În Republica Moldova activează în prezent 213 companii cu capital francez, iar autoritățile vor să atragă noi investiții din Franța, în special în infrastructură, energie și tehnologii informaționale. Subiectul a fost discutat pe 8 septembrie de premierul Vasile Tofan și ambasadoarea Franței în Republica Moldova, Dominique Waag, potrivit Guvernului Republicii Moldova.

Discuțiile au vizat atât activitatea companiilor franceze care sunt deja prezente pe piața moldovenească, cât și posibilitatea extinderii investițiilor. Printre domeniile în care există potențial pentru noi proiecte au fost menționate infrastructura, energia și IT-ul.

Guvernul spune că își dorește o prezență mai mare a companiilor franceze în economia Republicii Moldova și dezvoltarea unor proiecte noi în sectoarele cu potențial de creștere.

Un următor pas este programat pentru 2 noiembrie, când la Chișinău urmează să aibă loc o misiune de afaceri. Evenimentul ar urma să aducă împreună companii din Republica Moldova și Franța și să creeze noi oportunități pentru colaborări și investiții.

Cât din salariu poți da pe rată fără să-ți sufoci bugetul. Ce spun regulile BNM

Un credit poate rezolva o problemă astăzi, dar rata rămâne cu tine luni sau chiar ani. De aceea, înainte să te uiți la suma maximă pe care ți-o oferă banca, merită să calculezi cât din venitul tău poți ceda lunar fără să ajungi să numeri fiecare leu până la următorul salariu. Regulile de creditare responsabilă aplicate în Moldova stabilesc, în general, că plățile lunare pentru credite nu trebuie să depășească 40% din venitul net mediu lunar, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Din 19 iunie 2026, regulile de creditare responsabilă sunt unificate pentru bănci și organizațiile de creditare nebancară. Atunci când soliciți un împrumut, creditorul nu se uită doar la salariul din luna curentă. În calcul intră venitul net mediu din ultimele cel puțin șase luni, dar și ratele creditelor pe care deja le achiți.

Ce înseamnă 40% în bani

Dacă ai un venit net mediu de 10.000 de lei, plafonul general de 40% înseamnă cel mult 4.000 de lei lunar pentru toate creditele tale.

La un venit de 15.000 de lei, suma ajunge la 6.000 de lei.

Iar dacă venitul tău net este de 20.000 de lei, plafonul general ajunge la 8.000 de lei pe lună.

Dar există un detaliu important: dacă ai deja alte datorii, ele intră în acest calcul.

BNM oferă chiar un exemplu. Dacă ai un venit net mediu de 15.000 de lei și plătești deja 2.000 de lei lunar pentru alte credite, noua rată nu ar trebui să depășească 4.000 de lei. Împreună, plățile lunare ajung astfel la 6.000 de lei, adică 40% din venit.

Faptul că banca îți dă creditul nu înseamnă că rata este și confortabilă

Aici merită să faci propriul calcul, separat de cel al creditorului.

Dacă primești 10.000 de lei și plătești 4.000 de lei pe credite, îți mai rămân 6.000 de lei pentru mâncare, facturi, chirie sau întreținerea locuinței, transport, medicamente, copii, economii și orice cheltuială neprevăzută.

La un salariu de 15.000 de lei și rate de 6.000 de lei, rămâi cu 9.000 de lei.

Iar la un venit de 20.000 de lei, o povară lunară de 8.000 de lei îți lasă 12.000 de lei pentru restul cheltuielilor.

Pe hârtie, toate cele trei situații respectă plafonul de 40%. În viața reală însă, diferența o fac cheltuielile tale. Dacă plătești chirie, întreții singur o familie sau nu ai economii pentru situații neprevăzute, apropierea de limita maximă poate pune presiune serioasă pe buget.

Nu porni de la întrebarea „cât îmi dă banca?”

Înainte să iei creditul, poți face calculul invers: notează cât cheltuiești într-o lună normală pentru lucrurile pe care nu le poți evita, adaugă o rezervă pentru cheltuieli neprevăzute și abia apoi vezi ce rată îți permiți.

Cu alte cuvinte, 40% este un plafon de creditare, nu o țintă pe care trebuie să o atingi.

Regulile prevăd și unele situații diferite de limita generală. În anumite condiții, pentru debitorii cu venituri mai mari, raportul dintre serviciul datoriei și venit poate ajunge până la 55%. Dacă împrumutul este acordat într-o monedă diferită de cea în care îți primești veniturile, limita poate fi mai redusă. Totodată, creditele acordate prin programul de stat „Prima Casă” au un regim distinct față de plafonul general.

BNM stabilește și limite privind durata creditelor: în general, până la 5 ani pentru creditele de consum și până la 30 de ani pentru creditele destinate investițiilor imobiliare.

Așadar, înainte să semnezi un contract de credit, uită-te nu doar la suma pe care o poți împrumuta, ci mai ales la câți bani îți rămân lunar după ce achiți rata. Uneori, diferența dintre un credit pe care îl poți obține și unul pe care ți-l poți permite este mai mare decât pare.

Guvernul a aprobat pachetul de politică fiscală și vamală pentru 2027, care aduce modificări importante pentru companii, investitori și populație. Printre cele mai relevante măsuri se numără majorarea impozitului pe dividende de la 6% la 8%, creșterea TVA în HoReCa de la 8% la 12%, introducerea unor taxe noi pentru jocurile de noroc și anumite produse, dar și majorarea scutirii personale pentru persoanele fizice.

Executivul estimează că măsurile vor aduce suplimentar la buget circa 5,1 miliarde de lei, dintre care 820 de milioane de lei din impozitul pe venit, 1,6 miliarde de lei din TVA și 2,7 miliarde de lei din accize.

Pentru mediul de afaceri, una dintre cele mai importante prevederi este prelungirea cotei de 0% pentru profitul nedistribuit până în 2029. Totodată, pragul de eligibilitate va fi majorat de la 100 de milioane la 200 de milioane de lei, măsură menită să încurajeze reinvestirea profitului în dezvoltarea companiilor.

În același timp, impozitarea veniturilor investiționale devine mai dură. Cota pentru dividende va crește de la 6% la 8%, pentru profiturile generate începând cu anul 2027. În cazul câștigurilor de capital, cota va rămâne la 12%, însă va fi eliminată reducerea de 50% a sumei impozabile, ceea ce va majora efectiv povara fiscală pentru persoanele care obțin venituri din vânzarea activelor.

Schimbări importante sunt prevăzute și pentru micile afaceri. Cota de impozit pentru gospodăriile țărănești va crește de la 7% la 12%, iar pragul veniturilor din consultanță pentru afaceri și management, peste care nu mai poate fi aplicat regimul special de impozitare de 4% din rulaj, va fi redus de la 60% la 25%.

Pentru anul 2027 va fi introdusă temporar și o cotă de 18% pentru veniturile din activități financiare și de asigurări. Totodată, asociațiile de economii și împrumut, organizațiile sindicale și patronale și instituțiile private de învățământ nu vor mai beneficia de scutirea de impozit pe venit și vor aplica cota standard de 12%.

Sectorul HoReCa va suporta la rândul său o presiune fiscală mai mare. TVA va crește de la 8% la 12%, ceea ce ar putea pune presiune pe costurile restaurantelor, cafenelelor și hotelurilor și, implicit, pe prețurile pentru consumatori.

Pentru populație, unele dintre modificări merg însă în direcția reducerii poverii fiscale. Scutirea personală va crește de la 29.700 la 40.020 lei anual, iar scutirea personală majoră va fi majorată de la 34.620 la 40.020 lei.

Vor fi flexibilizate și regulile privind „locuința de bază”. Contribuabilul va putea beneficia de facilitatea fiscală la vânzarea locuinței chiar dacă nu și-a înregistrat corect domiciliul în imobil, atât timp cât poate demonstra că a locuit acolo și că aceasta a fost singura sa locuință.

În domeniul imobiliar, o modificare importantă vizează impozitul pe avere. Va fi stabilit un prag de 4 milioane de lei pentru valoarea estimată a bunurilor imobiliare cu destinație locativă, inclusiv a caselor de vacanță. Cota de 0,8% va fi aplicată doar asupra valorii care depășește acest plafon.

Pentru costul vieții, Guvernul propune menținerea sau extinderea unor cote reduse de TVA pentru produsele de bază. Cota de 8% va fi extinsă la carnea de pasăre și ouă și va fi menținută pentru pâine, lapte, legume și fructe proaspete crescute în Moldova.

Totodată, va fi introdusă o cotă redusă de 12% pentru unele produse din zootehnie, fitotehnie și horticultură, precum și pentru unele fructe proaspete.

În cazul gazelor naturale, din 1 aprilie 2027 va fi aplicată cota redusă de TVA de 8% pentru un consum de până la 150 m³ lunar per punct de consum. Cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard. Va fi menținută și scutirea de TVA cu drept de deducere pentru primii 100 kWh de energie electrică per loc de consum.

O altă schimbare cu impact direct asupra consumatorilor vizează comenzile online din străinătate. Pentru mărfurile importate prin vânzări la distanță, cu o valoare de până la 150 de euro per colet, va fi introdus un regim special de TVA și o taxă de gestionare de 12 lei per colet. Spre deosebire de majoritatea măsurilor, această modificare este propusă să intre în vigoare de la 1 octombrie 2026.

Guvernul introduce și o taxă de viciu de 6% pentru participarea la jocurile de noroc și loterii, aplicată sumelor depuse în conturile de joc și prețului biletelor de loterie.

Accizele vor crește semnificativ în următorii ani. Pentru produsele din tutun se propune o majorare de 20% în 2027 și de câte 15% în 2028 și 2029. Vor fi introduse accize și pentru lichidele fără nicotină, unele băuturi nealcoolice cu zahăr sau îndulcitori, băuturile energizante și articolele pirotehnice.

Pentru prima dată, vor fi accizate și autoturismele exclusiv electrice, taxa urmând să fie calculată în funcție de masa vehiculului. Pentru automobilele electrice și hibride plug-in va fi menținută, pentru încă un an, facilitatea de 25%.

Guvernul promite și simplificări în administrarea fiscală. Restanțele de până la 20 de lei per clasificație economică vor fi anulate automat, iar sancțiunile ar urma să fie diferențiate în funcție de gravitatea încălcării.

Premierul Vasile Tofan a declarat că filosofia pachetului este de a taxa mai puțin munca și investițiile și de a crește taxarea viciilor, în timp ce ministra Finanțelor, Victoria Belous, a precizat că majoritatea modificărilor sunt planificate pentru 2027.

Pachetul urmează să ajungă în Parlament, unde poate suferi modificări între lecturi. Dacă va fi adoptat în forma actuală, 2027 va aduce simultan facilități pentru reinvestirea profitului și consumul de bază, dar și o povară fiscală mai mare pentru dividende, HoReCa, anumite afaceri, investiții și mai multe categorii de consum.

Lucrările pentru o clădire cu nouă etaje, spații comerciale, locuințe, sediul Centrului Național Medicină Sportivă „Atletmed” și parcare subterană, planificată pe strada Belinski 4 din Chișinău, au fost oprite după ce autorizația de construire a fost suspendată. Decizia a fost luată în urma depistării unor neconformități, potrivit Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică.

Autorizația vizată a fost emisă pe 5 mai 2026 și permitea continuarea lucrărilor pentru edificarea unei clădiri cu regim de înălțime S+P+9E și destinație mixtă.

Verificările au început după ce un grup de persoane a sesizat Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale cu privire la posibile probleme în procesul de emitere a autorizației. Petiția a fost transmisă Inspectoratului, iar o sesizare privind construcția de pe strada Belinski a venit și din partea Inspectoratului de Poliție Buiucani.

În urma examinării documentației de proiect și a actelor prezentate, autorizația de construire a fost suspendată pe 28 august.

Primăria Chișinău, compania „Inamstro” și autoritățile competente au fost informate despre decizie și despre interdicția de a continua lucrările în lipsa unei autorizații valabile.

Pe 2 septembrie, Inspectoratul a depus o cerere la Judecătoria Chișinău, sectorul Centru, prin care solicită validarea deciziei de suspendare.

Cererea este în examinare, iar instanța urmează să se pronunțe asupra cazului.

Dacă te-ai gândit vreodată cum arată Republica Moldova într-un clasament care pune laolaltă costul vieții, taxele, sănătatea, siguranța și oportunitățile economice, răspunsul este locul 82. Moldova a obținut 62,4 puncte, potrivit clasamentului publicat pe 6 septembrie de Visual Capitalist, pe baza datelor Rumavi Global Relocation Index 2026, scrie Visual Capitalist.

Clasamentul analizat de Visual Capitalist cuprinde 184 de țări și folosește 24 de indicatori grupați în patru categorii: finanțe și taxe, condiții de trai și sănătate, siguranță și stabilitate, precum și oportunități de stabilire și dezvoltare.

Republica Moldova se află astfel în prima jumătate a clasamentului, imediat după Republica Dominicană și înaintea Bhutanului și Indoneziei. România este însă considerabil mai sus, pe locul 26, cu un scor de 68,2 puncte.

Dintre țările din regiune, Ucraina ocupă locul 114, cu 59,7 puncte, iar Rusia este pe poziția 121, cu 58,9 puncte. Statele Unite apar abia pe locul 107, în spatele unor țări precum Brazilia și India.

În fruntea clasamentului se află Estonia, cu 72,8 puncte, urmată foarte aproape de Singapore, cu 72,6 puncte, și Malaysia, cu 72 de puncte. Topul este completat de Portugalia, Taiwan, Lituania, Hong Kong, Saint Kitts și Nevis, Cehia și Malta.

Estonia punctează bine inclusiv la infrastructură bancară, oportunități pentru afaceri, drepturile de proprietate, siguranță și infrastructură digitală, ceea ce îi permite să depășească economii mult mai mari și mai bogate.

La celălalt capăt al clasamentului se află Mali, Siria, Republica Democrată Congo, Eritreea și Burkina Faso, țări penalizate în special de problemele de siguranță, stabilitate și condițiile economice.

Indicele nu măsoară doar nivelul veniturilor și nici nu spune că o țară este în mod absolut „mai bună” pentru fiecare persoană. Scorurile sunt construite pentru a compara cât de potrivite sunt țările pentru cineva care ia în calcul să se stabilească și să-și construiască viața într-un alt stat, iar importanța acordată fiecărui criteriu poate schimba considerabil rezultatul.

Patru din fiecare zece lei cheltuiți de gospodăriile din Republica Moldova sunt folosiți pentru alimente și băuturi nealcoolice. În mediul rural, ponderea se apropie de jumătate din buget, iar economistul Marin Gospodarenco avertizează că familiilor le rămân astfel prea puține resurse pentru sănătate, educație, îmbrăcăminte, odihnă și economii, potrivit TVR Moldova⁠.

Datele Biroului Național de Statistică arată că cheltuielile medii lunare de consum ajung la aproximativ 6.500 de lei pentru o persoană din mediul urban, comparativ cu circa 3.900 de lei în mediul rural.

Alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă, în medie, 40% din totalul cheltuielilor de consum. În orașe, ponderea este de aproximativ 35%, în timp ce în sate aceasta se apropie de 50%. Pâinea, laptele, carnea și legumele se numără printre produsele considerate indispensabile.

Diferențe importante apar și în funcție de numărul copiilor din familie. În gospodăriile cu un copil, venitul disponibil ajunge la aproape 6.000 de lei pentru fiecare membru, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii scade la aproximativ 3.400 de lei, fiind cu 43% mai mic.

Economistul Marin Gospodarenco explică faptul că, în familiile cu venituri mai mari, cheltuielile pentru mâncare pot crește ca valoare, însă ponderea lor în buget se reduce. Atunci când aproape jumătate din bani este destinată doar hranei, posibilitățile de a acoperi celelalte necesități sau de a face economii devin foarte limitate.

Situația este mai dificilă în mediul rural, unde veniturile sunt mai mici și mai instabile, iar oportunitățile de angajare sunt mai reduse. În cazul familiilor numeroase, această vulnerabilitate poate duce la transmiterea sărăciei de la o generație la alta, avertizează economistul.

După alimente, serviciile comunale absorb 15,9% din bugetul gospodăriilor. Urmează cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, apoi cele pentru transport. Sumele rămase pentru odihnă, cultură, restaurante sau sport diferă considerabil de la o familie la alta.