Datoria totală a sectoarelor economiei naționale a ajuns la 723,3 miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru din 2026, în creștere cu 4,3% față de finalul anului 2025. Raportată la Produsul Intern Brut, aceasta reprezenta 202,1% din PIB, arată datele provizorii ale Băncii Naționale a Moldovei, citate de Mold-Street.

Cea mai mare parte a datoriei totale revine sectorului financiar, care cumula la 31 martie 2026 datorii de 303,5 miliarde de lei, echivalentul a 42% din total. Potrivit BNM, această pondere este corelată cu rolul sectorului financiar de intermediere în economie.

Societățile comerciale nefinanciare aveau datorii de 192,8 miliarde de lei, reprezentând 26,7% din total.

În cazul administrației publice, datoria se ridica la 157 de miliarde de lei, sau 21,7% din total, iar gospodăriilor populației le reveneau aproximativ 70 de miliarde de lei, respectiv 9,7%.

Raportul dintre datoria totală a sectoarelor economiei naționale și PIB a ajuns astfel la 202,1% la 31 martie 2026, fiind cu 5,9 puncte procentuale mai mare decât la sfârșitul anului 2025.

Din perspectiva instrumentelor financiare care formează această datorie, cea mai mare pondere revine împrumuturilor contractate – 40,8% din total.

Numerarul și depozitele reprezintă alte 35,3% din datoria totală și sunt specifice sectorului financiar. În cadrul acestuia, numerarul și depozitele constituie 84,2% din datoria sectorului.

BNM precizează că structura instrumentelor financiare diferă de la un sector la altul și este legată de specificul activității fiecăruia.

Datoria totală nu reprezintă doar datoria administrației publice. Potrivit definiției BNM, indicatorul include totalitatea pasivelor unui sector față de celelalte sectoare ale economiei naționale și față de sectorul „Restul lumii”, cu excepția acțiunilor și participațiilor la fondurile de investiții, precum și a instrumentelor financiare derivate.

Proprietarii care obțin un câștig din vânzarea unui imobil ar putea achita un impozit mai mare din 2027, dacă proiectul noii politici fiscale va fi adoptat în forma actuală. Printre schimbările propuse se numără impozitarea integrală a creșterii de capital, noi limite pentru impozitul pe bunurile imobiliare și criterii mai clare pentru stabilirea locuinței de bază, potrivit analizei realizate de Acces Imobil⁠.

Una dintre cele mai importante modificări vizează câștigul obținut la vânzarea unui imobil. În prezent, 50% din creșterea de capital este inclusă în venitul impozabil. Proiectul pentru 2027 prevede eliminarea acestei facilități, astfel încât întreaga creștere de capital să intre în baza de impozitare, la cota de 12%.

În același timp, proprietarii ar urma să poată include în valoarea fiscală a imobilului cheltuielile pentru reparații și modernizări. Acestea vor trebui însă demonstrate prin facturi fiscale și documente care confirmă plata. În acest fel, investițiile făcute în locuință pot reduce valoarea câștigului de capital asupra căruia se calculează impozitul.

Se schimbă și limitele pentru impozitul pe bunurile imobiliare. Din 1 ianuarie 2027, pentru bunurile evaluate cadastral, autoritățile publice locale ar putea stabili cote cuprinse între 0,05% și 1%. Modificarea este legată de reevaluarea bunurilor imobile și apropierea valorilor cadastrale de cele de piață.

În cazul impozitului pe avere, acesta ar urma să vizeze bunurile imobiliare cu destinație locativă, inclusiv casele de vacanță, dacă valoarea lor cumulată ajunge la cel puțin 5 milioane de lei. Valoarea terenurilor nu va fi luată în calcul la stabilirea acestui prag.

Proiectul introduce și criterii mai clare pentru locuința de bază. O persoană fizică va putea demonstra acest statut dacă a avut domiciliul în imobil cel puțin trei ani sau dacă proprietatea respectivă a fost singura locuință deținută în aceeași perioadă.

Totodată, responsabilitatea pentru calcularea și achitarea impozitului aferent creșterii de capital ar urma să revină proprietarului. Persoana fizică va trebui să determine suma datorată, să o declare și să achite impozitul conform prevederilor fiscale.

Analiza Acces Imobil atrage atenția și asupra a două propuneri discutate anterior, care nu se mai regăsesc în forma actuală a proiectului. Este vorba despre aplicarea TVA la livrarea locuințelor noi și despre impozitarea creșterii de capital aferente locuinței de bază pentru partea care ar fi depășit un milion de lei.

Astfel, locuința de bază își păstrează facilitatea fiscală prevăzută de legislație, iar renunțarea la propunerea privind TVA pentru locuințele noi evită, potrivit analizei, o presiune fiscală suplimentară asupra cumpărătorilor.

Locuința este principala destinație concretă pentru care cititorii Bancamea ar lua un credit, potrivit celui mai recent sondaj realizat pe site. 21% dintre respondenți au ales această variantă, iar aceeași pondere, 21%, a declarat că nu ar lua deloc un credit.

La întrebarea „Pentru ce ai lua cel mai probabil un credit?”, 14% dintre participanți au indicat achiziția unei mașini, iar 7% ar folosi finanțarea pentru reparații.

Pentru studii sau călătorii și vacanțe nu a optat niciun participant la sondaj.

Cea mai mare pondere, de 36%, a ales varianta „Altceva”, ceea ce indică existența unor alte necesități de finanțare decât cele enumerate în sondaj.

Rezultatele arată, astfel, că atunci când este vorba despre o destinație concretă a împrumutului, locuința se află pe primul loc, însă există și o categorie importantă de respondenți care preferă să nu contracteze un credit.

Săptămânal, pe Bancamea avem sondaje noi. Te invităm să ne răspunzi – părerea ta contează!

Peste 910 milioane de lei din profitul disponibil al Băncii Naționale a Moldovei pentru anul 2025 au ajuns la bugetul de stat. O sumă identică a fost păstrată de BNM pentru majorarea capitalului statutar, după repartizarea profitului disponibil de 1,82 miliarde de lei.

După încheierea exercițiului financiar pentru anul 2025 și auditarea externă independentă a situațiilor financiare, profitul disponibil pentru distribuire al BNM a constituit 1,82 miliarde de lei.

Potrivit legislației, atunci când nivelul capitalului statutar se situează între 4% și 10% din totalul datoriilor monetare, profitul disponibil este împărțit în proporții egale.

Astfel, 910,41 milioane de lei au fost transferate la veniturile bugetului de stat, iar alte 910,41 milioane de lei au fost alocate pentru majorarea capitalului statutar al Băncii Naționale.

La 31 decembrie 2025, înainte de repartizarea rezultatului financiar, capitalul statutar al BNM reprezenta 6,93% din totalul datoriilor monetare.

BNM precizează că obținerea profitului nu este un obiectiv în sine pentru o bancă centrală. Mandatul instituției este menținerea stabilității prețurilor și susținerea stabilității sistemului financiar.

„O bancă centrală solidă își îndeplinește eficient mandatul și acționează responsabil, transparent și în conformitate cu legea, în interesul cetățenilor și al economiei Republicii Moldova”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

Situațiile financiare individuale și consolidate ale BNM au fost întocmite în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară și verificate de un auditor extern independent.

În urma verificării, auditorul a confirmat că situațiile financiare reflectă fidel poziția financiară și rezultatele activității Băncii Naționale.

Dacă obișnuiești să comanzi produse din străinătate, din 2027 ai putea achita o taxă de 12 lei pentru fiecare colet primit. Măsura este inclusă în proiectul politicii fiscale pentru anul viitor și vizează trimiterile poștale care provin din vânzări la distanță de mărfuri importate.

Taxa ar urma să fie încasată de compania de curierat sau de furnizorul de servicii poștale atunci când îți este predat coletul. Achitarea celor 12 lei va fi necesară pentru a putea ridica pachetul, iar în cazul în care refuzi plata, trimiterea poate fi reținută până la achitarea taxei.

Noua regulă este legată de cumpărăturile online din afara țării. Proiectul se referă la mărfurile comandate de persoane fizice din Republica Moldova, inclusiv prin intermediul platformelor electronice, pentru colete cu o valoare de până la 150 de euro, cu excepția produselor supuse accizelor.

Dacă pachetul nu ajunge să îți fie predat, taxa nu se aplică. În schimb, dacă îl primești și ulterior îl returnezi, cei 12 lei nu vor fi restituiți.

Banii colectați vor fi transferați la bugetul de stat de către furnizorii de servicii poștale sau de livrare.

Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, taxa de 12 lei ar urma să fie aplicată din 1 ianuarie 2027.