Dacă imporți sau exporți mărfuri și vrei să știi din timp ce cod tarifar se aplică produsului tău, nu mai trebuie să gestionezi cererea pe hârtie. Din 1 septembrie 2026, solicitările pentru emiterea deciziilor privind informațiile tarifare obligatorii pot fi depuse și urmărite online prin noul sistem e-ITO, anunță Serviciul Vamal.

O decizie ITO stabilește înainte ca marfa să fie importată sau exportată codul tarifar aplicabil unui anumit produs. Acest cod este important deoarece de el depind taxele și alte măsuri aplicate mărfii la trecerea frontierei.

Pentru o companie, faptul că știe codul din timp înseamnă mai multă predictibilitate: poate estima costurile de import, poate verifica regulile aplicabile produsului și poate reduce riscul unor neclarități sau corectări atunci când marfa ajunge la vamă.

Prin e-ITO, întregul proces poate fi gestionat de la distanță. Cererea este transmisă online prin Portalul de Informații Comerciale, iar formularul electronic îl ghidează pe solicitant în completarea informațiilor necesare.

În același dosar electronic pot fi încărcate descrieri tehnice, fotografii, cataloage, fișe de produs și alte documente care ajută Serviciul Vamal să stabilească clasificarea mărfii.

Tot online va avea loc și comunicarea ulterioară. Dacă autoritatea are nevoie de informații suplimentare, solicitarea și răspunsul companiei vor fi gestionate în sistem.

Operatorul economic va putea să urmărească starea cererii, iar notificările vor fi expediate la adresa de e-mail indicată. La final, și decizia ITO va fi emisă și comunicată în format electronic.

Pentru companii, asta înseamnă mai puține drumuri și documente pe hârtie, dar și posibilitatea de a clarifica din timp aspectele legate de clasificarea tarifară înainte ca mărfurile să ajungă efectiv la vămuire.

Dacă ai depus însă o cerere pentru emiterea unei decizii ITO înainte de 1 septembrie 2026, nu trebuie să o introduci din nou în noul sistem. Aceasta va fi examinată și soluționată conform regulilor valabile la momentul depunerii.

Lansarea e-ITO face parte din procesul de digitalizare a serviciilor vamale destinate mediului de afaceri și păstrează, potrivit autorității, aceleași garanții juridice aplicabile deciziilor privind informațiile tarifare obligatorii.

Salariile au continuat să crească în Republica Moldova, însă ritmul nu este același peste tot. În trimestrul II din 2026, câștigul salarial mediu brut a ajuns la 16.895,7 lei, cu 9,2% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, însă în sectorul bugetar majorările au rămas sub ritmul inflației, arată o analiză a economistului Marin Gospodarenco.

Cu o inflație de 6,7%, creșterea reală a salariului mediu a fost de aproximativ 2,3%. Asta înseamnă că, per total, puterea de cumpărare a crescut, dar mult mai lent decât salariul afișat în termeni nominali.

Diferențele devin însă mult mai vizibile atunci când compari sectorul privat cu cel public.

În mediul privat, salariul mediu a ajuns la 17.910 lei, după o creștere de peste 10% într-un an.

În sectorul bugetar, salariul mediu a fost de doar 13.827 lei, iar avansul anual s-a limitat la 5,1%. Ajustată la inflație, această evoluție înseamnă o scădere de aproximativ 1,5% a puterii de cumpărare pentru un angajat al statului.

Situația este și mai dificilă în unele domenii publice. Potrivit calculelor expertului, în administrația publică pierderea reală ajunge la aproximativ 3,6%, iar în sănătate la circa 3%.

În același timp, diferența dintre salariul mediu din sectorul bugetar și cel privat s-a adâncit. Dacă anterior salariul bugetar reprezenta aproximativ 81% din nivelul celui privat, raportul a coborât într-un singur an la 77%.

Marin Gospodarenco atrage atenția că această diferență poate deveni o problemă tot mai mare pentru instituțiile publice, în special în domenii unde deja există deficit de personal.

O altă presiune vine din partea inflației. Potrivit estimărilor Băncii Naționale a Moldovei citate în analiză, aceasta ar putea ajunge la circa 9,2% până la sfârșitul anului. Dacă salariile vor continua să crească în jurul ritmului actual, avansul real al veniturilor ar putea dispărea în a doua jumătate a anului.

Expertul mai atrage atenția că salariul mediu nu trebuie confundat cu salariul pe care îl primește majoritatea angajaților. Indicatorul include întreprinderile cu cel puțin patru salariați și instituțiile bugetare, iar diferențele dintre domenii sunt foarte mari.

De exemplu, în IT salariul mediu ajunge la aproximativ 41.000 de lei, în timp ce în agricultură este de circa 10.830 de lei.

În opinia economistului, problema nu ține doar de creșterea nominală a salariilor, ci și de productivitatea locurilor de muncă, diferențele mari dintre sectoare și capacitatea veniturilor de a ține pasul cu prețurile.

Dacă te gândești să cumperi un teren pentru casă în Chișinău sau suburbii, piața arată diferit față de anul trecut. În prima jumătate din 2026 s-au vândut 1.659 de terenuri pentru construcții, cu aproape 31% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. Datele apar într-o analiză realizată de Acces Imobil, semnată de Victor Cernomorcenco, specialist în piața imobiliară din Chișinău și reprezentant al companiei.

În aceeași perioadă din 2025 au fost înregistrate 2.396 de tranzacții, ceea ce înseamnă că în acest an s-au vândut cu 737 de terenuri mai puțin. Potrivit analizei Acces Imobil, scăderea de aproximativ 30,8% vine într-un context mai larg de temperare a pieței imobiliare.

Și piața apartamentelor a încetinit. În primul semestru din 2026, numărul tranzacțiilor cu apartamente s-a redus cu aproximativ 27%, ceea ce arată că prudența cumpărătorilor nu este specifică doar terenurilor.

Evoluția se vede și de la un trimestru la altul. În primul trimestru din 2025 au fost vândute 1.293 de terenuri, iar în trimestrul al doilea – 1.103. În 2026, numărul acestora a coborât la 808 terenuri în primul trimestru și 851 în trimestrul al doilea.

Unul dintre factorii care îi face pe cumpărători mai prudenți este prețul. Potrivit expertizei Acces Imobil, în zonele centrale ale capitalei și în cele cu potențial ridicat pentru dezvoltări rezidențiale, prețul unui ar de teren poate depăși 100.000 de euro.

În aceste condiții, o parte dintre cumpărători își mută căutările tot mai departe de Chișinău. Interesul se extinde dincolo de Codru, Durlești, Stăuceni, Băcioi, Trușeni sau Bubuieci, către localități precum Suruceni, Cojușna, Budești, Mileștii Mici sau Chetrosu.

Printre cele mai căutate sunt terenurile care au acces la utilități și costă până la 50.000 de euro. Cumpărătorii sunt dispuși să accepte o distanță mai mare față de capitală dacă pot obține un teren mai accesibil și cu o suprafață mai bună.

Creditul continuă însă să susțină o parte importantă a pieței. În prima jumătate din 2026 au fost înregistrate 669 de tranzacții cu terenuri realizate prin credit, față de 748 în aceeași perioadă din 2025.

Asta înseamnă o scădere de aproximativ 10,6%, considerabil mai mică decât reducerea de 30,8% a numărului total de tranzacții.

Cele 669 de achiziții finanțate prin credit reprezintă aproximativ 40,3% din totalul terenurilor vândute în primul semestru. Cu alte cuvinte, aproape patru din zece terenuri au fost cumpărate cu ajutorul finanțării bancare.

Victor Cernomorcenco atrage atenția și asupra rolului infrastructurii în dezvoltarea viitoare a pieței. Accesul la apă, canalizare, gaz, electricitate și drumuri bune poate influența direct atractivitatea unui teren, la fel ca legăturile de transport dintre suburbii și Chișinău.

Chiar dacă tranzacțiile sunt în scădere în prezent, analiza Acces Imobil arată că piața terenurilor rămâne mult peste nivelul de dinaintea pandemiei. Dacă înainte de 2020 se vindeau în jur de 2.230 de terenuri anual, media ultimilor cinci ani a ajuns la aproximativ 5.447 de tranzacții pe an.

În opinia autorului analizei, evoluția actuală seamănă mai degrabă cu o perioadă de ajustare după câțiva ani de creștere rapidă decât cu o pierdere structurală a interesului pentru terenuri.

Peste 10.100 de persoane care munceau fără forme legale au fost identificate în Republica Moldova de la începutul anului 2026, potrivit datelor prezentate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Autoritățile spun că ținta stabilită pentru întregul an a fost deja depășită, iar peste 6.700 de persoane au fost între timp angajate oficial.

Inspectoratul de Stat al Muncii a identificat până în prezent 10.140 de persoane care prestau muncă nedeclarată, în condițiile în care obiectivul Ministerului pentru 2026 era depistarea a cel puțin 10.000 de astfel de cazuri.

Dintre persoanele identificate, 6.722 au fost deja legalizate, ceea ce înseamnă că raporturile lor de muncă au fost înregistrate oficial.

Datele autorităților arată că fenomenul muncii informale s-a redus și la nivelul întregii economii.

Potrivit Biroului Național de Statistică, ponderea ocupării informale a coborât de la 23% în 2023 la 17,3% în 2025. Este o reducere de 5,7 puncte procentuale în doi ani.

Schimbări sunt vizibile inclusiv în domeniile în care munca informală rămâne foarte răspândită.

În agricultură, ponderea ocupării informale s-a redus de la 66,6% în 2023 la 61% în 2025.

O scădere mai pronunțată a fost înregistrată în construcții, unde indicatorul a coborât de la 66,2% la 49% în aceeași perioadă.

Chiar și după aceste reduceri, agricultura și construcțiile rămân printre sectoarele cu o pondere ridicată a muncii informale. Autoritățile indică drept domenii prioritare pentru controale și comerțul și industria.

Legalizarea unui raport de muncă înseamnă, pentru angajat, acces la drepturile prevăzute de legislația muncii, precum și achitarea contribuțiilor sociale aferente salariului.

Dacă reprezinți o societate pe acțiuni în care statul deține o cotă, o întreprindere de stat sau municipală, 1 septembrie 2026 este ultima zi în care trebuie să calculezi, să declari și să achiți dividendele sau defalcările din profitul net la buget, amintește Serviciul Fiscal de Stat.

Pentru raportarea acestor obligații trebuie să completezi și să depui Forma DDP24 – Declarația cu privire la dividendele și defalcările din profitul net ce urmează a fi achitate la buget.

Obligația se aplică societăților pe acțiuni cu cotă de participare a statului, întreprinderilor de stat și întreprinderilor municipale.

Important este că declarația trebuie prezentată și în situațiile în care nu ai efectiv sume de achitat.

Astfel, dacă întreprinderea a înregistrat pierderi în perioada de gestiune sau nu a fost adoptată o decizie privind plata dividendelor ori a defalcărilor din profitul net, DDP24 se depune cu indicatori nuli.

Prin urmare, lipsa profitului sau a unei decizii de distribuire a dividendelor nu te scutește de obligația de raportare către Fisc.