Volumul tranzacțiilor cu implicarea investitorilor străini pe piața secundară a valorilor mobiliare a ajuns în trimestrul II din 2026 la 533,19 milioane de lei, de peste 567 de ori mai mult decât în primele trei luni ale anului. Creșterea spectaculoasă nu înseamnă însă că în Moldova au intrat investiții noi. Potrivit datelor CNPF, citate de Mold-Street, activitatea a fost dominată de dezinvestiri și retrageri de capital, iar intrările de bani noi au fost nesemnificative.

Aproape întreaga sumă a venit din doar două tranzacții. Cea mai mare, de 307,23 milioane de lei, a vizat retragerea de pe contul unui investitor din Cipru a valorilor mobiliare emise de SA „Zorile”. Tranzacția a reprezentat 57,62% din total. Alte 222,05 milioane de lei, sau 41,65% din total, au provenit din vânzarea de către un investitor din Liberia a acțiunilor SA „Kentford Capital Corporation”. Împreună, cele două operațiuni au reprezentat peste 99% din valoarea tranzacțiilor cu investitori străini din trimestrul II.

În total au fost înregistrate șapte tranzacții cu investitori străini, față de cinci tranzacții în valoare de doar 940.000 de lei în trimestrul I. Au mai existat operațiuni mai mici cu investitori din Gibraltar, Ucraina și Rusia, toate realizate în afara pieței reglementate și a sistemelor multilaterale de tranzacționare. În aceeași perioadă, investitorii din diasporă au realizat trei tranzacții în valoare totală de numai 210.000 de lei.

Startup-urile din Republica Moldova vor putea accesa finanțări dintr-un fond de peste 1 milion de euro, care își va deschide primul apel de aplicare pe 30 septembrie, potrivit Agenției de Investiții din Moldova.

Moldova Innovation Fund va funcționa timp de 24 de luni, iar banii vor fi oferiți startup-urilor prin granturi de tip pre-seed și seed, adică finanțări destinate afacerilor aflate la început de drum sau în primele etape de dezvoltare.

Fondurile vor fi distribuite în cadrul a patru runde de finanțare. Primul apel va fi lansat oficial pe 30 septembrie, în cadrul evenimentului „Moldova Innovation Fund: Official Launch & EU Partnership Announcement”, organizat în timpul Moldova Business Week.

Programul este destinat în special antreprenorilor din domeniul tehnologic și startup-urilor care caută capital pentru dezvoltarea produselor, validarea ideilor și extinderea afacerii.

Deocamdată, organizatorii nu au anunțat în comunicatul public valoarea maximă a grantului care va putea fi obținută de un singur startup sau condițiile exacte de eligibilitate. Aceste detalii urmează să fie prezentate odată cu lansarea primului apel.

Moldova Innovation Fund este operat de Moldova Innovation Technology Park și finanțat prin proiectul EU4Innovation East, cu sprijinul Uniunii Europene și cofinanțarea Guvernului Franței, proiectul fiind implementat de Expertise France.

Lansarea va avea loc pe 30 septembrie, de la ora 14:00, la Radisson Blu Leogrand Hotel din Chișinău. Înscrierea la eveniment este disponibilă pe mbw.md.

Persoanele fizice mai pot cumpăra astăzi, 21 septembrie, obligațiuni de stat prin platforma eVMS.md. Runda de subscriere, desfășurată în perioada 7–21 septembrie 2026, oferă dobânzi anuale de până la 7,85%, potrivit Ministerului Finanțelor.

În funcție de perioada pentru care vrei să investești, poți alege obligațiuni cu:

• scadența la un an și dobânda anuală de 7,45%;
• scadența la doi ani și dobânda de 7,55%;
• scadența la trei ani și dobânda de 7,65%;
• scadența la patru ani și dobânda de 7,85%.

Valoarea nominală a unei obligațiuni este de 100 de lei, iar dobânda este transferată semestrial direct în contul bancar al investitorului.

Valorile Mobiliare de Stat sunt instrumente prin care împrumuți statul pentru o perioadă stabilită, iar în schimb primești dobândă. La scadență, suma investită este rambursată conform condițiilor emisiunii.

Întregul proces de subscriere se desfășoară online. Înainte să investești, verifică pe eVMS.md prospectul emisiunii, termenele și condițiile aplicabile fiecărei obligațiuni.

Republica Moldova va trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie 2026. La ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră și vor indica din nou 03:00, potrivit calendarului schimbării orei pentru Chișinău⁠. Astfel, ziua de duminică va avea 25 de ore. Bancamea a analizat cine poate primi bani în plus pentru ora repetată și cine suportă costurile acesteia.

Cei mai avantajați pot fi angajații care lucrează în acea noapte – de exemplu, în spitale, servicii de pază, benzinării, fabrici, hoteluri, transport sau centre de suport. Angajatorul trebuie să țină evidența timpului lucrat efectiv de fiecare salariat, iar ora cuprinsă între 03:00 și 04:00 va fi parcursă de două ori.

Potrivit Codului muncii⁠, munca prestată între orele 22:00 și 06:00 este considerată muncă de noapte. Pentru aceasta se acordă un adaos de cel puțin 50% din salariul de bază calculat pe unitate de timp.

De exemplu, dacă salariul de bază al unui angajat este de 60 de lei pe oră, sporul minim pentru o oră de noapte constituie încă 30 de lei. Dacă salariatul lucrează efectiv și ora repetată, aceasta trebuie înregistrată în pontaj și remunerată. În cazul în care ora respectivă determină depășirea normei de muncă, pot deveni aplicabile și regulile privind munca suplimentară.

Totuși, ora suplimentară nu înseamnă automat un salariu mai mare pentru toată lumea. Angajații care primesc un salariu lunar fix și nu lucrează în noaptea schimbării orei vor încasa aceeași sumă. Nici persoanele care dorm cu o oră mai mult nu primesc, evident, o plată suplimentară.

Costul direct este suportat de angajatorii care au activitate continuă și trebuie să achite timpul lucrat efectiv, sporurile pentru munca de noapte și, după caz, orele suplimentare. În sectorul public, o parte dintre aceste cheltuieli poate reveni instituțiilor finanțate din buget, inclusiv celor medicale sau serviciilor care funcționează fără întrerupere.

O oră suplimentară de activitate poate aduce încasări mai mari localurilor, serviciilor de taxi, benzinăriilor, platformelor de livrare sau altor afaceri deschise pe timpul nopții. Furnizorii de energie pot înregistra, de asemenea, un consum mai mare în ziua de 25 de ore. Efectul este însă temporar, deoarece primăvara există o zi de numai 23 de ore.

Pentru bănci, companiile de telecomunicații, transportatori și administratorii sistemelor informatice, schimbarea orei presupune verificarea tranzacțiilor, a plăților programate, a orarelor și a înregistrărilor electronice. Același interval orar apare de două ori, iar sistemele trebuie să poată diferenția corect operațiunile. Clienții nu primesc însă automat o oră suplimentară de dobândă, deoarece dobânzile la credite și depozite sunt calculate, de regulă, în funcție de zile calendaristice, nu de numărul orelor dintr-o anumită zi.

Trecerea la ora de iarnă poate influența și consumul de energie, deoarece se întunecă mai devreme și iluminatul este pornit mai devreme seara. Totuși, o analiză a Parlamentului European⁠ arată că economiile asociate orei de vară sunt marginale – în medie, aproximativ 0,34% din consumul total de energie – iar rezultatele diferă de la o țară la alta.

Statul poate încasa sume puțin mai mari din impozitele aferente salariilor și vânzărilor realizate în ora suplimentară, dar suportă în același timp cheltuieli prin instituțiile care lucrează continuu. La nivelul întregii economii, efectul financiar este prea mic pentru a produce o schimbare vizibilă în PIB sau în veniturile bugetului.

Perioadele în care părinții beneficiază de indemnizații de maternitate sau paternale vor fi luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare pentru pensie. Modificarea este prevăzută într-un proiect de lege votat de Parlament în lectura a doua⁠.

Mai exact, aceste perioade vor fi considerate necontributive, dar asimilate stagiului de cotizare. Asta înseamnă că timpul în care părintele primește indemnizația nu va fi omis atunci când se calculează dacă acesta a acumulat stagiul necesar pentru pensie.

Concediul de maternitate are o durată de cel puțin 126 de zile calendaristice și poate fi extins în cazul nașterilor complicate sau multiple. Concediul paternal poate fi acordat pentru cel mult 15 zile calendaristice.

Proiectul introduce în Codul muncii și noțiunea de „salariat cu responsabilități familiale”. În această categorie vor intra angajații care îngrijesc, întrețin ori oferă sprijin financiar unui membru al familiei, inclusiv unei persoane cu dizabilități aflate la întreținere. Aceștia vor beneficia de garanții suplimentare în relațiile de muncă și în domeniul protecției sociale.

Se extinde și protecția părinților singuri. Angajații care își cresc singuri copiii cu vârsta de până la 16 ani vor putea fi chemați să lucreze noaptea numai dacă își exprimă acordul în scris. În prezent, această regulă se aplică părinților cu copii de până la patru ani sau cu copii cu dizabilități.

Modificările nu se aplică imediat. Acestea vor intra în vigoare la trei luni după publicarea legii în Monitorul Oficial.