Raiffeisen Bank International (RBI) se va retrage din Belarus, în urma vânzării subsidiarei sale locale Priorbank JSC către Suhail Al Otaiba, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, a anunţat vineri un purtător de cuvânt al grupului bancar austriac, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Soven 1 Holding va achiziţiona participaţia de 88% deţinută de RBI în Priorbank.

Tranzacţia va provoca RBI pierderi de aproximativ 300 de milioane de euro, a informat grupul austriac. Conform calculelor Reuters, RBI a vândut subsidiara sa locală pentru aproximativ jumătate din capitalul său de 600 de milioane de euro.

Tranzacţia ar urma să se finalizeze în trimestrul patru din 2024.

Raiffeisen, creditorul austriac cu relaţii extinse în Rusia, este sub presiunea autorităţilor de reglementare pentru a-şi reduce expunerea la piaţa rusă.

Banca Centrală Europeană a cerut băncilor din zona euro care încă operează în Rusia să rupă legăturile. Organismul de supervizare bancară al BCE a cerut tuturor băncilor cu expunere semnificativă la Rusia să accelereze eforturile de reducere a riscurilor, stabilind o foaie de parcurs clară privind reducerea activităţilor şi ieşirea de pe piaţa rusă.

Băncile europene ar putea să nu aibă suficiente provizioane pentru acoperi creditele imobiliare neperformante, dacă presiunile severe vor conduce la o creştere rapidă a împrumuturilor cu probleme, arată un raport publicat joi de agenţia de evaluare Moody’s Ratings, care consideră însă că cel mai probabil băncile au suficiente rezerve de capital pentru a face faţă unei crize, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Proprietarii de imobile din Europa au fost afectaţi de scăderea preţurilor şi creşterea costurilor cu împrumuturile, ceea creşte riscul ca împrumuturile lor bancare să nu poată fi rambursate, chir dacă reducerile de dobândă adoptate de Banca Centrală Europeană au început să le ofere o gură de oxigen.

Moody’s a simulat care ar fi consecinţele unei deteriorări semnificative a calităţii împrumuturilor imobiliare pentru cele mai expuse 21 de bănci europene, plecând de la un scenariu bazat pe stresul care a lovit băncile după criza financiară globală din 2008. Băncile incluse în simulare sunt cele cu cea mai mare expunere pe sectorul imobiliar comercial raportată la capitalizarea lor. Peste jumătate din aceste bănci sunt din Germania, multe dintre ele fiind specializate pe sectorul imobiliar, iar restul din ţări precum Suedia, Austria şi Danemarca.

Moody’s a plecat de la ipoteza unui nivel al rezervelor pentru credite neperformante de 40%, media raportată de marile bănci europene în ultimii cinci ani. Dar agenţia de evaluare subliniază că, în primul trimestru al acestui an, acoperirea reală a fost mai mică, de 33,5%, ceea ce reflectă faptul că creditele cu probleme au crescut mai rapid decât provizioanele.

„Chiar dacă o migraţie spre o calitate mai bună a activelor ar putea justifica o acoperire mai mică, vedem un risc crescut ca băncile să fie insuficient provizionate”, susţine Moody’s în raportul său.

Acest raport vine după un avertisment lansat luna trecută de Banca Centrală Europeană, care a descoperit că băncile din zona euro au fost mult prea optimiste în evaluările lor cu privire la proprietăţile comerciale, ceea ce ar putea să mascheze o deteriorare a creditelor.

Potenţialele presiuni ar fi mai mari pentru băncile cu o expunere mai mare pe clădirile de birouri din SUA şi Marea Britanie şi mai reduse pentru băncile care acordă credite pentru proiecte de locuinţe, a descoperit Moody’s, care a adăugat că toate băncile analizate ar rămâne peste pragurile minime de capital. „Testele noastre includ o serie de ipoteze simpliste dar sugerează că nu ar exista încălcări ale cerinţelor referitoare la nivelul minim de capitalizare”, a subliniat Moody’s.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a redus miercuri dobânda de referinţă cu o jumătate de punct procentual, la un interval cuprins între 4,75% şi 5%, în linie cu estimările, transmite Reuters, citat de Agerpres.

„Comitetul a câştigat o mai mare încredere că inflaţia se îndreaptă în mod sustenabil spre 2% şi a apreciat că riscurile în îndeplinirea obiectivelor referitoare la forţa de muncă şi inflaţie sunt aproximativ în echilibru”, se arată în comunicatul de la finalul reuniunii Fed de politică monetară.

Începând din luna iulie a anului trecut, Fed a păstrat dobânda de referinţă în intervalul 5,25% – 5,5%, cel mai ridicat din ultimii 23 de ani, pentru a evita o nouă explozie a preţurilor.

De asemenea, oficialii Fed au anunţat că până la finalul anului se aşteaptă la o nouă reducere a dobânzii cu o jumătate de punct procentual, o nouă reducere de un punct procentual în 2025, şi încă o jumătate de punct procentual în 2026, când dobânda ar urma să se situeze la un interval cuprins între 2,75% şi 3%.

Rata şomajului ar urma să ajungă la 4,4% la finalul anului şi să se menţină la acest nivel şi în 2025. Creşterea economiei SUA este estimată la 2,1% în 2024 şi 2% în 2025, similar cu nivelul previzionat în iunie de Fed.

Conform datelor publicate săptămâna trecută de Departamentul american al Comerţului, inflaţia a înregistrat luna trecută o scădere peste aşteptări în SUA. Indicele preţurilor de consum a înregistrat un avans de 2,5% în ritm anual în luna august, după un avans de 2,9% în luna iulie, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat după luna februarie 2021. Cifra i-a luat prin suprindere pe analiştii care mizau pe o încetinire a inflaţiei până la 2,6%.

De asemenea, Departamentul Muncii a informat că rata şomajului a scăzut, de la 4,3% în luna iulie, până la 4,2% în luna august, în timp ce analiştii se aşteptau să rămână stabilă la 4,3%.

Rezerva Federală a SUA utilizează datele privind şomajul şi cele privind inflaţia pentru a decide dacă economia încetineşte şi este gata pentru o reducere a dobânzii de politică monetară.

Grupul bancar italian UniCredit SpA urmează să solicite permisiunea autorităţii de reglementare pentru a-şi majora participaţia pe care o deţine la banca germană Commerzbank AG, până la 30%, în contextul în care directorul general de la UniCredit, Andrea Orcel, analizează o posibilă preluare completă a băncii germane, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, în zilele următoare UniCredit va depune o solicitare la Banca Centrală Europeană, care este cea mai importantă autoritate de reglementare pentru băncile din zona euro, pentru a-şi putea majora participaţia la Commerzbank. Depunerea unei solicitări nu înseamnă în mod neapărat că UniCredit va ajunge să deţină 30% din acţiunile Commerzbank şi nici că va cumpăra noi acţiuni, au precizat sursele care au dorit să îşi păstreze anonimatul.

Săptămâna trecută, UniCredit a provocat o surpriză prin anunţul că a ajuns să deţină 9% din acţiunile Commerzbank iar ulterior CEO-ul Andrea Orcel a spus că o preluare completă a băncii germane este una dintre opţiuni. Orcel a mai spus că UniCredit ar putea decide la final să îşi vândă participaţia dacă argumentele economice ale unei tranzacţii nu vor fi convingătoare.

Depunerea unei solicitări la Banca Centrală Europeană vine după ce, săptămâna trecută, UniCredit a informat că intenţionează să ceară autorităţii de reglementare permisiunea de a-şi majora participaţia la Commerzbank dincolo de pragul de 10%, a precizat sursa citată de Bloomberg.

„UniCredit va depune solicitarea pentru obţinerea autorizaţiei de a-şi majora participaţia la Commerzbank, dincolo de 9,9%, dacă şi când va fi necesar”, a transmis în mod oficial banca italiană într-un comunicat de presă. Asta va da „flexibilitate” abordării UniCredit cu privire la investiţia sa la Commerzbank, a adăugat banca italiană.

Analiştii susţin de mult timp că o fuziune între UniCredit şi Commerzbank ar fi una dintre cele mai atractive combinaţii din sectorul bancar european, având în vedere că există foarte puţine suprapuneri regionale între operaţiunile germane ale celor două bănci. HypoVereinsbank, pe care UniCredit a cumpărat-o în 2005, este mai profitabilă decât Commerzbank şi are o prezenţă puternică în regiunile Bavaria şi Hamburg, în timp ce Commerzbank este prezentă pe întreg teritoriul Germaniei.