Sistemul bancar din Republica Moldova începe să se reorienteze de la creditarea puternică a populației spre finanțarea agenților economici, pe fondul înăspririi politicii monetare și al încetinirii creditelor de consum, potrivit unei analize prezentate de expertul economic, Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că, după o perioadă în care populația a dominat creșterea portofoliului de credite, se observă acum o schimbare treptată de direcție. În prima jumătate a anului analizat, împrumuturile noi contractate de populație au încetinit puternic, în timp ce creditarea agenților economici a înregistrat o creștere mai stabilă.

Potrivit lui Ioniță, anul precedent a fost unul atipic pentru mediul de afaceri, când creditarea netă a companiilor a devenit negativă. Cu alte cuvinte, firmele au ținut în bănci mai mulți bani decât au atras sub formă de credite, pe fondul incertitudinilor economice și al reticenței față de investiții.

Situația a început însă să se amelioreze în primele șase luni ale anului următor. Expertul arată că creditarea netă a agenților economici s-a îmbunătățit cu 3,4 miliarde de lei, după ce companiile și-au redus depozitele și și-au majorat volumul împrumuturilor contractate de la bănci.

În același timp, politica monetară mai dură a Băncii Naționale a Moldovei a redus apetitul populației pentru creditele bancare, în special pentru cele de consum. Dacă în anul precedent îndatorarea populației și a agenților economici creștea, în medie, cu 892 de milioane de lei pe lună, în anul analizat ritmul a coborât la 640 de milioane de lei lunar, reducerea venind în principal din scăderea împrumuturilor luate de persoanele fizice.

Astfel, potrivit analizei, în prezent îndatorarea populației crește cu circa 239 de milioane de lei pe lună, în timp ce îndatorarea agenților economici avansează cu aproximativ 400 de milioane de lei lunar.

Veaceslav Ioniță afirmă că această schimbare se vede și în structura noilor credite. În jumătate de an, volumul creditelor din sistemul bancar a crescut cu 3,6 miliarde de lei, de la 56,4 miliarde la 60,2 miliarde de lei. Din această sumă, 2,2 miliarde de lei au fost atrase de persoanele juridice, iar 1,4 miliarde de lei de persoanele fizice.

Expertul atrage atenția că, înainte de frauda bancară, agenții economici dețineau cea mai mare parte a creditelor din sistem. În 2014, companiile aveau 88% din totalul împrumuturilor bancare, iar populația doar 12%. Ulterior, creditarea businessului a scăzut puternic, iar în 2021 ponderea companiilor a coborât la circa 60%, în timp ce populația a ajuns la peste 40%. În 2022, potrivit economistului, se observă o stabilizare și o ușoară revenire a creditării agenților economici.

Analiza mai arată că raportul dintre creditele contractate de companii și PIB rămâne mult sub nivelul din anii de vârf. Dacă în 2014 creditele acordate agenților economici reprezentau 32,5% din PIB, în ultimii ani indicatorul s-a menținut sub 14% din PIB, ceea ce arată că recuperarea creditării businessului este încă lentă.

În privința destinației împrumuturilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele imobiliare, urmate de creditele pentru consum, comerț, sectorul financiar nebancar, energie și construcții. Totodată, economistul remarcă faptul că economia rămâne puternic orientată spre consum, iar o mare parte a portofoliului de credite continuă să finanțeze direct sau indirect cheltuielile populației.

Pe de altă parte, unele segmente au început să arate semne de schimbare. Potrivit lui Ioniță, a crescut creditarea populației pentru inițierea unor activități economice, iar în construcții se observă o mutare treptată de la finanțarea prin cumpărători spre finanțarea directă a companiilor din domeniu.

Analistul mai spune că agricultura rămâne una dintre cele mai stabile ramuri ale creditării, cu un ritm relativ constant al împrumuturilor noi, în timp ce creditele în valută au rămas, în linii mari, la același nivel în perioada 2016–2022, creșterea majoră fiind înregistrată la creditele acordate în lei moldovenești.

În concluzie, Veaceslav Ioniță consideră că sistemul bancar trece printr-o refocalizare treptată, în care creditarea populației își pierde din avânt, iar agenții economici revin, lent, în centrul finanțării bancare. Totuși, ritmul de recuperare rămâne modest, iar revenirea creditării businessului la nivelurile de dinaintea fraudei bancare ar putea dura încă mulți ani.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a dat start ediției din acest an a Global Money Week 2026, o săptămână dedicată educației financiare, organizată sub sloganul „Smart Money Talks” („Banii inteligenți vorbesc”), potrivit instituției.

În cadrul campaniei, CNPF anunță o serie de evenimente organizate în mai multe localități din țară, în parteneriat cu Fundația pentru educație financiară OK. Scopul acestora este de a-i ajuta pe tineri să înțeleagă mai bine cum să ia decizii financiare corecte și cum să-și gestioneze mai responsabil banii.

Activitățile vor avea loc în perioada 16–20 martie. Pe 16 martie, echipa CNPF va ajunge la Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău, iar pe 17 martie — la Academia Militară „Alexandru cel Bun”. Pe 18 martie sunt planificate întâlniri la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” și la Centrul Nortek din Bălți. Pe 19 martie, evenimentul va continua la Universitatea de Stat din Moldova, iar pe 20 martie — la Centrul de Tineret din Ungheni.

Totodată, în perioada 17–19 martie, tinerii vor putea participa și la Quiz-ul CNPF, unde își vor testa cunoștințele financiare și vor putea câștiga premii. Linkul pentru concurs urmează să fie publicat pe pagina instituției.

CNPF subliniază că educația financiară nu înseamnă doar cifre și calcule, ci și libertatea de a face alegeri mai bune pentru viitor.

Global Money Week este un eveniment internațional desfășurat sub patronajul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Lansată în 2012, inițiativa reunește organizații din 176 de țări și implică peste 71 de milioane de copii și tineri din întreaga lume.

Statul urmează să încaseze peste 1,426 milioane de lei după controalele ulterioare finalizate de Serviciul Vamal în perioada 2–13 martie 2026. Suma vine din drepturi vamale suplimentare stabilite în urma neregulilor descoperite la import.

Verificările au arătat mai multe tipuri de abateri de la legislația vamală. Cele mai frecvente au fost:

• aplicarea nejustificată a tratamentelor tarifare preferențiale sau favorabile;

• nerespectarea destinației finale a mărfurilor importate cu facilități fiscale și vamale;

• încadrarea tarifară greșită a mărfurilor, cu aplicarea unor taxe vamale mai mici;

• diminuarea valorii în vamă prin declararea incompletă a unor elemente de cost.

Separat, trei operatori economici au ales să se conformeze benevol și și-au revizuit datele din documentele vamale. În urma acestui pas, drepturile de import au fost recalculate, iar bugetul de stat va încasa suplimentar și aceste sume.

Pentru antreprenori, mesajul este simplu: erorile din actele vamale pot costa scump, dar corectarea lor din timp poate reduce consecințele. Dacă un operator economic anunță singur despre datele indicate greșit înainte ca problema să fie depistată de autoritatea vamală, acesta poate evita răspunderea materială, cu condiția să achite integral drepturile de import datorate și penalitățile aferente.

Republica Moldova și Canada au semnat pe 13 martie 2026, la Ottawa, Acordul privind securitatea socială, alături de Aranjamentul Administrativ pentru aplicarea acestuia. Documentele creează un nou cadru de protecție socială pentru cetățenii care lucrează, au lucrat sau locuiesc în unul dintre cele două state.

Acordul a fost negociat în ultimii doi ani de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, împreună cu Casa Națională de Asigurări Sociale, Ministerul Afacerilor Externe și Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă.

Din partea Republicii Moldova, documentul a fost semnat de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, iar din partea Canadei, de secretarul de stat pentru seniori, Stephanie McLean.

Potrivit autorităților, acordul va permite acordarea unor drepturi sociale precum pensia pentru limită de vârstă, pensia de dizabilitate cauzată de afecțiuni generale, pensiile și indemnizațiile de dizabilitate rezultate din accidente de muncă sau boli profesionale, precum și pensia de urmaș.

Un element important al documentului este că prevede exportul pensiei și totalizarea perioadelor de asigurare realizate în Republica Moldova și Canada. Astfel, dacă o persoană nu are stagiul minim de cotizare necesar într-un singur stat, va putea cumula anii lucrați în ambele țări pentru a obține o pensie proporțională cu contribuțiile achitate în fiecare dintre ele.

Totodată, a fost semnat și Aranjamentul administrativ care va facilita aplicarea acordului și comunicarea dintre instituțiile competente din cele două state. Documentul a fost semnat de directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale din Moldova, Elena Țîbîrnă, și de reprezentantul autorității competente din Canada.

„Diaspora moldovenească din Canada este una activă și consolidată, iar prin acest acord ne asigurăm că munca și contribuțiile lor sunt recunoscute și protejate. Este un pas important prin care consolidăm legătura cu cetățenii noștri din afara țării și le oferim mai multă siguranță pentru viitor”, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

După semnare, Republica Moldova și Canada urmează să inițieze procedurile interne necesare pentru ratificarea documentului. Aranjamentul administrativ va intra în vigoare odată cu acordul și va rămâne aplicabil pe toată durata valabilității acestuia.

În prezent, Republica Moldova are încheiate 20 de acorduri în domeniul securității sociale, dintre care 18 sunt deja aplicabile pentru stabilirea drepturilor sociale.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat un proiect de lege care vine cu reguli mai clare pentru creditele destinate cumpărării sau construcției unei locuințe, dar și pentru împrumuturile garantate cu un bun imobil rezidențial.

Inițiativa este parte a procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova cu normele Uniunii Europene și urmărește să adapteze cadrul legal la evoluțiile recente de pe piața creditelor imobiliare.

Potrivit CNPF, proiectul pune accent pe protecția consumatorilor și pe creditarea responsabilă. Mai exact, băncile și ceilalți creditori ar urma să fie obligați să ofere informații mai clare încă din etapa precontractuală, astfel încât oamenii să înțeleagă mai bine condițiile creditului înainte de a semna.

Un capitol aparte vizează creditele legate de o valută străină. În aceste cazuri, consumatorii ar putea beneficia de mecanisme suplimentare de protecție, inclusiv de dreptul de a cere conversia creditului în altă monedă. În plus, creditorul va trebui să avertizeze clientul atunci când ratele cresc semnificativ.

Proiectul conține și măsuri pentru persoanele care ajung în dificultate de plată. Astfel, creditorul va fi obligat să informeze consumatorul chiar din prima zi de restanță și apoi periodic, explicând sumele restante și consecințele neachitării. Totodată, penalitățile vor fi plafonate prin lege, în funcție de perioada contractului și de situația consumatorului.

O altă noutate importantă este introducerea unei perioade minime între declararea scadenței anticipate și pornirea executării silite. De asemenea, penalitățile după scadența anticipată vor fi limitate suplimentar.

Proiectul mai prevede că debitorul va putea solicita vânzarea directă a bunului ipotecat înainte de executarea silită, în baza unei proceduri expres reglementate. Iar dacă suma obținută din vânzare nu va acoperi integral datoria, creditorul va trebui să permită rambursarea diferenței în rate adaptate situației consumatorului.

În paralel, autoritățile vor să întărească și protecția împotriva practicilor abuzive de recuperare a datoriilor. Proiectul prevede măsuri pentru prevenirea hărțuirii, amenințărilor sau contactării nejustificate a altor persoane.

Documentul stabilește și reguli privind conduita creditorilor și a intermediarilor de credite, inclusiv cerințe legate de pregătirea profesională și modul de remunerare a angajaților implicați în acordarea împrumuturilor.

Totodată, proiectul reglementează mai clar activitatea intermediarilor de credite, a reprezentanților desemnați și a creditorilor non-financiari. Aceștia vor putea activa doar dacă sunt înregistrați în registre publice gestionate de CNPF și dacă respectă cerințe privind integritatea, competența profesională și capacitatea de a presta servicii în mod responsabil.

Proiectul de lege urmează să fie promovat de Ministerul Finanțelor și va fi supus procedurilor de avizare și consultare publică.

Serviciul Fiscal de Stat amintește firmelor, antreprenorilor și persoanelor care desfășoară activitate profesională că 25 martie 2026 este ultima zi pentru depunerea Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2025.

Declarația trebuie prezentată online, prin sistemele electronice de raportare, iar obligația se aplică inclusiv în cazurile în care contribuabilul nu are impozit de achitat.

Pe scurt, termenul îi vizează pe:

• persoanele juridice;

• persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător;

• persoanele care desfășoară activitate profesională.

În funcție de categoria contribuabilului, se folosește și formularul corespunzător. Pentru majoritatea companiilor este vorba despre VEN12, pentru unele categorii de activitate profesională se utilizează DAP24, pentru întreprinderile mici și mijlocii — SIMM24, iar pentru organizațiile necomerciale — ONG17. Întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești pot depune, după caz, VEN12 sau UNIF25.

Și cota impozitului diferă în funcție de contribuabil. Pentru multe categorii, aceasta este de 12%. Pentru gospodăriile țărănești, cota este de 7%, iar pentru agenții economici din sectorul IMM, de 4%.

Fiscul amintește și că impozitul pe venit se achită, de regulă, în rate, până la 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și 25 decembrie. În cazul întreprinderilor agricole și al gospodăriilor țărănești, plata poate fi făcută în două etape.

Cei care au întrebări despre completarea declarației sau despre obligațiile fiscale pot consulta Baza Generalizată a Practicii Fiscale, la compartimentul „Impozit pe venit”.

Pentru informații suplimentare, contribuabilii pot merge la orice Direcție de deservire fiscală sau pot suna la Centrul unic de apel al SFS, la numărul 0-8000-1525.