Banca Transilvania a vândut miercuri obligaţiuni de 700 de milioane de euro, printr-o nouă emisiune în care cererea din partea investitorilor a fost de peste 2,5 miliarde de euro, informează un comunicat al băncii.

Este a doua oară consecutiv când BT lansează o emisiune de obligaţiuni sub umbrela Cadrului de finanţare sustenabilă.

Potrivit sursei citate, ordinele plasate au provenit de la aproape 170 de investitori instituţionali, preponderent cei internaţionali, şi anume 95%.

„Oferta a fost subscrisă de 131 de fonduri de investiţii, fonduri de pensii, bănci comerciale, companii de asigurare şi companii comerciale din 28 de ţări din Europa, SUA, Asia, Orientul Mijlociu etc. Peste 64% dintre investitorii care au subscris obligaţiunile sustenabile ale BT au, la rândul lor, obiective ESG în politica lor de investiţii”, se menţionează în comunicatul transmis Agerpres.

BT precizează că fondurile atrase vor contribui la finanţarea unor proiecte sustenabile, conform criteriilor de eligibilitate din Cadrul de finanţare durabilă: susţinerea IMM-urilor din regiuni mai puţin dezvoltate din România; accesul populaţiei la asistenţă medicală şi educaţie; iniţiative care susţin tranziţia verde – clădiri verzi, proiecte de energie regenerabilă, transport, agricultură ecologică.

„Suntem încântaţi de interesul investitorilor pentru această emisiune, ceea ce arată din nou atât atractivitatea Băncii Transilvania, cât şi potenţialul ţării noastre. Mixul de yield, numărul investitorilor, volumul tranzacţiei şi volumul total al cererii setează noi repere pentru BT”, a declarat Ómer Tetik, director general al Băncii Transilvania, în comunicatul citat.

În prima oră de la lansarea tranzacţiei, ordinele plasate de investitori au atins nivelul de peste 1 miliard de euro, BT beneficiind inclusiv de votul de încredere a două instituţii financiare internaţionale. Contextul favorabil al pieţelor financiare şi dinamica ordinelor plasate de investitori au condus la un cupon final de 5.125/an, randamentul fiind redus cu circa 40 de puncte bază faţă de aşteptările iniţiale. Întregul proces de vânzare a fost finalizat în câteva ore, iar datorită interesului ridicat din piaţă, care a persistat chiar şi după reducerea preţului, Banca Transilvania a decis să majoreze suma atrasă până la 700 de milioane de euro.

Obligaţiunile au maturitatea în 2030, sunt listate la Bursa din Dublin şi sunt eligibile pentru cerinţa minimă de fonduri proprii şi pasive eligibile (MREL), contribuind la asigurarea permanentă a unui nivel optim de fonduri, distincte de depozitele clienţilor care sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, conform standardelor europene privind băncile.

Vânzarea obligaţiunilor a fost coordonată de J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura şi ING Bank, (acesta având şi rolul de consultant ESG). BT Capital Partners, compania de brokeraj a Grupului Banca Transilvania, a fost Co-manager pentru această emisiune. Consultanţii juridici au fost Filip&Company, Freshfields Bruckhaus Deringer LLP, Clifford Chance Badea şi Clifford Chance LLP. Deloitte Audit SRL a avut rolul de auditor financiar, iar KPMG Tax SRL a fost consultantul fiscal.

Prima emisiune de obligaţiuni ESG, suprasubscrisă tot în câteva ore, a fost anunţată de Banca Transilvania în noiembrie 2023, ocazie cu care a atras 500 de milioane de euro.

Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România şi din sud-estul Europei. Ca bancă universală, acoperă toate segmentele de clienţi şi linii de business în sectorul financiar. Are peste 20% cotă de piaţă, 4,3 milioane de clienţi, peste 10.000 de angajaţi, soluţii de online banking şi 500 de sedii în 180 de localităţi.

Tensiunile dintre autorităţile germane şi banca italiană UniCredit SpA au ieşit luni la lumină, după ce cancelarul german Olaf Scholz a calificat drept un „atac neprietenos” decizia UniCredit de a deveni cel mai mare acţionar la banca germană Commerzbank, informează AFP, citat de Agerpres.

Nemulţumirea oficialilor germani a fost provocată de faptul că UniCredit a decis să folosească financiare derivate pentru a-şi dubla participaţia potenţială Commerzbank, până la aproape 21%, înainte de a obţine aprobarea autorităţilor de reglementare pentru această majorare.

„Atacurile neprietenoase, preluările ostile nu sunt un lucru bun pentru bănci şi de aceea Guvernul german a luat o poziţie foarte clară cu privire la acest subiect şi a transmis foarte clar că nu consideră aceasta drept o abordare adecvată”, a declarat cancelarul Olaf Scholz, în marja unui eveniment care a avut loc la New York.

Declaraţiile lui Olaf Scholz au provocat o cădere de 5,7% a cotaţiei acţiunilor Commerzbank, în condiţiile în care investitorii au revizuit şansele ca UniCredit să lanseze o ofertă de preluare completă a Commerzbank.

Anterior, UniCredit a anunţat că a achiziţionat un pachet suplimentar de 11,5% din acţiunile Commerzbank, care adăugat la pachetul iniţial de 9%, duce poziţia totală a băncii italiene la aproximativ 21%. Banca italiană este în prezent cel mai mare acţionar de la Commerzbank, urmat de statul german (cu o participaţie de 12%) şi fondul american de investiţii BlackRock Inc (care deţine aproximativ 7,2% din acţiuni).

Tentativa directorului general de la UniCredit, Andrea Orcel, de a pune la punct cea mai mare bancă din Europa a devenit un test al hotărârii blocului comunitar de a depăşi frontierele naţionale şi a redobândi o relevanţă mondială.

Renumit pentru tranzacţiile pe care le-a încheiat, Orcel a semnat anul trecut prima sa mare achiziţie în calitate de CEO a UniCredit, când a convenit să preia divizia din România a Alpha Bank.

Analiştii susţin de mult timp că o fuziune între UniCredit şi Commerzbank ar fi una dintre cele mai atractive combinaţii din sectorul bancar european, având în vedere că există foarte puţine suprapuneri regionale între operaţiunile germane ale celor două bănci. HypoVereinsbank, pe care UniCredit a cumpărat-o în 2005, este mai profitabilă decât Commerzbank şi are o prezenţă puternică în regiunile Bavaria şi Hamburg, în timp ce Commerzbank este prezentă pe întreg teritoriul Germaniei.

Italia ia în considerare să ceară băncilor o contribuţie simbolică, calculată în funcţie de câştigurile realizate în ultimii doi ani, a anunţat duminică publicaţia Corriere della Sera, fără a preciza sursa informaţiei, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Guvernul premierului Giorgia Meloni analizează o plată unică de către bănci, de 1%-2% din profiturile lor, susţine ziarul italian. 

Aşa numita „contribuţie de solidaritate” va fi plătită după ce autorităţile vor lucra împreună cu reprezentanţii sectorului bancar la clarificarea taxei, şi va fi diferită de controversata taxă pe profiturile excesive ale băncilor pe care Italia a încercat să o aplice în 2023. Noua taxă ar putea fi aplicată şi companiilor de asigurări şi firmelor din energie. 

Dacă Guvernul ajunge la un acord cu creditorii pentru „o contribuţie la buget”, va fi diferită faţă de taxa impusă în 2023, a anunţat vicepremierul Antonio Tajani, într-un interviu separat acordat duminică Corriere. „Un impozit generalizat ar afecta în final băncile populare şi băncile cooperatiste, care acordă împrumuturi cetăţenilor, şi trebuie protejate”, a explicat oficialul.

Ministrul italian de Finanţe, Giancarlo Giorgetti, lucrează la finanţarea pachetului fiscal pentru 2025, în valoare de aproximativ 25 miliarde de euro, iar până acum doar o jumătate din sumă este disponibilă.

Oficialii de la biroul premierului discută cu Ministerul italian de Finanţe cum să majoreze impozitele de la bănci şi companii de asigurări, ale căror câştiguri au fost majorate de dobânzile ridicate din ultimii ani, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

În vara anului trecut, planul de a impune o taxă de 40% pe profiturile excesive ale băncilor a dus la turbulenţe în sectorul financiar din Italia. Ulterior, Guvernul a revizuit taxa, dând creditorilor posibilitatea de a opta pentru consolidarea rezervelor interne de capital, în loc să plătească taxa. 

Nu este prima dată când Guvernul italian nu îşi atinge ţinta iniţială privind taxele strânse de la companii. Fostul Guvern condus de Mario Draghi a strâns doar 500 de milioane de euro de pe urma unei taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din energie, în condiţiile în care iniţial miza pe 10 miliarde de euro.