Modul de calcul al dobânzii, costurile rambursării anticipate și unele penalități prevăzute în contractele OCN „Extra Credit” au intrat în vizorul autorității de supraveghere. CNPF a constatat mai multe abateri și intenționează să solicite în instanță anularea clauzelor considerate ilegale sau abuzive, potrivit unei decizii adoptate de autoritate.

În urma verificărilor, Comisia Națională a Pieței Financiare a stabilit că unele contracte de credit ale companiei nu respectau integral cerințele legale privind informarea și protejarea consumatorilor.

Printre problemele identificate se numără calcularea necorespunzătoare a dobânzii, lipsa unor informații obligatorii din contracte și aplicarea incorectă a bazei de calcul pentru penalități.

CNPF a atras atenția și asupra compensației de 1% solicitate la rambursarea anticipată a creditului. Aceasta era stabilită fără diferențierea perioadei rămase până la expirarea contractului, ceea ce putea conduce la depășirea limitei prevăzute de lege.

Autoritatea a calificat drept abuzive și unele formulări neclare care permiteau modificarea unilaterală a dobânzii. Alte clauze vizau conversia valutară, costurile suplimentare și limitarea anumitor drepturi ale debitorului, creând un dezechilibru în defavoarea consumatorului.

CNPF urmează să înainteze o acțiune în instanță pentru ca prevederile contractuale care contravin legislației, precum și cele considerate abuzive, să fie declarate nule. Decizia nu menționează, la această etapă, eventuale restituiri sau despăgubiri pentru clienți.

În aceeași ședință, CNPF a aprobat și înregistrarea reducerii capitalului social al Agrofirm ei „Cimișlia” SA cu 15,17 milioane de lei. Valoarea nominală a unei acțiuni va scădea de la 500 la 200 de lei, iar capitalul social al companiei va constitui 10,12 milioane de lei, împărțit în 50.582 de acțiuni ordinare nominative.

Darul oferit la o nuntă în Republica Moldova ajunge, cel mai frecvent, între 3.001 și 5.000 de lei de persoană. Această variantă a fost aleasă de 46% dintre cititorii care au participat la cel mai recent sondaj Bancamea.

Alți 21% dintre participanți au răspuns că oferă până la 3.000 de lei de persoană atunci când merg la o nuntă.

La polul opus, 13% au indicat că pun în plic peste 10.000 de lei de persoană. Niciunul dintre răspunsurile înregistrate nu s-a încadrat în intervalul cuprins între 5.001 și 10.000 de lei.

Pentru alți 13%, suma nu este una stabilită dinainte, ci depinde de cât de apropiată este relația cu mirii. Astfel, rudele și prietenii apropiați pot primi un dar mai mare decât colegii sau cunoștințele.

Totodată, 8% dintre participanți au declarat că nu merg la nunți sau au preferat să nu ofere un răspuns.

Rezultatele arată că, pentru cea mai mare parte a cititorilor Bancamea, reperul actual este suma de 3.001–5.000 de lei pentru fiecare persoană invitată. În cazul unui cuplu, participarea la o nuntă poate însemna astfel un dar de peste 6.000 de lei, la care se adaugă eventualele cheltuieli pentru ținută, transport sau cazare.

Bancamea publică în fiecare săptămână câte un sondaj dedicat subiectelor care influențează bugetul și deciziile de zi cu zi. Opinia cititorilor contează pentru redacție și ne ajută să înțelegem mai bine experiențele, prioritățile și preocupările financiare ale comunității noastre.

Investitorii care vor aloca peste 20 de milioane de euro în Republica Moldova ar putea beneficia de terenuri publice fără plata chiriei sau a redevenței, pentru o perioadă de până la 49 de ani. Facilitatea este prevăzută într-un proiect votat de Parlament în prima lectură, alături de noi reguli pentru dezvoltarea parcurilor industriale, potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Primul proiect modifică legislația privind parcurile industriale și stabilește reguli mai clare pentru crearea, finanțarea și administrarea acestora. Instituțiile publice care gestionează terenuri, clădiri sau infrastructură ce ar putea fi valorificate economic vor putea iniția crearea unui parc industrial, fără înființarea unor autorități noi.

Cheltuielile administrative finanțate de la buget pentru dezvoltarea infrastructurii tehnice și de producție vor fi plafonate la 5% din valoarea proiectului. Modul în care acestea vor fi calculate urmează să fie stabilit de Guvern.

Noile prevederi vizează și startup-urile, care ar putea utiliza spații din cadrul parcurilor industriale pentru o perioadă de incubare de până la șase luni. În acest interval, companiile își vor putea dezvolta și testa produsele, serviciile sau modelele de afaceri.

În anumite condiții, în componența parcurilor vor putea fi incluse și terenuri agricole sau cu destinație specială, fără schimbarea destinației acestora. Activitățile planificate pe asemenea suprafețe vor trebui însă prevăzute expres în studiul de fezabilitate.

Unele parcuri industriale ar putea fi folosite și ca platforme pentru atragerea investițiilor în industria națională de apărare. În prezent, în Republica Moldova funcționează 13 parcuri industriale.

Cel de-al doilea proiect introduce o nouă lege privind investițiile și stabilește mai multe niveluri de facilități, în funcție de valoarea proiectelor. Investițiile de cel puțin 10 milioane de euro vor putea primi statutul de investiții strategice și vor beneficia de asistență printr-un punct unic de contact în cadrul Agenției de Investiții.

Pentru proiectele care depășesc 20 de milioane de euro, autoritățile vor putea transmite terenuri publice din domeniul privat în comodat sau superficie, fără plata chiriei ori a redevenței anuale, pentru cel mult 49 de ani. Investitorii ar putea fi scutiți și de compensarea pierderilor provocate de scoaterea terenurilor din circuitul agricol.

Companiile care vor investi cel puțin 40 de milioane de euro vor putea încheia acorduri de investiții direct cu Guvernul. Documentele ar urma să stabilească drepturile, obligațiile și garanțiile aferente proiectelor de anvergură.

Investițiile vor fi orientate prioritar spre domenii precum energia, tehnologia, sănătatea și infrastructura. Proiectul mai prevede digitalizarea interacțiunii cu autoritățile, publicarea oportunităților în limbi de circulație internațională și măsuri de protecție împotriva deciziilor administrative arbitrare sau disproporționate.

Autoritățile vor putea limita ori condiționa anumite investiții atunci când este necesară protejarea interesului public sau prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.

Ambele proiecte au fost aprobate doar în prima lectură și urmează să fie examinate din nou de Parlament înainte de adoptarea finală.

Femeile necăsătorite vor putea beneficia de indemnizație de maternitate calculată în baza venitului asigurat al tatălui copilului. Parlamentul a aprobat în lectura a doua modificările care elimină condiția privind existența căsătoriei între părinți, potrivit proiectului de lege adoptat de deputați.

În prezent, venitul tatălui poate fi luat în calcul la stabilirea indemnizației doar dacă părinții sunt căsătoriți. Astfel, o femeie necăsătorită și neasigurată nu poate beneficia de această posibilitate, chiar dacă tatăl a recunoscut copilul și achită contribuții sociale.

După aplicarea noilor reguli, femeile neasigurate vor putea primi indemnizația de maternitate după nașterea copilului, dacă tatăl acestuia are stagiul de cotizare necesar pentru acordarea prestației.

În cazul femeilor asigurate, indemnizația va putea fi stabilită pornind de la venitul tatălui atunci când acesta este mai mare. Regula va fi valabilă indiferent dacă părinții sunt sau nu căsătoriți.

Modificările permit și recalcularea indemnizației în termen de 12 luni de la expirarea concediului de maternitate, dacă informațiile privind identitatea tatălui nu erau disponibile în momentul stabilirii prestației.

Parlamentul a reglementat și situațiile în care domiciliul copilului este schimbat ulterior, printr-o hotărâre judecătorească, la celălalt părinte. Schimbarea nu va conduce automat la pierderea indemnizației lunare pentru creșterea și îngrijirea copilului.

Proiectul extinde, de asemenea, de la un an la trei ani termenul în care persoanele discriminate se pot adresa instanței pentru repararea prejudiciilor materiale și morale. Autoritățile susțin că perioada mai mare le va permite victimelor să parcurgă inclusiv procedura administrativă în fața Consiliului pentru egalitate înainte de a iniția un proces.

Datele Agenției Servicii Publice arată că aproximativ 19% dintre copiii născuți anual în Republica Moldova provin din afara căsătoriei.

Modificările generale vor intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Totuși, regulile referitoare la concediul și indemnizația de maternitate se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2028.

Fonduri.md revine cu noi critici după comunicatul publicat ieri de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului privind incidentele din 2 septembrie. Explicațiile tehnice oferite de instituție nu rezolvă problema de fond, iar actualul mecanism de depunere a cererilor rămâne inechitabil pentru companii, susține platforma.

Reacția Fonduri.md vine după ce ODA a explicat cum s-au desfășurat apelurile și de ce acestea au fost închise într-un timp atât de scurt. Potrivit platformei, oprirea depunerilor imediat ce valoarea finanțărilor solicitate atinge plafonul disponibil transformă accesarea granturilor într-o „loterie a vitezei”.

În aceste condiții, proiecte cu potențial economic ridicat pot rămâne în afara procesului fără să fie evaluate. Fonduri.md atrage atenția că primele dosare încărcate nu sunt neapărat și cele mai bune, iar unele dintre ele ar putea fi respinse ulterior sau s-ar putea dovedi nefuncționale.

Platforma critică și lipsa fondurilor pentru programele destinate tinerilor și antreprenorilor aflați la început de drum. În opinia Fonduri.md, interesul ridicat pentru finanțare ar trebui să determine autoritățile să caute resurse suplimentare, nu să închidă apelurile exact pentru categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Nici recomandarea ca antreprenorii care nu au reușit să depună dosarele să încerce din nou luna următoare nu oferă predictibilitate, se mai arată în reacție. Dacă bugetele se vor epuiza din nou în prima oră sau platforma va întâmpina alte dificultăți, companiile riscă să-și amâne în continuare investițiile.

Fonduri.md propune ca apelurile să rămână deschise pe întreaga perioadă anunțată sau cel puțin 24 de ore, indiferent de numărul cererilor depuse în primele minute. Ulterior, toate dosarele ar trebui evaluate prin concurs, iar finanțarea să le fie oferită proiectelor considerate cele mai bune, nu celor încărcate cel mai repede.

Totodată, platforma solicită ODA și Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să identifice surse suplimentare de finanțare, inclusiv cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, și să prioritizeze programele destinate tinerilor, start-up-urilor și femeilor antreprenoare.

Comisia Națională a Pieței Financiare începe elaborarea unui nou cadru pentru evaluarea riscurilor firmelor de investiții. Regulile vor transpune în legislația Republicii Moldova standarde aplicate în Uniunea Europeană, iar persoanele și organizațiile interesate pot transmite propuneri până pe 21 septembrie 2026.

Viitorul act normativ va stabili modul în care trebuie măsurat riscul de lichiditate specific firmelor de investiții. Totodată, acesta va viza riscurile care nu sunt acoperite sau sunt acoperite insuficient prin cerințele existente privind fondurile proprii.

Documentul urmează să includă și indicatori pentru stabilirea eventualelor cerințe suplimentare de capital. Prevederile vor avea la bază două regulamente delegate ale Comisiei Europene, adoptate în 2023.

Inițiativa face parte din angajamentele Republicii Moldova privind armonizarea legislației naționale cu normele Uniunii Europene în domeniul pieței de capital.

Propunerile pot fi expediate până pe 21 septembrie la sediul CNPF de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 77, Chișinău, sau la adresa [email protected]. Pentru informații suplimentare, persoanele interesate o pot contacta pe Ina Muntean la numărul 022 859 462 sau prin e-mail la [email protected].

Piața muncii din Republica Moldova a înregistrat o evoluție pozitivă în trimestrul al doilea din 2026: numărul persoanelor ocupate a crescut, iar rata șomajului s-a redus de la 10,4% la 7,3%. În același timp, munca informală rămâne răspândită, în special în construcții, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

În perioada aprilie–iunie, populația ocupată a ajuns la 859,3 mii de persoane, fiind cu 5,9% mai mare decât în primul trimestru. Rata de ocupare a urcat de la 42,6% la 45%.

Diferențele dintre categorii rămân însă vizibile. Rata de ocupare a bărbaților a fost de 50,6%, comparativ cu 40,2% în cazul femeilor. Totodată, indicatorul a ajuns la 51,4% în mediul urban și la doar 39,4% în localitățile rurale.

Cei mai mulți dintre cei care muncesc activează în sectorul serviciilor, care concentrează 61,2% din populația ocupată. Agricultura reprezintă 14,4%, industria – 12,6%, iar construcțiile – 11,8%.

Majoritatea persoanelor ocupate, aproximativ 85,6%, sunt salariați, iar aproape nouă din zece au contracte încheiate pe o perioadă nedeterminată. Alte 12,8% desfășoară activități independente fără salariați.

În același timp, 19,5% dintre persoanele ocupate aveau un loc de muncă informal. Fenomenul este cel mai răspândit în construcții, unde aproape 63% dintre cei care muncesc în acest sector sunt ocupați informal.

Numărul șomerilor, calculat conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, a coborât la 67,6 mii de persoane, cu 26 de mii mai puține decât în trimestrul precedent.

Șomajul a fost mai ridicat în rândul bărbaților, unde rata a constituit 7,7%, față de 6,9% în cazul femeilor. În mediul rural, rata șomajului a ajuns la 8,5%, comparativ cu 6,2% în orașe.

Tinerii continuă să întâmpine cele mai mari dificultăți la intrarea pe piața muncii. În categoria de vârstă 15–24 de ani, rata șomajului a fost de 19,6%, de aproape trei ori mai mare decât media națională.

Alte 989,8 mii de persoane cu vârsta de cel puțin 15 ani se aflau în afara forței de muncă. Pensionarii reprezintă 38,3% din populația inactivă, elevii și studenții – 14,1%, iar persoanele care se ocupă de îngrijirea familiei – 9,9%.

Datele nu includ localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender. Începând cu 2026, statistica forței de muncă este realizată după o metodologie ajustată la standardele Uniunii Europene.