prezentată spre consultări de Vasile Tofan.

Scutirea personală reprezintă partea din venitul anual al unei persoane care nu este supusă impozitului pe venit. Astfel, dacă propunerea va fi aprobată, suma protejată de impozitare va crește cu 10.300 de lei anual.

Majorarea nu înseamnă că fiecare salariat va primi direct 10.300 de lei în plus. Această sumă va fi scăzută din venitul asupra căruia se calculează impozitul, ceea ce ar urma să reducă povara fiscală pentru persoanele care beneficiază de scutirea personală.

Potrivit lui Vasile Tofan, măsura urmărește să facă munca legală mai atractivă și să încurajeze angajarea oficială. Autoritățile consideră că o impozitare mai redusă a veniturilor din muncă poate determina mai multe persoane să intre pe piața formală a muncii.

În acest context, autoritățile și-au stabilit obiectivul de a majora rata de ocupare a populației de la 57% la 62% până în 2029. Totodată, cel puțin 100.000 de persoane ar urma să fie integrate pe piața muncii cu sprijinul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Propunerea urmează să fie discutată în cadrul consultărilor asupra politicii fiscale pentru 2027 și poate fi modificată înainte de aprobarea formei finale.

Guvernul pregătește o majorare cu 50% a impozitului pe profit aplicat băncilor, măsură care ar urma să fie valabilă pentru anul fiscal 2027. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV⁠, unde a prezentat câteva dintre principalele modificări incluse în viitoarea politică fiscală.

Premierul a declarat că măsura este una asumată și că, deși poate afecta volumul creditării, impactul bugetar estimat este mai important.

„Un leu scos din capitalul băncilor scade creditarea cu șase, deci nu trebuie să exagerăm acolo. Dar, la momentul dat, înțelegând chiar riscurile diminuării creditării, eu cred că această taxă este justificată”, a spus Vasile Tofan.

Potrivit acestuia, majorarea va fi aplicată pentru un singur an fiscal – 2027. În cadrul emisiunii, premierul a precizat că impozitul pe profit al băncilor ar urma să crească de la 12% la 18%, ceea ce reprezintă o majorare de 50%.

Șeful Executivului estimează că măsura va aduce aproximativ 300 de milioane de lei anual la bugetul de stat.

Totodată, Vasile Tofan a recunoscut că sectorul bancar reprezintă o „țintă ușoară” pentru astfel de decizii, însă a afirmat că Guvernul a analizat atât beneficiile fiscale, cât și riscurile înainte de a propune modificarea.

Majorarea taxării băncilor face parte din pachetul de măsuri fiscale pentru anul 2027, care urmează să fie prezentat oficial de Guvern, astăzi, 6 august 2026.