Directorul general al UniCredit SpA, Andrea Orcel, care încearcă o potenţială preluare a rivalei germane Commerzbank AG, a afirmat că băncile din Europa nu sunt suficient de mari pentru a acoperi necesităţile de finanţare ale regiunii, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

„Europa are nevoie de bănci mai mari, mai puternice, pentru a sprijini industria noastră. Fără campioni pan-UE, blocul comunitar nu-şi va îndeplini niciodată ambiţiile, şi nici nu va depăşi provocările legate de creşterea economiei”, a declarat marţi Orcel, la un eveniment desfăşurat la Milano.

UniCredit şi-a majorat recent participaţia deţinută la Commerzbank, iar Orcel susţine că una dintre opţiuni ar fi o preluare completă. El a numit abordarea sa „un test pentru Europa”. Sporirea participaţiei a atras critici atât din partea băncii germane cât şi a autorităţilor de la Berlin, care vor să menţină creditorul independent.

Dar în afara Germaniei majoritatea oficialilor au reacţionat pozitiv.

În Italia, oficiali guvernamentali au afirmat că achiziţionarea Commerzbank de către rivala sa ar fi în linie cu obiectivele UE de a sparge barierele cu care se confruntă fluxurile de mărfuri şi servicii la graniţe.

Tot marţi, şeful BlackRock Inc, Larry Fink, a cerut mai multă integrare europeană, când a fost întrebat de negocierile dintre UniCredit şi Commerzbank. Firma americană este cel mai mare investitor la UniCredit şi al treilea la Commerzbank (unde statul german deţine 12%).

„Europa are nevoie de pieţe de capital mai solide şi de un sistem bancar mai unificat”, a declarat Fink la Bloomberg TV.

Banca Centrală Europeană devine mai optimistă că va putea ţine inflaţia sub control şi va reflecta asupra acestei idei la reuniunea de politică monetară din octombrie, a afirmat luni preşedintele BCE, Christine Lagarde, în Parlamentul European, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

„Inflaţia ar putea creşte temporar în trimestrul patru din 2024, după ce precedentele scăderi ale preţurilor la energie au dus la reducerea ratei anuale a inflaţiei, dar cele mai recente evoluţii consolidează încrederea noastră că inflaţia va reveni la ţinta BCE de 2% în timp util. Vom ţine cont de aceste evoluţii la următoarea noastră reuniune de politică monetară, în 17 octombrie”, a declarat Christine Lagarde.

Oficialul a avertizat că economia se confruntă cu dificultăţi, iar cel mai recent sondaj publicat de S&P Global arată că activitatea economică în zona euro s-a contractat luna aceasta semnificativ şi neaşteptat, pe fondul declinului sectorului serviciilor, în timp ce s-a accelerat scăderea în industrie.

Tendinţa de reducere a inflaţiei se menţine în cele 20 de state membre ale zonei euro, iar analiştii se aşteaptă ca datele publicate vineri în Franţa şi Spania să arate o creştere a preţurilor sub ţinta BCE, de 2%. Luni, datele publicate de autorităţile din Italia şi Germania au arătat o încetinire a inflaţiei în septembrie. Investitorii se aşteaptă ca la şedinţa monetară din octombrie Banca Centrală Europeană să anunţe a treia reducere a dobânzilor.

„În continuare, nivelul redus al unor indicatori sugerează că redresarea economiei se confruntă cu dificultăţi. Ne aşteptăm în timp la o consolidare a redresării, deoarece majorarea salariilor va permite gospodăriilor să consume mai mult”, a declarat Lagarde.

În 12 septembrie, Banca Centrală Europeană a decis o nouă reducere a dobânzii de bază cu 25 puncte de bază, pe măsură ce inflaţia încetineşte, iar creşterea economică pierde din elan, dar nu a oferit niciun fel de indicii cu privire la următorii paşi.

„Consiliul guvernatorilor a decis să scadă cu 25 de puncte de bază rata dobânzii la facilitatea de depozit… În consecinţă, rata dobânzii la facilitatea de depozit va fi redusă la 3,50%. Rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor fi diminuate la 3,65% şi, respectiv, 3,90%”, se arată în comunicatul publicat la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE.

În condiţiile în care o nouă reducere a costului creditului era aşteptată de majoritatea observatorilor, atenţia investitorilor s-a îndreptat spre ce va urma, însă BCE nu a oferit niciun fel de indicii, repetând că deciziile sale vor fi luate de la o reuniune la alta.

„Consiliul guvernatorilor va continua să urmeze o abordare bazată pe date şi de la o şedinţă la alta pentru a determina nivelul de restrictivitate şi durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Consiliul guvernatorilor nu îşi asumă vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor”, se precizează în comunicatul BCE.

Cele mai mari bănci din Uniunea Europeană au lucrat ani de zile în linişte pentru crearea unui nou sistem de plăţi care ar putea permite în cele din urmă clienţilor să renunţe la cardurile lor Visa şi Mastercard, cel mai recent indiciu că regiunea caută să se desprindă de două din cele mai valoroase firme financiare din lume, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Proiectul Wero (parte a Iniţiativei Europene de Plăţi – EPI) se extinde acum în cea mai mare parte a Europei Occidentale. Susţinut de 16 procesatori de plăţi şi bănci importante, inclusiv BNP Paribas SA, Deutsche Bank AG şi Worldline SA, în cele din urmă platforma va permite, de exemplu, unui client german să plătească instant o notă de plată la un hotel din Franţa folosind propriul lui cont bancar în loc de Visa sau Mastercard.

Poate părea simplu, dar dacă firmele reuşesc implementarea proiectului, Visa şi Mastercard vor pierde taxe de miliarde de dolari, pe care le percep de la comercianţii europeni de fiecare dată când consumatorii îşi folosesc cardul.

Dar, şi mai important, este un exemplu de modul în care Europa nu mai vrea să depindă de SUA pentru infrastructura cheie, financiară sau de alt tip.

„În condiţiile în care Visa şi Mastercard sunt atât de mari, controlează o mare parte din piaţă. Ideea este de a construi o alternativă la soluţiile internaţionale de plăţi, pentru a oferi consumatorilor şi jucătorilor europeni o alegere europeană”, a apreciat Martina Weimert, director general la European Payments Initiative, compania din spatele Wero.

În zilele de după invadarea Ucrainei de către Rusia, Visa şi Mastercard s-au mişcat rapid, suspendându-şi operaţiunile, prevenind plăţile externe ale deţinătorilor ruşi de carduri şi oprind străinii să fac tranzacţii în Rusia.

Banca Centrală a Rusiei, pregătită pentru acest tip de criză, a creat anterior „Sistemul naţional de plăţi cu cardul” pentru procesarea tranzacţiilor pe plan intern, chiar dacă cardurile aveau logo-ul Visa sau Mastercard. Astfel, consumatorii au putut continua să facă plăţi pe plan local după invazie.

Chiar înainte de închiderea reţelelor în Rusia, Banca Centrală Europeană era din ce în ce mai îngrijorată de insuficienta suveranitate a sistemelor sale de plăţi.

Serviciile Wero urmează să fie disponibile atât prin propria sa aplicaţie cât şi prin platformelor băncilor participante la proiect.

„Plăţile sunt o problemă de volume. dacă nu ai volume, nu ai capacitatea de a fi competitiv pentru utilizatori”, a explicat Carlo Bovero, de la BNP Paribas. Banca are peste 35 milioane de abonaţi la serviciul său de plăţi Paylib în Franţa, care se va alătura Wero.

Visa şi Mastercard, înfiinţate de bănci în anii 1950 şi 1960 ca o alternativă la numerar, au procesat anul trecut 14.800 miliarde de dolari şi, respectiv, aproximativ 9.000 miliarde de dolari, obţinând comisioane din gestionarea tranzacţiilor.

Conform datelor Boston Consulting Group, veniturile din plăţi au înregistrat o rată anuală de creştere de 8,3% în perioada 2017 – 2022, astfel încât veniturile ajung la 1.600 miliarde de dolari.