Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță prioritățile în supravegherea sectorului asigurări pentru perioada 2026-2027. Acestea vizează consolidarea rezilienței pieței, protejarea drepturilor asiguraților și adaptarea companiilor la noile realități digitale și legislative.

BNM a continuat eforturile pentru a consolida stabilitatea sectorului de asigurări și a întreprins măsuri de supraveghere pentru a asigura respectarea cerințelor legale pentru prevenirea și limitarea riscurilor specifice sectorului. În special, atenția BNM a fost îndreptată spre evoluțiile din sector în contextul procesului de liberalizare parțială a pieței RCA.

La finele anului 2025, sectorul asigurărilor din Republica Moldova a demonstrat o stabilitate notabilă. Datele indică faptul că majoritatea asigurătorilor au obținut rezultate pozitive, menținându-și indicatorii prudențiali în limitele legale. 

Prioritățile pentru 2026-2027 reflectă angajamentul BNM de a asigura o supraveghere bazată pe risc, orientând resursele acolo unde impactul potențial asupra stabilității financiare este maxim. „Ne dorim un sector al asigurărilor capabil nu doar să facă față provocărilor, ci și să protejeze eficient interesele tuturor beneficiarilor,” se menționează în documentul strategic al Băncii Naționale.

Pentru următorii doi ani, BNM a stabilit patru direcții majore de intervenție și monitorizare:

1. Consolidarea Sistemului de Guvernanță;

2. Gestiunea Riscului de Subscriere;

3. Solvabilitatea și Suficiența Activelor;

4. Reziliența Tehnologică și Riscul TIC.

Având în vedere digitalizarea accelerată, BNM va intensifica supravegherea securității informaționale. Atenția va fi orientată către: administrarea infrastructurilor critice și remedierea vulnerabilităților, gestionarea riscurilor asociate externalizării serviciilor IT, capacitatea de răspuns la incidente cibernetice, conform standardelor europene.

Prioritățile în supravegherea sectorului asigurări sunt revizuite anual și se bazează pe o analiză exhaustivă a principalelor riscuri și vulnerabilități în sectorul asigurărilor. Totodată, la stabilirea priorităților supravegherii activității de asigurare sau de reasigurare se iau în considerare și rezultatele procesului privind evaluarea riscurilor asigurătorilor, precum și progresele înregistrate în realizarea priorităților stabilite în perioadele anterioare. Aceste priorități asigură o alocare eficientă a resurselor disponibile pentru procesul de supraveghere a sectorului de asigurări și, la necesitate, pot fi ajustate, în funcție de evoluția spectrului de riscuri.

Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru și IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” anunță că au finalizat procesul de evaluare și reevaluare a bunurilor imobile la nivel național și au lansat consultări publice pentru verificarea rezultatelor preliminare. Proprietarii sunt îndemnați să-și verifice valoarea bunului imobil online, pe platforma geodata.gov.md.

Procesul a acoperit aproximativ 6 milioane de bunuri imobile și a vizat, pe de o parte, proprietăți care nu au avut niciodată o valoare oficială (de exemplu, case din mediul rural și terenuri agricole), iar pe de altă parte, reevaluarea apartamentelor, caselor din orașe, garajelor și imobilelor comerciale/industriale. Pentru alinierea valorilor la realitățile economice au fost elaborate opt modele de evaluare, bazate pe o metodologie modernă și practici internaționale.

Autoritățile explică faptul că actualizarea valorilor este importantă pentru:

• tranzacții mai sigure, cu valori mai apropiate de realitate (vânzare, cumpărare, moștenire);

• valori cadastrale mai aproape de prețul de piață, reducând riscul ca diferențele „artificiale” să fie interpretate drept creștere de capital (se precizează că diferența dintre valoarea veche și cea nouă stabilită de cadastru nu va fi considerată creștere de capital);

• impozite mai echitabile, însă evaluarea nu înseamnă automat majorarea impozitelor: coeficientul de impozitare este stabilit de fiecare autoritate publică locală.

Până la 30 aprilie 2026, fiecare cetățean (inclusiv din diasporă) poate valida datele și, dacă este cazul, poate contesta neconcordanțe în modulul dedicat de pe geodata.gov.md. Proprietarii pot verifica parametri tehnici precum suprafețe înregistrate sau existența rețelelor edilitare și au dreptul să conteste neconcordanțele constatate. Pașii sunt descriși în Ghidul de utilizare. Pentru asistență, oamenii se pot adresa serviciilor cadastrale teritoriale sau primăriilor.

Noile valori validate în urma consultărilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, ca parte a unui program de stat destinat planificării infrastructurii și dezvoltării durabile. Detalii oficiale sunt disponibile pe ipcbi.gov.md.

În Moldova, plățile se mută tot mai mult pe card. Conform statisticilor, în ianuarie–martie 2025, moldovenii au plătit cu cardul de 23,55 miliarde lei, iar de la bancomate au scos cash în valoare de 23,29 miliarde lei. Față de aceeași perioadă a anului trecut, plățile cu cardul au crescut cu 33%, iar retragerile de cash cu 8,2%.

Pentru tineri, partea practică e simplă: cardul e comod și îți arată cheltuielile în aplicație, dar banii „se scurg” cel mai des în două situații: când scoți cash (mai ales de la bancomate care nu sunt ale băncii tale) și când plătești direct valută, când ești în afara țării, în România, la ski sau la cumpărături online.

Portofelul digital (Apple Pay/Google Pay) nu e o metodă separată de plată, ci tot cardul e, doar că îl folosești prin telefon sau ceas inteligent. Pentru mulți, e mai comod și mai sigur, fiindcă nu dai cardul din mână și nu introduci datele lui peste tot, mai ales când ieși din casă doar cu un dispozitiv smart la tine. Aici, ca și la plățile cu card, cashback-ul poate fi un bonus plăcut, doar pentru clienții unor bănci. Despre ce bănci oferă cashback generos am mai scris aici. 

Câteva reguli care te ajută să folosești cardul inteligent:

• când scoți cash, verifică ce comision ai și folosește, pe cât posibil, bancomatele băncii tale;

• activează notificări pentru orice tranzacție, ca să vezi imediat dacă apare ceva suspect;

• nu ține PIN-ul în portofel și nu-l scrie pe card (dacă pierzi cardul sau portofelul cu tot cu card, riști să rămâi fără bani);

• nu trimite nimănui coduri din SMS/aplicație și nu oferi datele cardului (inclusiv cele 3 cifre de pe spate), băncile nu cer așa ceva;

• dacă primești un apel „de la bancă/ de la poliție/ de la operatorul de telefonie” despre o tranzacție/accident sau eroare tehnică, închide și sună tu la numărul oficial al băncii (de pe site sau indicat pe card);

• pentru cumpărături online, folosește un card separat sau un card virtual și ține pe el doar suma de care ai nevoie;

• bugetează plățile lunare și nu depăși suma limită (valabil și pentru plățile cash, de fapt).

Dincolo de confort și controlul cheltuielilor, modul de plată ține și de percepție. Pentru unii, cardul și portofelul digital înseamnă confort, siguranță și evidența banilor. Pentru alții, cash-ul rămâne varianta care oferă mai multă discreție și senzația de control personal. Indiferent de tabără la care aderi, diferența o fac cifrele: comisioanele, cursul valutar, cashback-ul, ofertele și obiceiurile de zi cu zi.

Încasările la impozitul pe venit achitat de persoanele fizice care dau în chirie bunuri imobile au crescut cu 27,2% în perioada ianuarie–decembrie 2025, ajungând la 95,3 milioane lei, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit Serviciului Fiscal de Stat.

Fiscul spune că, în urma acțiunilor de informare și conformare voluntară, în 2025 au fost identificate 1.901 persoane care transmit în locațiune bunuri imobile. Totodată, după 283 de controale fiscale efectuate la persoane fizice care dau în chirie imobile, la buget au fost calculate suplimentar 654,4 mii lei plăți de bază, 64 mii lei majorări de întârziere și au fost aplicate amenzi în valoare totală de 36 mii lei.

Un alt indicator important: în 2025 au fost înregistrate 33.696 contracte de locațiune, cu 29,2% mai multe decât în perioada similară a anului 2024.

Ce trebuie să știe cei care dau în chirie (persoane fizice, fără activitate de întreprinzător)

Conform Codului fiscal, impozitul pe venit este de 7% din valoarea lunară a contractului. Contractul de locațiune trebuie înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat în termen de 7 zile de la încheiere, iar impozitul se achită lunar, cel târziu până la data de 25 a lunii curente.

SFS reamintește că obligațiile fiscale se aplică și atunci când imobilele sunt oferite spre chirie prin platforme precum Booking, Airbnb și altele.

Ghidul oficial pentru înregistrarea contractului poate fi consultat aici.

Banca Mondială finanțează Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic din Republica Moldova, în valoare de 61 de milioane de euro, investiție care include construcția Liniei Electrice Aeriene (LEA) Vulcănești–Chișinău, pentru care sunt alocate aproximativ 27 de milioane de euro.

Linia Vulcănești–Chișinău a trecut recent primele testări tehnice, desfășurate cu succes, iar pe durata probelor a fost pusă sub tensiune, în conformitate cu procedurile și protocoalele aplicabile. 

În următoarele zile urmează și alte teste specifice, necesare pentru verificarea continuității și fiabilității semnalelor transmise între stațiile Vulcănești și Chișinău.

LEA Vulcănești–Chișinău a fost finalizată în luna decembrie, iar stațiile electrice Chișinău și Vulcănești urmează să fie finalizate în perioada următoare. Linia are o lungime de 157 km, include peste 500 de piloni și aproximativ 1.500 km de conductoare, traversând 8 raioane și 35 de localități. 

În funcție de regimul sistemului electroenergetic, aceasta va putea acoperi peste 50% din consumul de energie în perioadele de consum maxim.

Proiectul este realizat de Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Energiei și UCIPE, iar beneficiarul direct este Î.S. Moldelectrica.