Antreprenorii independenți (freelanceri) care achită contribuții de asigurări sociale de stat vor avea acces la aceleași tipuri de prestații sociale ca și celelalte categorii de persoane asigurate. Guvernul a aprobat o hotărâre în acest sens, care extinde clar drepturile sociale pentru cei care activează legal.

Potrivit deciziei, freelancerii vor putea beneficia de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizație de maternitate, indemnizații adresate familiilor cu copii și indemnizație paternală (detalii în proiectul aprobat).

Măsura vine în contextul în care, de la 1 ianuarie 2026, a intrat în vigoare noul regim fiscal pentru activitatea economică independentă, cunoscut drept „Legea freelancerilor”. 

Freelancerii achită un impozit unic de 15% din venitul obținut, pentru venituri anuale de până la 1,2 milioane lei. Acest impozit include principalele obligații: impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale și primele de asigurare medicală obligatorie. Pentru partea de venit care depășește plafonul de 1,2 milioane lei se aplică impozitul unic de 35%.

Totodată, regimul este gândit să fie simplu: freelancerii nu sunt obligați să țină contabilitate, să angajeze contabil sau să depună declarații fiscale ori statistice. Taxele se achită printr-un cont bancar dedicat, iar evidența veniturilor este gestionată automat de Serviciul Fiscal de Stat.

Înregistrarea activității independente este gratuită și se poate face online, inclusiv prin EVO. Până acum, potrivit informațiilor prezentate, s-au înregistrat peste 500 de freelanceri. 

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) anunță că a acordat, pe parcursul anului 2025, o atenție sporită prevenirii și combaterii muncii „la negru” și a achitării salariilor „în plic”. Potrivit instituției, scopul acțiunilor este creșterea conformării contribuabililor din domeniile cu risc sporit de a recurge la astfel de practici.

În cele 12 luni ale anului 2025, SFS a continuat activitățile de informare și educație juridică în domeniul relațiilor de muncă, iar în paralel a desfășurat acțiuni de verificare la agenți economici. Astfel, autoritatea raportează vizite fiscale la 7.886 de agenți economici și 158 de seminare organizate pentru angajați și angajatori din sectoare considerate cu risc înalt de neconformare.

Ca urmare a măsurilor întreprinse, agenții economici vizați au declarat obligații aferente plăților salariale în sumă de 1,6 miliarde lei, cu 36,62% mai mult față de perioada similară din 2024. Din această sumă:

• 322,3 milioane lei reprezintă obligații declarate la impozitul pe venit din salariu (+43,51%);

• 940,1 milioane lei – contribuții de asigurări sociale (+34,59%);

• 353,9 milioane lei – prime de asigurare obligatorie de asistență medicală (+36,09%).

SFS mai informează că, în urma activităților desfășurate, au fost identificate încălcări ale legislației muncii, fiind adoptate 233 de decizii privind cazuri de încălcare, inclusiv ce țin de corectitudinea calculării și achitării salariilor, impozitelor și defalcărilor aferente.

În consecință, au fost calculate suplimentar către buget obligații aferente plăților salariale (impozit pe venit, contribuții sociale, prime medicale), precum și penalități și amenzi, în sumă totală de 94,1 milioane lei, din care ar fi fost achitate 22,1 milioane lei. Totodată, SFS precizează că obligațiile fiscale suplimentar calculate (fără penalități și amenzi) au fost cu 16,3% mai mari decât în perioada similară a anului 2024.

Instituția mai menționează că, în 2025, numărul controalelor fiscale în care au fost constatate încălcări ce țin de diminuarea fondului de salarizare a constituit 233 de cazuri, față de 289 în anul precedent. Suma obligațiilor suplimentar calculate per caz de control rezultativ a fost de 404 mii lei, comparativ cu 289 mii lei în perioada similară a anului 2024.

Per total, ca rezultat al măsurilor de conformare voluntară și forțată aplicate în 2025, SFS raportează încasări la Bugetul public național (BPN) din obligații aferente plăților salariale în mărime de 47,8 miliarde lei, cu 13,26% mai mult decât în 2024.

SFS îndeamnă persoanele interesate să consulte Raportul privind activitățile de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru” pentru 12 luni ale anului 2025, disponibil pe pagina instituției.

România va acorda Republicii Moldova un sprijin financiar de 1,7 milioane de euro pentru realizarea primului inventar forestier național, care va oferi prima evaluare completă și modernă a pădurilor. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a efectuat o vizită de lucru la Brașov, unde au fost stabilite ultimele detalii privind implementarea proiectului.

Programul va fi realizat de echipe mixte de experți din România (INCDS „Marin Drăcea”) și din Republica Moldova (ICAS și Agenția „Moldsilva”) și va furniza date exacte despre suprafața pădurilor, starea lor de sănătate și volumul total de masă lemnoasă. 

Autoritățile spun că informațiile vor sprijini combaterea tăierilor ilegale, planificarea împăduririlor și administrarea durabilă a pădurilor.

În cadrul vizitei, ministrul a mers și la laboratorul de genetică și genomică pentru fauna sălbatică al stațiunii ICAS Brașov, care colectează probe din natură și furnizează date despre diversitatea genetică și starea de sănătate a speciilor.

Totodată, la Universitatea Transilvania din Brașov au fost discutate direcții de cercetare cu aplicabilitate pentru R. Moldova, inclusiv cauzele uscării unor suprafețe forestiere și identificarea speciilor silvice mai rezistente.

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță prioritățile în supravegherea sectorului asigurări pentru perioada 2026-2027. Acestea vizează consolidarea rezilienței pieței, protejarea drepturilor asiguraților și adaptarea companiilor la noile realități digitale și legislative.

BNM a continuat eforturile pentru a consolida stabilitatea sectorului de asigurări și a întreprins măsuri de supraveghere pentru a asigura respectarea cerințelor legale pentru prevenirea și limitarea riscurilor specifice sectorului. În special, atenția BNM a fost îndreptată spre evoluțiile din sector în contextul procesului de liberalizare parțială a pieței RCA.

La finele anului 2025, sectorul asigurărilor din Republica Moldova a demonstrat o stabilitate notabilă. Datele indică faptul că majoritatea asigurătorilor au obținut rezultate pozitive, menținându-și indicatorii prudențiali în limitele legale. 

Prioritățile pentru 2026-2027 reflectă angajamentul BNM de a asigura o supraveghere bazată pe risc, orientând resursele acolo unde impactul potențial asupra stabilității financiare este maxim. „Ne dorim un sector al asigurărilor capabil nu doar să facă față provocărilor, ci și să protejeze eficient interesele tuturor beneficiarilor,” se menționează în documentul strategic al Băncii Naționale.

Pentru următorii doi ani, BNM a stabilit patru direcții majore de intervenție și monitorizare:

1. Consolidarea Sistemului de Guvernanță;

2. Gestiunea Riscului de Subscriere;

3. Solvabilitatea și Suficiența Activelor;

4. Reziliența Tehnologică și Riscul TIC.

Având în vedere digitalizarea accelerată, BNM va intensifica supravegherea securității informaționale. Atenția va fi orientată către: administrarea infrastructurilor critice și remedierea vulnerabilităților, gestionarea riscurilor asociate externalizării serviciilor IT, capacitatea de răspuns la incidente cibernetice, conform standardelor europene.

Prioritățile în supravegherea sectorului asigurări sunt revizuite anual și se bazează pe o analiză exhaustivă a principalelor riscuri și vulnerabilități în sectorul asigurărilor. Totodată, la stabilirea priorităților supravegherii activității de asigurare sau de reasigurare se iau în considerare și rezultatele procesului privind evaluarea riscurilor asigurătorilor, precum și progresele înregistrate în realizarea priorităților stabilite în perioadele anterioare. Aceste priorități asigură o alocare eficientă a resurselor disponibile pentru procesul de supraveghere a sectorului de asigurări și, la necesitate, pot fi ajustate, în funcție de evoluția spectrului de riscuri.